Victorie importantă în justiție pentru locuitorii orașului Aleșd care, de aproape șase ani, se luptă cu autoritățile din cauza unei șosele de centură construită prin mijlocul unui cartier rezidențial. Curtea de Apel Oradea a decis miercuri, 4 noiembrie 2026, anularea definitivă a deciziei de încadrare emise de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor în anul 2021, document esențial în procedura de autorizare a investiției. Hotărârea reprezintă o lovitură pentru unul dintre proiectele promovate intens de Ilie Bolojan în perioada în care conducea Consiliul Județean Bihor și deschide o serie de probleme juridice și financiare, de la legalitatea autorizației de construire și a exproprierilor până la posibila recuperare a unor finanțări europene. În anumite condiții, ar putea fi pusă în discuție inclusiv răspunderea patrimonială sau penală a persoanelor implicate în adoptarea deciziilor.

Ceea ce administrația Bolojan a prezentat ani la rând drept un exemplu de eficiență administrativă ajunge astfel într-o situație juridică delicată. Drumul este construit și deschis circulației, dar unul dintre actele fundamentale ale procedurii de autorizare a fost anulat definitiv de instanță.

Locuitorii afectați nu și-au încheiat lupta în instanță. Potrivit informațiilor privind stadiul litigiilor, pe rolul instanțelor se află încă, în primă instanță, acțiuni prin care se solicită anularea autorizației de construire și a hotărârii de Guvern care a aprobat exproprierile.

Curtea de Apel Oradea a anulat definitiv decizia de mediu

În dosarul nr. 4929/111/2021, Curtea de Apel Oradea a admis recursul formulat de Achim Dănuț Ionuț și ceilalți reclamanți împotriva Sentinței nr. 325/CA din 28 aprilie 2025 a Tribunalului Bihor. Instanța a casat în parte sentința și, rejudecând fondul, a admis acțiunea locuitorilor.

„Admite acțiunea formulată de reclamanții Achim Dănuț Ionuț și alții în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate – succesoare a Agenției pentru Protecția Mediului Bihor, Consiliul Județean Bihor, Unitatea Administrativ Teritorială Județul Bihor, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., Administrația Bazinală de Apă Crișuri, Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Aleșd, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Guvernul României. Anulează Decizia etapei de încadrare nr. 440/26.03.2021 emisă de A.P.M. Bihor”, se arată în soluția instanței.

Totodată, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate și Consiliul Județean Bihor au fost obligate să plătească reclamanților, în cote egale, suma totală de 50.528 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorarii de experți. Hotărârea nr. 643/2026 este definitivă.

Din punct de vedere juridic, documentul anulat este o „decizie a etapei de încadrare”, nu un acord de mediu propriu-zis. Potrivit Legii nr. 292/2018, această decizie stabilește dacă proiectul trebuie supus unei evaluări complete a impactului asupra mediului și constituie, după caz, documentul de mediu necesar continuării procedurii de autorizare.

Articolul 23 din aceeași lege interzice realizarea proiectelor vizate fără obținerea deciziei etapei de încadrare sau a acordului de mediu, după caz, și a aprobării de dezvoltare.

Prin urmare, anularea definitivă a deciziei din 2021 ridică o nouă problemă, referitoare la condițiile în care a fost autorizată construirea centurii și ce efecte are dispariția acestui act asupra investiției deja finalizate.

Motivarea hotărârii nu este încă disponibilă public, astfel încât nu se poate preciza deocamdată care au fost toate încălcările constatate de judecători.

Bolojan a preferat varianta mai ieftină, care trece printre case. Localnicii au protestat ani la rând

Controversa a început în perioada 2020-2021, după ce Consiliul Județean Bihor, condus de Ilie Bolojan, a preluat inițiativa realizării variantei ocolitoare a orașului Aleșd, în parteneriat cu CNAIR. Aleșdul este orașul în care Bolojan și-a început cariera politică.

Proiectul mai vechi prevedea un traseu de aproximativ 16,8 kilometri, cu lucrări complexe, inclusiv poduri peste Crișul Repede, dar costurile estimate ajungeau la aproximativ 102 milioane de euro.

Ulterior, au fost analizate variante mai scurte, de aproximativ 6,4 și 5,9 kilometri, cu costuri estimate de 27, respectiv 25 de milioane de euro.

A fost aleasă varianta cea mai scurtă, care presupunea însă traversarea pe aproximativ 520 de metri a unei zone rezidențiale, în apropierea locuințelor de pe strada Octavian Goga.

Bolojan a susținut public traseul, argumentând că presupune costuri mai mici și poate fi realizat mai repede. Referindu-se la faptul că drumul urma să intre pe câteva sute de metri într-o zonă locuită, fostul președinte al CJ Bihor afirma, potrivit presei locale, că „este un lucru suportabil”.

Pentru locuitorii care urmau să se trezească însă cu traficul greu lângă case, situația era departe de a fi suportabilă. Oamenii au reclamat că o șosea care ar trebui să ocolească localitatea ajunge, în realitate, să transfere traficul dintr-o zonă locuită în alta, afectându-le proprietățile, liniștea și calitatea vieții.

Încă din 2021, aproximativ 760 de locuitori din Aleșd, Tinăud și Peștiș semnaseră o petiție împotriva traseului, iar ulterior au fost depuse la CJ Bihor alte sute de adrese ale persoanelor afectate. Au urmat proteste, inclusiv manifestații în stradă, dar administrația județeană a continuat promovarea proiectului.

Conflictul s-a mutat în instanță, unde locuitorii au contestat succesiv hotărârile autorităților, procedurile de expropriere și documentele care au stat la baza construirii centurii.

În septembrie 2021, Curtea de Apel Oradea a suspendat hotărârea Consiliului Local Aleșd prin care fusese avizat traseul. În 2022 au fost suspendate și hotărâri ale Consiliului Județean Bihor, iar Tribunalul Bihor a dispus, în primă instanță, anularea unor acte administrative privind proiectul.

În 2023, conflictul a ajuns inclusiv în situația în care reprezentanții administrației județene au avertizat proprietarii care blocau accesul constructorilor că li s-ar putea solicita despăgubiri pentru întârzieri și pierderea finanțării europene.

În aprilie 2024, lucrările au fost reluate pe unele terenuri expropriate cu intervenția unui executor judecătoresc și în prezența jandarmilor, după respingerea contestațiilor formulate de unii proprietari.

Astăzi, după aproape șase ani de opoziție, locuitorii au obținut o hotărâre definitivă de anulare a actului de mediu. Victoria lor confirmă judiciar nelegalitatea unei etape esențiale a proiectului.

Două procese încă în desfășurare: autorizația de construire și HG de expropriere

Hotărârea pronunțată miercuri poate avea consecințe importante și asupra altor două litigii aflate încă pe rolul instanțelor, în primă instanță.

Primul privește anularea autorizației de construire. Dacă această autorizație a fost emisă în baza Deciziei de încadrare nr. 440/2021, anularea definitivă a actului de mediu poate fi invocată drept motiv de nelegalitate derivată.

Cu alte cuvinte, judecătorii vor trebui să examineze dacă autorizația de construire poate rămâne valabilă în condițiile în care un act prealabil obligatoriu, pe care s-a întemeiat, a fost desființat definitiv.

Al doilea litigiu privește HG nr. 346/2022, prin care Guvernul a aprobat amplasamentul lucrării și declanșarea procedurilor de expropriere. Și în acest dosar, hotărârea de astăzi ar putea avea o importanță majoră, în special dacă motivarea instanței va arăta că decizia de mediu a fost emisă fără evaluarea corectă a impactului traseului sau a alternativelor disponibile.

Articolele 430 și 431 din Codul de procedură civilă reglementează autoritatea de lucru judecat, inclusiv posibilitatea invocării într-un alt litigiu a unei chestiuni deja tranșate definitiv. Totuși, nici autorizația de construire, nici HG de expropriere nu au fost anulate automat prin hotărârea din 4 noiembrie. Cele două instanțe trebuie să se pronunțe separat asupra legalității actelor contestate.

Dacă și aceste acțiuni ar fi admise definitiv, proiectul ar putea ajunge într-o situație juridică excepțională, o șosea deja construită, dar afectată de anularea actului de mediu, a autorizației de construire și a hotărârii care a aprobat exproprierile.

Legea prevede inclusiv desființarea lucrărilor executate fără actele de mediu necesare

Una dintre cele mai importante consecințe potențiale rezultă chiar din Legea nr. 292/2018. Articolul 26 alineatul (4) prevede sancțiunea complementară a desființării lucrărilor și aducerii terenului la starea inițială pentru încălcarea anumitor obligații privind evaluarea impactului asupra mediului, în condițiile stabilite de lege.

Așadar, legislația românească permite, în principiu, desființarea unor investiții realizate cu încălcarea obligațiilor de mediu. În cazul Aleșd, însă, hotărârea de astăzi nu dispune demolarea șoselei și nici nu închide circulația. Pentru asemenea măsuri ar fi necesară îndeplinirea unor condiții juridice suplimentare.

Există și jurisprudență relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În cauzele conexate C-196/16 și C-197/16, CJUE a stabilit că autoritățile naționale trebuie să remedieze consecințele încălcării obligațiilor de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv atunci când investiția a fost deja construită.

Regularizarea ulterioară nu este exclusă în orice situație, dar nu poate fi folosită pentru eludarea legislației europene și trebuie să ia în considerare inclusiv efectele asupra mediului produse de la realizarea lucrării.

Prin urmare, simplul fapt că centura Aleșd este inaugurată și utilizată nu înseamnă că autoritățile pot ignora hotărârea definitivă.

Banii europeni, în pericol? Proiectul are un contract de aproape 90 de milioane de lei

O altă consecință potențială, cu impact financiar semnificativ, privește fondurile europene. Potrivit Consiliului Județean Bihor, centura Aleșd are o lungime de 5,85 kilometri, iar contractul de lucrări executate de asocierea Drum Asfalt – Trameco a avut o valoare de 89.097.659,28 lei, inclusiv TVA.

Finanțarea a fost asigurată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și Programul Transport 2021-2027.

În 2023, Ilie Bolojan anunța semnarea unui contract de finanțare de aproximativ 120 de milioane de lei, dintre care 102 milioane de lei reprezentau valoarea eligibilă, iar 18 milioane de lei TVA neeligibilă.

Reglementările europene condiționează eligibilitatea cheltuielilor de respectarea legislației aplicabile, inclusiv a normelor privind protecția mediului.

Regulamentul (UE) 2021/1060 permite aplicarea unor corecții financiare prin anularea integrală sau parțială a contribuției europene aferente unor cheltuieli considerate nelegale. La nivel național, OUG nr. 66/2011 reglementează constatarea neregulilor și recuperarea sumelor.

Anularea definitivă a documentului de mediu poate constitui un motiv pentru verificarea eligibilității finanțării acordate centurii Aleșd. În funcție de natura încălcării, de condițiile contractelor de finanțare și de concluziile autorităților de control, consecințele pot varia de la neaplicarea unei corecții până la recuperarea parțială sau, în situații grave, integrală a contribuției europene aferente cheltuielilor afectate.

Dacă investiția promovată de administrația Bolojan va genera pierderi pentru bugetele publice în urma nerespectării unor obligații legale, se poate pune problema suportării costurilor și a răspunderii pentru deciziile adoptate.

Poate Ilie Bolojan să răspundă personal, inclusiv cu propriul patrimoniu?

Hotărârea Curții de Apel Oradea readuce astfel în discuție responsabilitatea persoanelor care au promovat, aprobat și pus în aplicare proiectul.

Ilie Bolojan era președintele Consiliului Județean Bihor în perioada adoptării traseului și a susținut public varianta contestată de locuitori. A prezentat proiectul drept o investiție necesară, mai ieftină și mai rapid de realizat, iar ulterior și-a asumat public finalizarea sa.

Această implicare conferă fostului președinte al CJ Bihor o responsabilitate politică și administrativă pentru explicarea modului în care a fost gestionat proiectul. În plan juridic, însă, răspunderea sa personală trebuie stabilită separat.

Articolul 16 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 permite, în anumite condiții, chemarea în judecată a persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau adoptarea unui act administrativ nelegal, atunci când se solicită despăgubiri.

Instanța poate dispune obligarea acesteia la plata despăgubirilor în solidar cu autoritatea publică, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Prin urmare, posibilitatea unei răspunderi patrimoniale individuale nu este exclusă nici în cazul unui fost președinte de consiliu județean. Pentru aceasta ar trebui însă stabilite contribuția sa personală la fapta ilicită, condițiile legale ale răspunderii, existența unui prejudiciu și legătura de cauzalitate.

Decizia anulată de Curtea de Apel a fost emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, nu de Ilie Bolojan. Răspunderea autorității emitente și cea a persoanelor din cadrul administrației județene reprezintă probleme juridice distincte.

Poate exista și răspundere penală? Abuz în serviciu, neglijență sau fraude cu fonduri europene

Dincolo de posibilele consecințe administrative și patrimoniale, situația ar putea justifica verificarea existenței unor fapte de natură penală, dacă documentele proiectului și motivarea instanței vor evidenția încălcări ale legii imputabile unor persoane determinate.

Una dintre infracțiunile care ar putea fi analizate, în funcție de probe, este abuzul în serviciu, prevăzut de articolul 297 din Codul penal.

Pentru această infracțiune trebuie demonstrat că o persoană cu atribuții de serviciu a încălcat, cu forma de vinovăție cerută de lege, o obligație prevăzută de un act normativ cu putere de lege și a produs astfel o pagubă sau o vătămare a unor drepturi ori interese legitime.

Textul actual prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Dacă ar apărea indicii că anumite înscrisuri au consemnat cu intenție informații neadevărate, ar putea deveni relevante infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal.

În plus, având în vedere finanțarea europeană, articolul 18¹ din Legea nr. 78/2000 ar putea deveni relevant dacă ar exista probe privind folosirea cu rea-credință a unor documente sau declarații false, inexacte ori incomplete, cu rezultatul obținerii sau reținerii pe nedrept a fondurilor europene.

Într-o asemenea ipoteză, verificările ar putea intra și în sfera de competență a parchetelor specializate, inclusiv a Parchetului European, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Hotărârea de astăzi nu constată însă săvârșirea vreunei infracțiuni. O eventuală răspundere penală ar necesita o anchetă distinctă, identificarea unei conduite concrete imputabile și întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii.

Proprietarii afectați ar putea solicita despăgubiri

Hotărârea definitivă poate avea consecințe și în privința drepturilor locuitorilor care au contestat proiectul. Legea contenciosului administrativ permite, în condițiile prevăzute de lege, solicitarea reparării prejudiciilor cauzate prin acte administrative nelegale.

În cazul Aleșd, asemenea pretenții ar putea privi diminuarea valorii proprietăților, afectarea folosinței locuințelor, eventuale pagube materiale și, în condițiile legii, prejudicii morale.

Aceste prejudicii ar trebui însă dovedite individual, inclusiv prin expertize și prin stabilirea legăturii de cauzalitate. Anularea deciziei de încadrare nu înseamnă automat acordarea unor despăgubiri.

Important este că proprietarii care au contestat ani la rând proiectul dispun acum de o hotărâre definitivă ce poate constitui un argument juridic relevant în eventualele acțiuni reparatorii.

Guvernul a continuat exproprierile inclusiv în 2026

Controversa este amplificată de faptul că, la doi ani după deschiderea integrală a centurii, statul a continuat să modifice situația exproprierilor.

Pe 3 septembrie 2026, Guvernul a aprobat suplimentarea cu aproximativ 3,77 milioane de lei a sumelor destinate despăgubirilor aferente proiectului.

Prin HG nr. 701/2026 au fost actualizate datele și despăgubirile pentru 213 imobile și a fost aprobată declanșarea procedurilor de expropriere pentru alte 19 construcții aflate pe terenurile expropriate anterior.

Astfel, investiția a rămas în centrul unor proceduri administrative privind proprietățile afectate chiar și după ce șoseaua fusese dată integral în circulație la 31 august 2024.

„Centura lui Bolojan”, o problemă de legalitate care nu dispare odată cu inaugurarea

Dincolo de consecințele juridice concrete, hotărârea Curții de Apel Oradea pune sub semnul întrebării modul în care administrația județeană a gestionat opoziția locuitorilor și riscurile legale ale investiției.

Ani la rând, proprietarii din Aleșd au fost prezentați în discursul administrației mai ales ca un obstacol în calea finalizării centurii. Au existat proteste, procese, întârzieri, executări silite și avertismente privind consecințele financiare ale blocării lucrărilor. Acum, instanța a stabilit definitiv că decizia de încadrare emisă în 2021 nu poate rămâne în vigoare.

Pentru Ilie Bolojan, care și-a asociat imaginea publică cu eficiența și rapiditatea realizării investițiilor, hotărârea reprezintă o problemă serioasă de responsabilitate administrativă. Faptul că a promovat public proiectul și a susținut traseul contestat justifică solicitarea unor explicații privind modul în care au fost verificate documentele, respectate procedurile și evaluate riscurile juridice.