România resimte tot mai puternic efectele crizei energetice, pe fondul unui deficit major de capacități de stocare a energiei. În timp ce în timpul zilei producția din surse regenerabile depășește adesea consumul, seara sistemul energetic ajunge să importe energie electrică la prețuri ridicate.

Directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban, avertizează că problema este cunoscută de ani de zile și susține că investițiile în sursele regenerabile nu au fost însoțite de dezvoltarea infrastructurii de stocare și a rețelelor.

ACUE: Investițiile în fotovoltaice nu au fost dublate de investiții în stocare

Daniela Dărăban afirmă că sectorul privat a atras atenția de mai mulți ani asupra dezechilibrului dintre dezvoltarea capacităților de producție și lipsa investițiilor în stocare.

„De ce statul român a decis să meargă foarte repede și foarte mult spre dezvoltări de parcuri fotovoltaice, fără a le corobora cu investiții pe partea de stocare… nu știu. Foarte onest, e greu de răspuns la această întrebare, pentru că noi, în zona privată, am avertizat de foarte multă vreme că beneficiul energiei ieftine produse în timpul zilei de panourile fotovoltaice poate fi maximizat doar dacă e utilizat și atunci când ai vârfuri de consum”, a declarat Daniela Dărăban la Digi24.

Potrivit acesteia, în timpul zilei apar frecvent situații în care producția este atât de mare încât se ajunge la prețuri negative pe piața energiei.

„În timpul zilei, de multe ori sunt situații în care există aceste prețuri negative, adică unii dintre participanții la piață trebuie să plătească operatorul de transport pentru costurile legate de intrarea în sistem, peste ceea ce sistemul poate duce, deci sunt mult mai multe costuri. Noi acum vedem partea de influență directă în această situație de secetă către clienți și consumatorii non-casnici, dar în sector se vorbește de această problemă de cel puțin 4 ani”, a explicat directorul executiv al ACUE.

Doar două proiecte de stocare sunt aproape de finalizare

În opinia Danielei Dărăban, România are încă foarte puține proiecte de stocare aflate în faza finală de implementare.

„Foarte onest, nu cred că avem pe linia foarte rapidă de intrare pe piață atât de multe capacități pregătite. Eu știu că avem două, pe care într-adevăr se grăbesc, atât autoritatea, cât și operatorii respectivi, să le pună în funcțiune. Cu tot respectul față de toți cei care doresc să investească în acest domeniu, sunt convinsă că este încă mult recuperat. Din estimările noastre, undeva în 2-3 ani, dacă continuă și se accelerează investițiile în stocare, vom ajunge totuși la un echilibru”, a afirmat aceasta.

Directorul ACUE a precizat că, din fondurile disponibile prin Fondul pentru Modernizare, doar o parte redusă a fost direcționată către proiecte de stocare.

„Vă dau doar o cifră, fără a spune că toți acești bani s-au dus doar în proiecte de regenerabile: prin Fondul de Modernizare, cea mai importantă sursă de finanțare pentru multe proiecte de producție, că sunt de autoconsum sau parcuri fotovoltaice, pentru producție efectivă, au fost 14 miliarde. Din aceste 14 miliarde, cel puțin din calculele noastre, 300 de milioane de euro s-au dus pe stocare. […] Nu a fost o finanțare pe capacități de stocare… nu a fost o atenție mare”, a explicat Daniela Dărăban.

Comparația cu Bulgaria

Șefa ACUE a comparat situația României cu cea a Bulgariei, care dispune de o capacitate de stocare considerabil mai mare.

„Eu aș vrea să mă uit la această situație din două perspective, corecte amândouă. În momentul de față, noi suntem cumva fericiți că bulgarii au investit. Pe noi ne ajută în orele de consum faptul că bulgarii au investit în stocare. Și nu este greșit, atunci când îți faci adecvația sistemului, să știi foarte bine și pe partea de conexiuni și situație regională ce poți să dai, de unde te poți ajuta. Deci este absolut un efort comun și este foarte bine că avem acces acum. Această problemă pe care noi o vedem tot timpul cu supărare la nivel național «de ce alții pot și noi nu putem» nu este singurul exemplu. Mai sunt multe alte exemple”, a subliniat Daniela Dărăban.

„Dacă nu accelerăm investițiile, problemele nu se vor rezolva”

Directorul executiv al ACUE consideră că accentul a fost pus greșit aproape exclusiv pe producția de energie regenerabilă, fără investiții suficiente în stocare și în rețele.

„Eu cred că s-a pus într-un mod greșit prioritatea pe partea de producție, fără a se înțelege că dacă aceste investiții nu sunt însoțite de o sumă cel puțin confortabilă de alocare de fonduri pentru investiții în stocare și rețele, beneficiul acestor regenerabile nu va putea fi folosit la maximum în folosul clientului, la un preț cât se poate de competitiv. Pentru că noi asta ne dorim să aducă noile surse de producție: un preț cât mai bun. Dar el, acest preț, se obține dacă ai pe lanț toată infrastructura. Și nouă ne lipsesc nu doar investițiile în stocare. Ne lipsește și un nivel confortabil de investiții în rețele și în momentul de față aceste lucruri nu se văd. Dacă nu accelerăm investițiile în cele două sectoare, problemele noastre nu se vor rezolva”, a concluzionat Daniela Dărăban.

Trabzonspor a reuşit să îl recruteze pe starul egiptean Mohamed Salah, care a ajuns miercuri seară la Trabzon, unde a avut parte de o primire impresionantă, scrie news.ro.

“Bine ai venit, Rege Egiptean”, a notat Trabzonspor pe Facebook, postând câteva imagini cu mulţimea care l-a primit pe fotballist.

Trabzonspor a publicat şi filmuleţe cu starul egiptean.

După ce a ajuns mai întâi la Istanbul şi a trecut prin controlul medical, Salah a aterizat la Trabzon la ora 20:30.

“Sunt foarte fericit să mă aflu în acest mediu incredibil. Nu pot exprima în cuvinte cât de uimit sunt. Sunt 25.000 de oameni aici. Nu am mai avut parte de o astfel de primire până acum”, a spus fotbalistul la aeroport.

Salah a părăsit Liverpool în această vară, după nouă ani, în care a marcat 257 de goluri în 442 de meciuri, câştigând de două ori Premier League şi o dată Liga Campionilor.

Iranul a avertizat statele din Golf că orice nou atac al Statelor Unite asupra teritoriului său va declanșa represalii împotriva infrastructurii energetice critice din întreaga regiune, potrivit a cinci surse citate de Reuters. Prin acest avertisment, Teheranul încearcă să crească prețul unei eventuale acțiuni militare, amenințând cei mai apropiați aliați regionali ai Washingtonului, potrivit Reuters.

Mesajul a fost transmis printr-o serie de contacte diplomatice la nivel înalt, după ce președintele american Donald Trump a amenințat, pe 28 iulie, că va lovi infrastructura energetică a Iranului.

Araqchi a cerut aliaților din Golf să îl convingă pe Trump să renunțe la atac

Două oficialități iraniene de rang înalt, două surse din statele Golfului și un diplomat regional au declarat că ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a discutat cu omologii săi din Arabia Saudită, Turcia și Qatar, dar și cu șeful armatei Pakistanului.

Potrivit diplomatului, Araqchi le-a cerut aliaților din Golf ai SUA să își folosească influența asupra lui Donald Trump pentru a-l descuraja să lanseze noi atacuri.

El a avertizat că orice lovitură asupra Iranului va fi urmată de represalii împotriva bazelor americane și a infrastructurii energetice din statele Golfului.

„Suntem pregătiți să ripostăm, dar găsirea unei soluții diplomatice este cea mai bună cale pentru a evita o escaladare și distrugeri în întreaga regiune”, a fost mesajul transmis de șeful diplomației iraniene.

O sursă din Golf a afirmat că avertismentul Iranului a fost „fără echivoc”.

„Dacă America va lovi infrastructura Iranului, Teheranul va răspunde atacând instalațiile energetice și alte obiective din statele Golfului”, a declarat sursa.

Arabia Saudită i-a cerut lui Trump să acorde o șansă diplomației

Sursele susțin că prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a discutat ulterior cu Donald Trump, îndemnându-l să amâne orice acțiune militară, să revină la negocieri, să obțină o încetare a focului și să urmărească o soluție diplomatică.

Potrivit unei alte surse din Golf, avertismentul Iranului era destinat tuturor statelor din regiune, însă a fost transmis în principal prin Arabia Saudită și Qatar.

Qatar, Oman și Arabia Saudită au cerut, de asemenea, Washingtonului să reia negocierile cu Teheranul și să evite reluarea conflictului.

Pe 2 august, Donald Trump a declarat că a fost de acord să anuleze atacul asupra Iranului, cu condiția ca un acord să poată fi încheiat rapid.

Iranul amenință cu atacuri asupra infrastructurii energetice din Golf

O sursă iraniană a precizat că Teheranul a transmis clar că orice nou atac american va fi urmat de lovituri asupra rafinăriilor, rețelelor electrice, infrastructurii de apă, transportului și câmpurilor petroliere din statele Golfului.

„Inamicul continuă să amenințe infrastructura Iranului. Dacă Iranul va suferi pagube, va provoca pagube mult mai mari în schimb”, a declarat oficialul.

Acesta a amintit și atacul asupra instalațiilor petroliere saudite Aramco din septembrie 2019, când atacurile cu drone și rachete au redus temporar la jumătate producția de petrol a regatului.

Teheranul încearcă să descurajeze un nou atac american

Prin amenințarea infrastructurii energetice esențiale pentru economiile din Golf, Iranul încearcă să convingă atât Washingtonul, cât și aliații arabi ai SUA că un nou atac ar avea consecințe economice și strategice majore.

Potrivit unui oficial iranian, Donald Trump are acum de ales între două variante dificile: fie escaladează un conflict care ar putea cuprinde întreaga regiune și ar afecta aprovizionarea globală cu energie, fie acceptă un acord negociat care nu i-ar oferi victoria decisivă pe care o urmărește.

Un diplomat regional a afirmat că unul dintre principalele obstacole în calea unui acord este dorința Washingtonului de a putea prezenta rezultatul drept o victorie.

„Statele Unite vor ceva ce pot prezenta drept dovada că au câștigat războiul”, a declarat acesta.

„Guvernul a greșit prin emiterea unui act normativ – art. V din OUG nr. 53/2024 – care anulează obligația de rambursare integrală”, susțin grefierii-sindicaliști.

„În mod abuziv, instituțiile publice sunt forțate să pună limitările bugetare interne deasupra drepturilor fundamentale ale salariaților”, mai arată Dicasterial, în scrisoarea către Comisia Europeană.

O pereche de ochelari cu rame de la un brand de lux cu lentile speciale, cu tratamente ale lentilelor, poate ajunge chiar și la 4.000 de lei.

Citește și: ANAF a început ștergerea conturilor SPV ale persoanelor decedate. De ce au primit notificări numeroși contabili: „Doar prin deces scapi de ANAF și se confirmă și acum!”

Grefierii au făcut plângere la UE

„Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial continuă lupta fermă pentru apărarea drepturilor legitime ale salariaților din sistemul judiciar și refuză să accepte abuzurile legislative prin care autoritățile naționale încearcă să transfere povara financiară a securității în muncă direct în buzunarele angajaților.

În acest sens, organizația noastră a înaintat oficial o plângere către Comisia Europeană împotriva Statului Român, înregistrată sub numărul de referință 94540, privind încălcarea flagrantă a legislației Uniunii Europene în materia securității și sănătății în muncă.
Demersul nostru vine ca o reacție directă și necesară față de adoptarea de către Guvernul României a Articolului V din Ordonanța de Urgență nr. 53/2024 și a Normelor metodologice aferente aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2025. Prin aceste acte normative, guvernanții au instituit în mod arbitrar un plafon fix de maximum 500 de lei pentru decontarea aparatelor de corecție speciale (ochelarii de vedere) destinate lucrului la monitor în sectorul public. Această decizie nu reprezintă doar o desconsiderare a realităților economice și a prețurilor actuale din optica medicală, ci o încălcare directă a dreptului european aplicabil.

Reamintim tuturor colegilor că încă din anul 2006, prin Hotărârea de Guvern nr. 1.028/2006, România a transpus Directiva Europeană 90/270/CEE, garantând la nivel național că măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă nu trebuie să implice, sub nicio formă, costuri financiare pentru lucrători.
Mai mult, această obligație de suportare integrală și absolută a costurilor a fost clarificată istoric și fără echivoc de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în Hotărârea pronunțată la data de 22 decembrie 2022 în Cauza C-392/21. Instanța de la Luxemburg a stabilit explicit că angajatorul are obligația de a furniza sau de a rambursa în totalitate costul dispozitivelor de corecție speciale necesare salariaților care își desfășoară activitatea în fața ecranelor de vizualizare.

Prin introducerea unui plafon derizoriu de 500 de lei, statul român anulează în mod direct efectul juridic al Directivei Europene și al jurisprudenței obligatorii a CJUE.

În mod abuziv, instituțiile publice sunt forțate să pună limitările bugetare interne deasupra drepturilor fundamentale ale salariaților. Consecința directă este că personalul din instanțe și parchete, care își petrece întreaga activitate profesională în fața monitoarelor, este obligat să suporte din resurse proprii diferența substanțială de preț pentru un echipament de protecție obligatoriu. Acest transfer al riscului financiar de la angajator la angajat este nelegal și inacceptabil.

Plângerea depusă de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial vizează sancționarea acestei practici sistematice de aplicare incorectă a normelor comunitare și restabilirea principiului supremației dreptului Uniunii Europene. Un stat membru nu poate anula prin ordonanțe de urgență interne drepturi absolute consfințite la nivel european.
Nu vom asista pasiv la erodarea drepturilor noastre sub pretextul austerității bugetare.

Siguranța și sănătatea la locul de muncă nu sunt opționale și nu pot fi plafonate din pixul guvernanților.

Vom continua să utilizăm toate pârghiile juridice, sindicale și instituționale, atât la nivel național, cât și european, pentru a ne asigura că legislația este respectată integral, iar munca fiecărui coleg este prețuită și protejată așa cum prevede legea”, se arată în comunicatul sindicatului.

Citește și: Legea decarbonizării a fost adoptată de Camera Deputaților. Centralele pe cărbune nu mai pot fi închise fără să existe surse alternative de energie

Seceta extremă pune o presiune istorică pe rețeaua electrică din România, însă Transelectrica exclude riscul unei pene majore de curent. Compania națională dă asigurări că a luat toate măsurile operaționale necesare pentru a menține stabilitatea sistemului și pentru a garanta alimentarea neîntreruptă a consumatorilor.

Tot mai mulți angajatori verifică, pe lângă aptitudinile profesionale ale candidaților, conturile de pe rețelele sociale ale acestora. Totodată, mai mult de jumătate au renunțat la un candidat din cauza postărilor acestuia.

Chiar dacă mediul online a devenit o extensie a identității noastre, din perspectiva dreptului muncii, această practică a „stalkingului” naște discuții privind etica, legalitatea și echilibrul în relațiile de muncă.

Citește și: Cât costă adeverințele de venit și vechime pentru pensie în 2026. Cum le obții dacă fostul angajator nu mai există

Codul muncii interzice clar această practică

Codul muncii arată clar că verificările paralele sau neefectuate „la vedere” sunt interzise explicit de dispozițiile art. 29 alin. (4). Transparența și buna-credință nu sunt doar concepte teoretice, ci obligații legale imperative pe parcursul întregului proces de selecție.

Nici în timpul unui interviu sau în etapa de verificare a aptitudinilor, angajatorul nu are libertatea abolsută de a solicita informații. Acesta nu poate cere informații care depășesc scopul angajării.

Conform art. 29 alin. (3) din Codul muncii, singurul scop permis este acela „de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum și aptitudinile profesionale”.

Citește și: A întârziat de 63 de ori la serviciu și tot a câștigat în instanță. Angajatorul trebuie să-l reangajeze sau să-i dea 27.000 de euro

Scopul legii este unul simplu și clar: opțiunile personale exprimate în diferite momente ale vieții private contează mai puțin spre deloc; singurul reper valid pe care legiuitorul îl permite este cel profesional, raportat exclusiv la specificul activității postului vacant.

În mediul online, de obicei, oamenii socializează și își exprimă opinii cu privire la aspecte care nu sunt neapărat legate de activitatea lor profesională. Căutaea intenționată a acestor informații, cu scopul de a accepta sau elimina un candidat din procesul de angajare, reprezintă o ingerință în viața privată a acestuia.

Cu toate acestea, există și informații potrivit cărora 3 din 10 angajatori s-au hotărât să cheme un candidat la interviu tocmai după ce au găsit online informații care îi confirmau experiența și buna imagine profesională, potrivit Observator News.