Islandezii vor decide sâmbătă dacă țara lor trebuie să reia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, într-un referendum care ar putea redeschide după mai bine de un deceniu drumul către Bruxelles. Una dintre cele mai dificile teme ale unei eventuale negocieri este pescuitul, sector esențial pentru economia și identitatea Islandei, informează Mediafax.

Schimbările geopolitice și declarațiile președintelui american Donald Trump despre Groenlanda au dat o nouă greutate unei dezbateri mai vechi, potrivit Associated Press.

Islanda are deja legături strânse cu Uniunea Europeană

Miza referendumului nu este aderarea imediată, ci reluarea negocierilor cu blocul celor 27 de state, din care face parte și România. Islanda este deja integrată în mare parte în spațiul european: participă la piața unică prin Spațiul Economic European și face parte din zona Schengen, în timp ce, în domeniul securității, este membră NATO.

Tabăra favorabilă aderării susține că statutul de membru UE ar oferi o protecție suplimentară într-un context internațional tot mai imprevizibil și ar putea aduce avantaje economice, inclusiv perspectiva adoptării euro, dobânzi mai reduse și o inflație mai stabilă.

Adversarii proiectului consideră însă că Islanda, care și-a obținut independența față de Danemarca în 1944, ar renunța inutil la o parte din capacitatea de a lua propriile decizii.

Pescuitul, marele obstacol în calea aderării

Una dintre cele mai dificile teme ale unei eventuale negocieri este pescuitul, sector esențial pentru economia și identitatea Islandei. Autoritățile de la Reykjavik vor să păstreze controlul asupra apelor și resurselor piscicole și încearcă să evite aplicarea integrală a politicii comune europene în domeniu.

Susținătorii aderării cred că Islanda ar putea negocia o derogare. Reprezentanții industriei avertizează însă că obținerea unei excepții permanente ar fi dificilă, iar eventualul acces al navelor din alte state UE la zonele de pescuit islandeze rămâne un subiect extrem de sensibil.

Amenințările lui Trump privind Groenlanda au grăbit referendumul

Islanda a mai încercat să se apropie de UE după criza financiară din 2008. Cererea de aderare a fost depusă în 2009, negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unui guvern de centru-dreapta, iar procesul a fost închis în 2015.

Actuala coaliție de centru-stânga, aleasă în 2024, promisese un referendum, însă calendarul a fost accelerat pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre preluarea controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei. Neliniștea islandezilor a fost amplificată și de faptul că liderul american a confundat în repetate rânduri Groenlanda cu Islanda.

Dacă rezultatul referendumului va fi negativ, procesul se va opri. Un vot favorabil ar deschide însă negocieri care ar putea dura ani, Comisia Europeană urmând să analizeze aproximativ 35 de capitole, de la economie și agricultură până la transport și pescuit.

Chiar și după încheierea cu succes a negocierilor și obținerea acordului tuturor statelor membre, islandezii ar trebui să voteze din nou. Abia acel al doilea referendum ar decide dacă Islanda devine efectiv membră a Uniunii Europene.

Grecii antici reușeau să se protejeze de verile toride din Mediterană fără aer condiționat, ventilatoare sau tehnologii moderne. Pereții groși, curțile interioare și orientarea locuințelor aveau un rol esențial în menținerea confortului termic.

Cu aproximativ 2.000 de ani în urmă, locuitorii regiunii mediteraneene foloseau principii de construcție care permiteau limitarea încălzirii locuințelor în timpul zilei și răcirea acestora pe timpul nopții. Nu era vorba despre un singur truc, ci despre o combinație atentă de materiale, orientare, umbră și ventilație naturală.

Materialele de construcție, esențiale pentru confortul termic

Unul dintre cele mai importante elemente era reprezentat de materialele folosite la construcție. Piatra, pământul și alte materiale naturale au o masă termică ridicată, ceea ce înseamnă că pot absorbi și reține cantități importante de căldură, potrivit Blic.

În cazul pereților groși, căldura acumulată în timpul zilei nu ajunge imediat în interiorul locuinței. Astfel, chiar dacă afară temperaturile erau foarte ridicate, încăperile puteau rămâne mai răcoroase pentru o perioadă mai lungă. După apus, când temperaturile începeau să scadă, căldura acumulată de ziduri era eliberată treptat. Aerisirea nocturnă contribuia apoi la răcirea spațiilor și a elementelor de construcție.

Acesta este unul dintre motivele pentru care unele case tradiționale din piatră din regiunea mediteraneană pot părea surprinzător de răcoroase chiar și în zilele toride.

Umbra, un aliat împotriva căldurii

Grecii antici încercau să prevină supraîncălzirea locuinței înainte ca aceasta să se producă.

Copacii, pergolele, zonele acoperite și curțile interioare ofereau umbră și protejau pereții și ferestrele de razele directe ale soarelui. În acest fel, o cantitate mai mică de energie solară ajungea să încălzească locuința.

Vegetația putea avea un rol dublu. Copacii foioși ofereau o umbră bogată în timpul verii, iar iarna, după căderea frunzelor, permiteau pătrunderea unei cantități mai mari de lumină solară.

Principiul este folosit și în prezent în arhitectura sustenabilă: este mai eficient să împiedici căldura solară să intre în casă decât să încerci să răcești ulterior un spațiu deja supraîncălzit.

Cum erau orientate casele în funcție de soare

Poziția unei locuințe nu era întotdeauna aleasă întâmplător. În Grecia antică, orientarea clădirilor și dispunerea încăperilor puteau fi adaptate la traiectoria soarelui.

Un exemplu cunoscut este reprezentat de locuințele din anticul Olynthus, unde camerele erau organizate în jurul unor curți interioare. Dispunerea permitea controlarea mai bună a expunerii la soare în funcție de anotimp. Ideea era ca locuința să beneficieze de căldura soarelui atunci când aceasta era utilă, în special în sezonul rece, dar să fie protejată de radiația solară excesivă în timpul verii.

Curțile și spațiile acoperite ofereau, în același timp, zone umbrite în care oamenii puteau petrece timpul în aer liber în cele mai calde ore ale zilei.

Aerul rece al nopții, folosit pentru răcirea locuințelor

Un alt principiu simplu, dar eficient, era folosirea temperaturilor mai scăzute din timpul nopții. Atunci când aerul exterior devenea mai rece decât cel din interior, ferestrele și ușile puteau fi deschise pentru a permite circulația naturală a aerului.

Curentul de aer ajuta la evacuarea căldurii acumulate în timpul zilei. În același timp, pereții și celelalte elemente ale clădirii se răceau.

Dimineața, când soarele începea să încălzească puternic exteriorul, deschiderile puteau fi închise. Obloanele, jaluzelele sau alte elemente de umbrire reduceau apoi cantitatea de radiație solară care ajungea în interior.

Niciuna dintre aceste metode nu poate înlocui în toate situațiile aerul condiționat modern, mai ales în timpul unor perioade lungi de caniculă. Ele demonstrează, însă, cât de mult poate influența confortul termic modul în care este proiectată o clădire.

Pereții cu masă termică ridicată, umbrirea ferestrelor, vegetația, orientarea clădirii și ventilația naturală sunt principii care se regăsesc și astăzi în arhitectura și în proiectarea clădirilor eficiente energetic.

Pastila GLP-1 Foundayo, destinată controlului greutății și diabetului de tip 2, a intrat luni în farmaciile din Marea Britanie, prima țară europeană în care noul tratament este disponibil. Medicamentul se administrează o dată pe zi și nu impune restricții privind ora mesei sau consumul de apă, însă poate fi obținut numai pe bază de prescripție.

Lansarea marchează un nou pas în cursa dintre marile companii farmaceutice pentru dezvoltarea unor alternative orale la injecțiile pentru slăbit. Pentru pacienții din România există însă o precizare esențială: Foundayo nu este încă autorizat în Uniunea Europeană și nu există un termen oficial pentru intrarea sa pe piața românească.

Prima țară europeană în care Foundayo este disponibil

Foundayo conține substanța activă orforglipron și este produs de Eli Lilly, compania care comercializează și tratamentul injectabil Mounjaro.

Autoritatea britanică de reglementare a medicamentelor a autorizat produsul pe 10 august. Medicamentul poate fi prescris adulților cu un indice de masă corporală de cel puțin 30 sau celor cu un indice cuprins între 27 și 30 care suferă și de o afecțiune asociată greutății.

Tratamentul este autorizat și pentru îmbunătățirea controlului glicemiei în cazul persoanelor cu diabet de tip 2 insuficient controlat, potrivit Agenției britanice pentru medicamente.

Pastila se administrează o dată pe zi și poate fi luată indiferent de oră, fără restricții legate de mâncare sau apă. Doza este crescută gradual, tratamentul începând de la 0,8 miligrame.

Cât costă tratamentul

Foundayo este disponibil inițial în Marea Britanie numai prin prescripție privată. Eli Lilly estimează un preț lunar cuprins între 100 și 120 de lire sterline, potrivit Reuters.

Prin comparație, prețul de listă pentru o lună de tratament cu dozele cele mai mari de Mounjaro poate ajunge în Marea Britanie la aproximativ 330 de lire sterline. Prețul plătit efectiv poate varia însă în funcție de doză, farmacie și serviciile medicale incluse.

Foundayo nu este deocamdată disponibil prin sistemul public britanic de sănătate. Compania poartă discuții cu NICE, instituția care evaluează eficiența și raportul dintre costuri și beneficii înainte ca un medicament să poată fi finanțat din bani publici.

Ce au arătat studiile

În studiul clinic ATTAIN-1, persoanele care au primit cea mai mare doză și au rămas în tratament au pierdut, în medie, aproximativ 12,4% din greutatea corporală în 72 de săptămâni, potrivit datelor prezentate de producător.

Medicamentul acționează asupra receptorilor GLP-1 și imită efectul unui hormon eliberat în organism după masă. Acesta influențează zonele cerebrale care reglează apetitul, prelungind senzația de sațietate și reducând foamea.

Cele mai frecvente reacții adverse identificate sunt greața, constipația, diareea, vărsăturile, indigestia și durerile abdominale. Medicamentul nu este destinat automedicației și trebuie administrat numai după evaluarea unui medic.

Când ar putea ajunge în România

Foundayo se află încă în proces de evaluare în Uniunea Europeană. Până la o eventuală autorizare europeană, medicamentul nu poate fi introdus în mod obișnuit în farmaciile din România.

Chiar și după o posibilă decizie favorabilă la nivelul UE, disponibilitatea efectivă va depinde de calendarul producătorului, de procedurile naționale și, separat, de o eventuală decizie privind compensarea.

Autoritățile avertizează și asupra produselor GLP-1 comercializate ilegal pe internet. Pastilele cumpărate de la vânzători neautorizați pot fi contrafăcute, pot conține doze incorecte sau alte substanțe decât cele declarate.

Luni seara, La Kiev a fost declanșată o alertă aeriană. Președintele Consiliului European, António Costa și liderul finlandez Alexander Stubb se aflau în capitala Ucrainei în acele momente.

Jurnaliștii publicației italiene ANSA se aflau la fața locului în momentul declanșării alertei

Jurnaliștii publicației italiene ANSA se aflau la fața locului în momentul declanșării alertei, scrie Mediafax.

Potrivit publicației citate, cei doi lideri au fost evacuați într-un adăpost.

Într-o serie de mesaje oficiale publicate pe Telegram, Administrația Municipală de Stat din Kiev a raportat, la ora 21:23, ora României, declanșarea unei alerte de raid aerian în Kiev.

„ATENȚIE! S-a declanșat alarma aeriană în Kiev! Vă rugăm pe toți să vă îndreptați de urgență către adăposturile de protecție civilă!”, nota autoritatea.

La Kiev a fost și Mirabela Grădinaru, partenera de viață a premierului Nicușor Dan

20 de minute mai târziu, autoritatea anunța că alarma aeriană a încetat. Cu toate acestea, cetățenii erau sfătuiți să fie vigilenți.

„Sirena de alarmă aeriană a încetat! Vă rugăm să urmăriți în continuare informațiile și să vă întoarceți la adăpost dacă sirena sună din nou”, se arată în anunțul publicat de Administrația Municipală de Stat din Kiev.

Zeci de lideri europeni s-au aflat luni, la Kiev, cu prilejul Summitului Coaliției de Voință, al ceremoniilor organizate de Ziua Independenței Ucrainei, dar și al Summitului Primelor Doamne și Domni – eveniment la care a participat chiar și Mirabela Grădinaru, partenera de viață a premierului Nicușor Dan.

A fost din nou alertă la granițele României. MApN a ridicat două avioane după ce au depistat două drone lângă insula Șerpilor.

În noaptea zilei de luni, 24 august, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat două ținte aeriene la 25 km NV de Insula Șerpilor, ce evoluau către frontiera României, anunță MApN.

Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației.

Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 22.55.

La ora 22.58, contactele au dispărut de pe radar, fiind raportate explozii pe partea ucraineană.

Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național.

Vom reveni cu detalii pe măsură ce vor fi disponibile.

Criterii noi de performanţă pentru activitatea Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Anunțul a fost făcut de secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec.

„Reguli mai dure pentru RA-APPS. Conducerea va răspunde pentru rezultate. Ani la rând, românii au auzit despre RA-APPS mai ales când izbucnea câte un scandal: vile sau terenuri ale statului date pe nimic politicienilor ori firmelor cu relaţii şi contracte păguboase pentru stat. Unii plăteau, alţii trăiau bine-mersi din privilegiile sistemului. Trebuie să ieşim din această poveste. Patrimoniul statului nu este al celor conectaţi la putere. Este al tuturor şi trebuie administrat eficient şi transparent”, a precizat şeful SGG pe Facebook.

Vezi și Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, anchetată. Senatul a dat votul final luni

Potrivit lui Dan Reșitnec, printre noile criterii de performanţă impuse regiei se numără:

* programul de investiţii trebuie comunicat transparent SGG-ului şi realizat în proporţie de minim 85% până la final de an;

* RA-APPS va trebui să separe complet activitatea comercială de activitatea de reprezentare şi protocol;
* sucursalele de reprezentare şi protocol aflate pe pierdere vor trebui să îşi eficientizeze activitatea;

* exploatarea caselor de protocol şi de oaspeţi va trebui să genereze venituri (astfel contribuţia de la stat pentru întreţinerea acestora va putea scădea);

* numărul de imobile care generează pierderi va trebui redus în fiecare an;
* gradul de închiriere a imobilelor cu destinaţie comercială va trebui crescut;

* raportările către SGG şi AMEPIP vor fi trimise la timp şi va trebui urmărită implementarea recomandărilor Curţii de Conturi.

„Nu pretind că vom putea repara peste noapte tot ce nu a funcţionat zeci de ani. Dar, pentru prima dată, conducerea RA-APPS va fi obligată să răspundă, indiferent cine vine la butoane. Regula este simplă şi numai cei obişnuiţi cu privilegiile ar putea să se teamă de ea: proprietăţile statului trebuie administrate în interesul oamenilor, nu al sistemului”, a punctat secretarul general al Guvernului.

Citește și Thuma: PNL a devenit ”agenție de plasare a forței de muncă”. Ilie Bolojan și-a ”înșurubat” oamenii apropiați la conducerea filialelor din București