Rezultatele cercetării, publicate în revista Nature Cell Biology, oferă o perspectivă nouă asupra procesului de încărunțire și asupra modului în care organismul încearcă să prevină apariția unor probleme mai grave, inclusiv dezvoltarea anumitor forme de cancer, scrie sursa.

Ce au descoperit cercetătorii

În cadrul studiului, oamenii de știință au analizat comportamentul celulelor stem din foliculii piloși folosind modele experimentale pe șoareci. Ei au observat că atunci când ADN-ul acestor celule suferă deteriorări, acestea încetează să se mai regenereze și se transformă în celule diferențiate, ceea ce duce la pierderea pigmentului și la apariția părului gri.

Procesul, denumit de cercetători „diferențiere cuplată de senescență”, are rolul de a împiedica multiplicarea celulelor afectate. Prin oprirea diviziunii acestora, organismul reduce riscul apariției mutațiilor periculoase și al dezvoltării tumorilor.

Profesorul Emi Nishimura, unul dintre autorii studiului, explică faptul că aceeași categorie de celule stem poate avea evoluții complet diferite în funcție de tipul de stres biologic la care este supusă și de semnalele primite din mediul înconjurător.

Legătura dintre încărunțire și riscul de cancer

Potrivit cercetătorilor, încărunțirea și apariția melanomului pot reprezenta două rezultate diferite ale aceluiași mecanism celular activat de deteriorarea genetică.

În unele situații, celulele aleg să își oprească procesul de regenerare și să piardă capacitatea de a produce pigment, ceea ce duce la apariția firelor albe. În alte condiții, dacă aceste mecanisme de protecție sunt evitate, există riscul ca celulele afectate să continue să se multiplice necontrolat.

Studiul arată că anumite substanțe cancerigene pot modifica acest răspuns biologic, permițând celulelor să își păstreze capacitatea de regenerare. Deși acest lucru poate întârzia încărunțirea, el poate crește totodată riscul unor proliferări celulare anormale.

Firele albe ar putea indica funcționarea mecanismelor de apărare

Specialiștii subliniază că apariția părului gri nu trebuie privită exclusiv ca un semn al îmbătrânirii. În anumite situații, aceasta poate reflecta faptul că organismul răspunde corect la agresiunile asupra ADN-ului și activează mecanisme menite să prevină acumularea de celule defecte.

Totuși, autorii cercetării atrag atenția că rezultatele nu demonstrează că părul gri protejează direct împotriva cancerului.

„Descoperirile noastre nu înseamnă că încărunțirea previne cancerul, ci că reprezintă un răspuns adaptativ al organismului la deteriorarea ADN-ului”, au precizat cercetătorii.

Ce înseamnă această descoperire pentru viitor

Deși studiul a fost realizat pe animale, oamenii de știință consideră că rezultatele pot contribui la o mai bună înțelegere a proceselor de îmbătrânire și regenerare celulară la oameni.

În viitor, aceste informații ar putea ajuta la dezvoltarea unor terapii inovatoare în domeniul medicinei regenerative și al prevenirii cancerului, oferind indicii valoroase despre modul în care organismul gestionează deteriorările genetice și își activează sistemele naturale de protecție.

”O pierdere pentru întreaga creştinătate şi pentru patrimoniul universal al umanităţii”

Patriarhia Română a reacționat luni, după atacul rusesc care a devastat Mănăstirea Lavra Pecerska din Kiev, unul dintre cele mai importante centre ale spiritualităţii ortodoxe şi monument înscris în patrimoniul mondial UNESCO,

„Orice atingere adusă unui lăcaş de cult şi unui monument de o asemenea valoare religioasă, istorică şi culturală reprezintă o pierdere pentru întreaga creştinătate şi pentru patrimoniul universal al umanităţii. Ne rugăm lui Dumnezeu pentru încetarea violenţelor, pentru restabilirea păcii, pentru protejarea vieţilor omeneşti şi pentru conservarea patrimoniului spiritual şi cultural aflat în calea conflictelor armate”, a transmis Patriarhia Română într-un comunicat.

Lavra Pecerska din Kiev, un simbol al istoriei spirituale şi culturale a Ucrainei, a luat foc în urma unui atac aerian rus asupra capitalei ucrainene, au declarat autorităţile locale care le-au cerut oamenilor să se adăpostească.

Emmanuel Macron: ”Nimic nu justifică acest atac împotriva patrimoniului nostru universal”

La rândul său, președintele Franței, Emmanuel Macron, a denunțat atacul rusesc asupra lăcașului de cult care face parte din patrimoniul universal.

„Nimic nu justifică. La fel ca războiul de agresiune pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei de mai bine de 4 ani, nimic nu justifică acest atac împotriva patrimoniului nostru universal.Franţa este gata să coopereze cu autorităţile ucrainene responsabile de patrimoniu ” a denunţat luni preşedintele Emmanuel Macron, pe X.

Bărbatul de 29 de ani a fost găsit vinovat pentru două acuzații de viol. În același timp, instanța l-a achitat pentru alte două acuzații de viol. Hotărârea nu este definitivă, iar Marius Borg Høiby are dreptul să facă apel.

Marius Borg Høiby, condamnat pentru două acuzații de viol

Instanța din Oslo l-a achitat pentru alte două acuzații

Marius Borg Høiby a fost acuzat că ar fi agresat sexual patru femei, între anii 2018 și 2024. Potrivit anchetatorilor, victimele dormeau sau nu se puteau apăra în momentele în care ar fi avut loc faptele.

Instanța l-a găsit vinovat pentru două dintre acuzațiile de viol. Pentru celelalte două, el a fost achitat. Høiby a negat acuzațiile grave, dar a recunoscut unele fapte mai puțin grave.

Procurorii ceruseră o pedeapsă mai mare

În total, Marius Borg Høiby s-a confruntat cu zeci de acuzații penale. Printre acestea s-au numărat acuzații de viol, violență, amenințări, abuz, infracțiuni legate de droguri și încălcarea unui ordin de restricție.

Procurorii ceruseră o pedeapsă de peste șapte ani de închisoare. Avocații apărării au cerut achitarea pentru acuzațiile de viol și o pedeapsă mai mică pentru faptele pe care acesta le-a recunoscut.

Procesul a durat șase săptămâni

Procesul s-a desfășurat la Oslo și a durat șase săptămâni. În fața instanței au fost audiate mai multe persoane, iar procurorii au prezentat probe din dosar.

Printre probe s-au numărat mesaje, imagini și videoclipuri găsite în telefonul mobil al lui Marius Borg Høiby. Cazul a fost urmărit cu atenție în Norvegia și în presa internațională, din cauza legăturii acestuia cu familia regală.

Marius Borg Høiby nu are titlu regal

Marius Borg Høiby este fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei acesteia cu prințul moștenitor Haakon. Deși a crescut în apropierea familiei regale, el nu are titlu regal și nu are atribuții oficiale.

Prințul Haakon este moștenitorul tronului Norvegiei. Cazul a atras atenția și pentru că a venit într-un moment dificil pentru familia regală, pe fondul problemelor de sănătate ale prințesei moștenitoare.

Prințesa Mette-Marit nu este acuzată în acest dosar

Familia regală a fost din nou în atenția publică

În ultimele luni, numele prințesei Mette-Marit a apărut în mai multe discuții publice, inclusiv în legătură cu vechi contacte ale sale cu Jeffrey Epstein. Ea și-a cerut scuze public pentru acea asociere și a spus că a dat dovadă de o judecată greșită.

Prințesa moștenitoare nu este acuzată de nicio faptă ilegală în acest dosar. Cazul îl privește pe Marius Borg Høiby, care rămâne în centrul procesului penal după condamnarea pronunțată de instanța din Oslo.

Peste 7.000 de persoane au ieșit în stradă la Geneva pentru a-și exprima nemulțumirea, cu puțin timp înainte de deschiderea reuniunii celor mai mari șapte economii industrializate ale lumii, găzduită de Franța la Evian. Au avut loc ciocniri între manifestanți și forțele de ordine. Poliția a anunțat că a confiscat cuțite și materiale pirotehnice, iar în timpul confruntărilor o mașină a fost incendiată.

Grupuri de manifestanţi, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în negru şi cu feţele acoperite, au aruncat cu sticle, pietre, bucăţi de ciment şi petarde în direcţia forţelor de ordine, care au ripostat cu grenade lacrimogene. 

Mai multe clădiri au fost vandalizate în timpul protestelor, inclusiv sedii ale unor companii și instituții internaționale. De asemenea, au fost avariate vitrinele și sediile unor bănci, potrivit poliției. Iar o mașină a fost incendiată. 

[embedded content]

Summitul G7 reunește liderii Statelor Unite, Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei și Franței, alături de reprezentanții Uniunii Europene. Printre participanți se numără și președintele american Donald Trump, care a susținut în mai multe rânduri reintegrarea Rusiei în grupul marilor economii, propunere ce ar readuce formatul G8.