Jurnalistul Iulian Uță a prezentat, în cadrul emisiunii „Chestiuni Arzătoare” de luni seară, difuzată pe postul PRO ARGEȘ TV, o situație de-a dreptul scandaloasă: turismul argeșean este promovat în mediul online pe bani publici de către oficialitățile PSD cu o imagine contrafăcută și de-a dreptul halucinantă a celebrei Mănăstiri Curtea de Argeș.

Mai exact, chiar pe prima pagină a site-ului oficial al OMD „Regatul Argeșului” — instituție înființată și finanțată în mare măsură de Consiliul Județean Argeș, condus de PSD — județul este reprezentat și promovat printr-o fotografie ce pare, la o primă vedere, ctitoria lui Neagoe Basarab. Însă o analiză simplă arată imediat că cei plătiți din bani publici pentru a promova turismul argeșean, aflat și-așa în picaj, au mutilat un simbol național: oamenii din spatele proiectului finanțat din bani publici au retezat unul dintre celebrele turnuri răsucite ale mănăstirii, iar pe cel rămas l-au îndreptat.

Deși informația privind această anomalie a fost lansată în timpul emisiunii de luni seară și ulterior preluată de alți jurnaliști din presă și în ciuda unui val de indignare a cetățenilor reprezentanții Consiliului Județean Argeș au preferat să mențină pe site-ul oficial acest kitsch uriaș, care aruncă în derizoriu un obiectiv emblematic al României și aduce grave prejudicii de imagine județului. Noua ctitorie a PSD Argeș este de fapt celebra mănăstire amputată, ciuntită odios de o instituție a CJ Argeș. .

Contactați astăzi pentru un punct de vedere, reprezentanții Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului nu au putut oferi un răspuns oficial până la această oră.

De precizat că Organizația de Management al Destinației (OMD), înființată și finanțată generos de CJ Argeș, este condusă de un manager provenit din rândurile AUR — un fost simpatizant al lui George Simion, reorientat între timp către PSD. Acesta este și motivul pentru care noua institutie este perceputa ca o sinecură de partid.

CLICK AICI SA VEZI NOUA CTITORIE A PSD ARGES

Incidentul din Primăria Municipiului Soroca din Republica Moldova a avut loc marți, 3 noiembrie, la o zi după deschiderea înscrierilor pentru compensațiile din sezonul rece 2026-2027. Conform Ministerului Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova, femeia era însoțită de soț și fusese externată din spital recent.

Reprezentanții Ministerului Muncii a transmis că asistenții sociali aflați la primărie au intervenit pentru acordarea primului ajutor și au sunat la Ambulanță.

„Persoana a fost preluată de echipajul medical pentru acordarea asistenței de specialitate. Ulterior, asistenta socială a fost informată despre decesul femeii la spital”, se precizează în explicațiile transmise de Minsiterul Muncii.

Citește și: O femeie din Târgu Mureș, găsită fără suflare după ce a adormit cu pătura electrică. Primele informații oferite de autorități

Conducerea Spitalului Raional Soroca a venit însă cu o precizare diferită privind momentul decesului. Directoarea instituției, Ella Ursu, a menționat că femeia fusese adusă la spital deja moartă și că suferise un infarct, însoțit de o complicație cardiacă gravă.

Conform declarațiilor sale, autopsia a indicat un infarct miocardic acut cu tamponadă cardiacă. Aceste precizări provin de la conducerea spitalului, în timp ce comunicatul Ministerului Muncii menționa că împrejurările medicale urmau să fie clarificate.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, reacție după decesul femeii

Cazul a fost făcut public de reprezentanta Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) Aliona Pilipețcaia, care a susținut că femeia ar fi așteptat mai multe ore pentru depunerea cererii. Această durată nu este însă confirmată de informațiile prezentate de Ministerul Muncii.

Reprezentanta PSRM a cerut verificarea modului în care sunt organizate înscrierile, în special în rândul persoanelor în vârstă și al celor care nu au posibilitatea de a folosi platforma online.

„De ce persoanele în vârstă și cele cu venituri mici trebuie să stea ore întregi la coadă pentru a solicita ajutorul oferit de stat? De ce nu au fost create condiții decente pentru cei care nu pot depune cererea online?”, a întrebat aceasta.

Aceasta a mai menționat că nu se pronunță asupra cauzelor medicale ale decesului, însă a solicitat explicații privind accesul cetățenilor la ajutor.

„Sprijinul oferit de stat trebuie să protejeze oamenii, nu să le pună sănătatea în pericol. Viața unui om nu este o simplă unitate statistică!”, a transmis reprezentanta PSRM.

Ministerul Muncii neagă că decesul femeii ar avea legătură cu timpul de așteptare din primărie

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a respins stabilirea unei legături directe între așteptarea pentru compensații și moartea femeii.

„Ministerul Muncii și Protecției Sociale condamnă ferm orice tentativă de a specula asupra circumstanțelor tragice ale acestui caz și de a stabili, fără probe și fără concluziile instituțiilor competente, o legătură directă între timpul de așteptare pentru depunerea cererilor de compensații și decesul persoanei”, a transmis instituția.

Citește și: Un bărbat din Giurgiu a condus beat până la secția de Poliție unde trebuia să semneze controlul judiciar. Avea 1,50 mg/l alcool în aerul expirat

Conform reprezentanților Ministerului Muncii, în momentul incidentului erau la rând 19 persoane, iar înregistrarea era asigurată de cinci asistenți sociali.  Durata medie de procesare a unei cereri era de aproximativ cinci–șase minute. Totodată, potrivit explicațiilor, până la prânz, toate persoanele aflate la rând fuseseră deservite. Datele comunicate descriu organizarea activității, dar nu precizează cât a așteptat efectiv femeia înainte de a i se face rău.

Peisajul politic argeșean și central consemnează un nou moment de interes public: Mircea Drăghici, una dintre figurile marcante ale Partidului Social Democrat din era Liviu Dragnea, a ieșit la pensie. În vârstă de 60 ani, fostul deputat de Argeș, trezorier și apropiat al fostului premier Victor Ponta, a parcurs toate demersurile birocratice necesare în primăvara acestui an, când și-a depus dosarul la instituțiile abilitate.

Potrivit unor surse din cadrul Casei de Pensii Argeș, procesul de evaluare s-a finalizat recent, iar fostul parlamentar a intrat deja în posesia primelor drepturi bănești. Aceleași surse indică faptul că Mircea Drăghici încasează lunar o pensie de aproape 7.000 de lei.

Un trecut politic marcat de controverse

Retragerea din viața activă și tranziția către statutul de pensionar vin după o perioadă extrem de turbulentă pentru fostul lider PSD. În anii în care a condus trezoreria partidului și a reprezentat județul Argeș în Parlamentul României, Drăghici a fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai conducerii centrale de la acea vreme.

Numele său a fost asociat cu mai multe dosare și anchete derulate de instituțiile statului, cariera sa politică fiind puternic umbrită de problemele cu justiția din ultimii ani ai epocii Dragnea.

Odată cu această decizie de pensionare, Mircea Drăghici se alătură lungii liste de foști demnitari care părăsesc definitiv scena politică și administrativă, asigurându-și însă un venit lunar considerabil din sistemul public de pensii.

Pe data de 7 noiembrie au loc Moșii de Toamnă. În această zi, credincioșii merg la biserică, unde se țin slujbele de pomenire. Totodată, pentru sufletele celor adormiți, oamenii împart alimente.

Cu toate că tradițiile diferă de la o regiune la alta, credincioșii pregătesc în fiecare an colivă, iar printre alte tradiții se numără și aprinderea lumânărilor la locurile de veci, împodobirea mormintelor cu flori de sezon, dar și rugăciuni sincere pentru sufletele lor.

Citește și: Preotul care a ajutat-o pe Anca Țurcașiu să treacă peste divorț: „A avut foarte multă înțelepciune, răbdare, mângâiere”

Preoții îi așteaptă pe credincioși sâmbătă, 7 noiembrie, să sfințească pachetele pe care le vor da de pomană pentru sufletele celor adormiți. Pe lângă colivă, oamenii mai trebuie să împartă și colaci, pâine, fructe de sezon, dulciuri, preparate gătite și băuturi. Totodată, în alte zone ale țării se mai pun în pachete lumânări, vase, căni sau orice alte obiecte de uz casnic. Totuși, potrivit tradiției ortodoxe, valoarea pachetului nu este cea mai importantă.

Milostenia și rugăciunea sunt considerate foarte importante. Mai mult, pomana este oferită în general persoanelor nevoiașe. Un alt obicei important înainte de această zi, este că oamenii curăță și împodobesc mormintele cu flori de sezon și candele. În ziua pomenirii are loc Sfânta Liturghie și slujba parastasului, unde sunt citite pomelnicele celor adormiți.  După aceea, credincioșii merg la cimitire, acolo unde aprind lumânări și se roagă pentru sufletele celor dragi. În tradiția populară, această zi este dedicată reculegerii și pomenirii, astfel că certurile, vorbele sau activitățile sunt considerate nepotrivite.

Citește și: Calendar ortodox 5 noiembrie 2026. Sărbătoare cu cruce neagră

Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de sâmbătă să fie specială pentru sufletele adormiților, pentru că amintește de momentul în care Iisus Hristos a stat cu trupul în mormânt înainte de Înviere.

Partidul Național Liberal (PNL) și Forța Dreptei ar putea ajunge la o fuziune prin absorbție, după ce liderii celor două formațiuni au început discuțiile privind reunificarea.

Ilie Bolojan a vorbit despre posibilitatea fuziunii în timpul unei vizite la Reșița, unde s-a întâlnit cu reprezentanții organizației județene PNL Caraș-Severin, condusă de deputatul Marcel Vela.

„Avem o discuție cât se poate de serioasă cu Ludovic Orban, pentru un posibil proiect de fuziune prin absorbție a Forței Dreptei în PNL”, a afirmat Ilie Bolojan.

Citește și : Ilie Bolojan apără deciziile de austeritate luate cât a fost premier: „Responsabilitatea înseamnă să faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine”

Liderul liberalilor a explicat și în ce condiții ar putea membrii partidului lui Orban să revină în PNL, precizând că fiecare va trebui să decidă dacă acceptă linia politică a formațiunii.

„În condițiile în care se va întâmpla, toți cei care sunt în Forța Dreptei pot să decidă dacă urmează linia PNL sau nu”, mai punctează Ilie Bolojan.

Potrivit unor surse liberale, procesul de fuziune ar urma să fie însoțit de un filtru strict pentru membrii formațiunii conduse de Ludovic Orban.

Conducerea centrală a PNL ar lua în calcul acceptarea aleșilor locali, precum primarii și consilierii, dar și a persoanelor care ocupă în prezent funcții de conducere în Forța Dreptei.

Cu toate acestea, membrii organizațiilor care au colaborat politic cu PSD la nivel local nu ar urma să fie primiți în partid. Sursele politice susțin că în anumite localități au existat înțelegeri între reprezentanți ai Forței Dreptei și social-democrați, iar persoanele implicate ar putea fi excluse din procesul de revenire în PNL.

Ludovic Orban a fost exclus din Partidul Național Liberal în noiembrie 2021, în urma conflictelor cu conducerea formațiunii de la acel moment. Ulterior, fostul premier a înființat Forța Dreptei, alături de mai mulți parlamentari și politicieni care au părăsit PNL.

Citește și : Tișe începe oficial lupta pentru debarcarea lui Bolojan de la șefia PNL. ”Candidez pentru a reda PNL forța de a decide, de a construi și de a guverna”

Posibilitatea unei reveniri în partid fusese evocată încă din octombrie 2025, când Orban, aflat atunci în funcția de consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, declara că nu exclude această variantă.

România este dispusă să suporte costurile suplimentare pentru menținerea și suplimentarea prezenței militare americane pe teritoriul țării, inclusiv cheltuielile cu combustibilul și asigurarea unor condiții mai bune pentru militari.

Oferta i-a fost transmisă de președintele Nicușor Dan lui Elbridge Colby, subsecretarul american pentru Politica de Apărare și unul dintre cei mai importanți strategi ai Pentagonului, în cadrul întâlnirii de miercuri de la Palatul Cotroceni.

Citește și : Nicușor Dan îl primește la Cotroceni pe Elbridge Colby, oficial american implicat în evaluarea prezenței militare a SUA în Europa. Colby ar fi cerut unor state NATO să tempereze declarațiile despre Rusia

Potrivit surselor politice, propunerea vizează atât trupele americane deja aflate în România, cât și suplimentarea efectivelor, solicitată de șeful statului. Bucureștiul este pregătit să acopere cheltuielile necesare, iar resursele financiare pentru această ofertă au fost discutate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Deocamdată, oficialii români nu ar fi primit un răspuns clar din partea administrației americane. Elbridge Colby a explicat că va prezenta secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, mai multe scenarii privind prezența militară a SUA în Europa.

Mai departe, Pete Hegseth va înainta variantele președintelui Donald Trump, care a avea ultimul cuvânt în privința deciziei.

Un calendar al discuțiilor ar fi fost deja stabilit, iar Elbridge Colby va trebui să întocmească un raport până la data de 6 noiembrie, pe care i-l va prezenta lui Pete Hegseth. Decizia finală a lui Donald Trump este așteptată la începutul lunii decembrie.

Pentru București, menținerea prezenței militare americane reprezintă o chestiune de securitate națională, în condițiile tensiunilor din regiune și ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Demersurile autorităților nu vizează doar păstrarea militarilor americani, ci și a echipamentelor și facilităților militare operate de Statele Unite, printre care se numără și Scutul antirachetă de la Deveselu.

Administrația Trump a retras deja câteva sute de militari din România, iar autoritățile de la București încearcă să obțină garanții privind viitorul prezenței americane. Acesta este și motivul pentru care președintele Nicușor Dan a încheiat un contract de lobby cu o companie specializată din Statele Unite.

În ciuda eforturilor diplomatice, șeful statului nu a avut întâlniri oficiale cu președintele american Donald Trump sau secretarul de Stat Marco Rubio.

În cadrul întâlnirii cu Elbridge Colby, Nicușor Dan a prezentat și situația de securitate de la Marea Neagră, inclusiv riscurile generate de intensificarea atacurilor și incidentele militare din zonă.

Subiectul securității a fost abordat și în contextul în care România încearcă să își consolideze rolul strategic în regiune și să mențină sprijinul american.

Potrivit informațiilor transmise de sursele politice, președintele i-a prezentat oficialului american și sprijinul României pentru eforturile de război ale Statelor Unite în Iran.

Elbridge Colby este subsecretarul pentru Politica de Apărare al SUA și principalul consilier al secretarului Apărării, Pete Hegseth, în chestiuni legate de strategia militară. Acesta este cunoscut pentru susținerea unei schimbări a rolului NATO, prin care statele europene ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria apărare.

Citește și : „Trump este încă președintele vostru”. Casa Albă reacționează după înfrângerea republicanilor la alegerile de la mijlocul mandatului

Oficialul american promovează conceptul „NATO 3.0”, care presupune o implicare financiară și militară mai consistentă a aliaților europeni, cât și o concentrare mai mare a SUA asupra apărării propriului teritoriu și a intereselor din emisfera vestică și regiunea Pacificului.

Mesajul președintelui după întâlnirea cu oficialul american

„Am avut plăcerea de a-l primi astăzi, la Palatul Cotroceni, pe Subsecretarul pentru Politica de Apărare al Statelor Unite ale Americii, Elbridge Colby.

Am discutat despre securitatea din regiunea Mării Negre, eforturile României de a promova stabilitatea în această regiune expusă riscurilor, precum și necesitatea unei acțiuni transatlantice comune pentru a face față amenințărilor complexe cu care ne confruntăm.

I-am mulțumit lui Elbridge Colby și întregii Administrații a SUA pentru contribuția importantă la securitatea României și am reafirmat faptul că țara noastră rămâne pe deplin angajată în Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, în calitate de Aliat indispensabil și de încredere, contribuind la descurajarea regională și la proiectarea puterii SUA în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta.

România se confruntă cu întregul spectru al amenințărilor hibride, de la atacuri cibernetice și acte de sabotaj, până la incursiuni ale dronelor aeriene și maritime, provocări și campanii intense de dezinformare.

În prezent, Marea Neagră este una dintre cele mai periculoase și instabile regiuni maritime din punct de vedere strategic, confruntându-se cu o escaladare serioasă a tensiunilor și cu o expunere semnificativă la efectele de propagare ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Am subliniat că România depune eforturi considerabile și alocă resurse importante pentru gestionarea riscurilor majore și a consecințelor acestui mediu de securitate tot mai deteriorat, în special a impactului asupra libertății de navigație și a infrastructurii energetice critice.

În același timp, contăm pe angajamentul constant al Statelor Unite și al aliaților noștri. O prezență economică și militară americană mai puternică în România are o importanță strategică și va contribui la consolidarea legăturii transatlantice.”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook.