România resimte tot mai puternic efectele crizei energetice, pe fondul unui deficit major de capacități de stocare a energiei. În timp ce în timpul zilei producția din surse regenerabile depășește adesea consumul, seara sistemul energetic ajunge să importe energie electrică la prețuri ridicate.

Directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban, avertizează că problema este cunoscută de ani de zile și susține că investițiile în sursele regenerabile nu au fost însoțite de dezvoltarea infrastructurii de stocare și a rețelelor.

ACUE: Investițiile în fotovoltaice nu au fost dublate de investiții în stocare

Daniela Dărăban afirmă că sectorul privat a atras atenția de mai mulți ani asupra dezechilibrului dintre dezvoltarea capacităților de producție și lipsa investițiilor în stocare.

„De ce statul român a decis să meargă foarte repede și foarte mult spre dezvoltări de parcuri fotovoltaice, fără a le corobora cu investiții pe partea de stocare… nu știu. Foarte onest, e greu de răspuns la această întrebare, pentru că noi, în zona privată, am avertizat de foarte multă vreme că beneficiul energiei ieftine produse în timpul zilei de panourile fotovoltaice poate fi maximizat doar dacă e utilizat și atunci când ai vârfuri de consum”, a declarat Daniela Dărăban la Digi24.

Potrivit acesteia, în timpul zilei apar frecvent situații în care producția este atât de mare încât se ajunge la prețuri negative pe piața energiei.

„În timpul zilei, de multe ori sunt situații în care există aceste prețuri negative, adică unii dintre participanții la piață trebuie să plătească operatorul de transport pentru costurile legate de intrarea în sistem, peste ceea ce sistemul poate duce, deci sunt mult mai multe costuri. Noi acum vedem partea de influență directă în această situație de secetă către clienți și consumatorii non-casnici, dar în sector se vorbește de această problemă de cel puțin 4 ani”, a explicat directorul executiv al ACUE.

Doar două proiecte de stocare sunt aproape de finalizare

În opinia Danielei Dărăban, România are încă foarte puține proiecte de stocare aflate în faza finală de implementare.

„Foarte onest, nu cred că avem pe linia foarte rapidă de intrare pe piață atât de multe capacități pregătite. Eu știu că avem două, pe care într-adevăr se grăbesc, atât autoritatea, cât și operatorii respectivi, să le pună în funcțiune. Cu tot respectul față de toți cei care doresc să investească în acest domeniu, sunt convinsă că este încă mult recuperat. Din estimările noastre, undeva în 2-3 ani, dacă continuă și se accelerează investițiile în stocare, vom ajunge totuși la un echilibru”, a afirmat aceasta.

Directorul ACUE a precizat că, din fondurile disponibile prin Fondul pentru Modernizare, doar o parte redusă a fost direcționată către proiecte de stocare.

„Vă dau doar o cifră, fără a spune că toți acești bani s-au dus doar în proiecte de regenerabile: prin Fondul de Modernizare, cea mai importantă sursă de finanțare pentru multe proiecte de producție, că sunt de autoconsum sau parcuri fotovoltaice, pentru producție efectivă, au fost 14 miliarde. Din aceste 14 miliarde, cel puțin din calculele noastre, 300 de milioane de euro s-au dus pe stocare. […] Nu a fost o finanțare pe capacități de stocare… nu a fost o atenție mare”, a explicat Daniela Dărăban.

Comparația cu Bulgaria

Șefa ACUE a comparat situația României cu cea a Bulgariei, care dispune de o capacitate de stocare considerabil mai mare.

„Eu aș vrea să mă uit la această situație din două perspective, corecte amândouă. În momentul de față, noi suntem cumva fericiți că bulgarii au investit. Pe noi ne ajută în orele de consum faptul că bulgarii au investit în stocare. Și nu este greșit, atunci când îți faci adecvația sistemului, să știi foarte bine și pe partea de conexiuni și situație regională ce poți să dai, de unde te poți ajuta. Deci este absolut un efort comun și este foarte bine că avem acces acum. Această problemă pe care noi o vedem tot timpul cu supărare la nivel național «de ce alții pot și noi nu putem» nu este singurul exemplu. Mai sunt multe alte exemple”, a subliniat Daniela Dărăban.

„Dacă nu accelerăm investițiile, problemele nu se vor rezolva”

Directorul executiv al ACUE consideră că accentul a fost pus greșit aproape exclusiv pe producția de energie regenerabilă, fără investiții suficiente în stocare și în rețele.

„Eu cred că s-a pus într-un mod greșit prioritatea pe partea de producție, fără a se înțelege că dacă aceste investiții nu sunt însoțite de o sumă cel puțin confortabilă de alocare de fonduri pentru investiții în stocare și rețele, beneficiul acestor regenerabile nu va putea fi folosit la maximum în folosul clientului, la un preț cât se poate de competitiv. Pentru că noi asta ne dorim să aducă noile surse de producție: un preț cât mai bun. Dar el, acest preț, se obține dacă ai pe lanț toată infrastructura. Și nouă ne lipsesc nu doar investițiile în stocare. Ne lipsește și un nivel confortabil de investiții în rețele și în momentul de față aceste lucruri nu se văd. Dacă nu accelerăm investițiile în cele două sectoare, problemele noastre nu se vor rezolva”, a concluzionat Daniela Dărăban.

Iranul a avertizat statele din Golf că orice nou atac al Statelor Unite asupra teritoriului său va declanșa represalii împotriva infrastructurii energetice critice din întreaga regiune, potrivit a cinci surse citate de Reuters. Prin acest avertisment, Teheranul încearcă să crească prețul unei eventuale acțiuni militare, amenințând cei mai apropiați aliați regionali ai Washingtonului, potrivit Reuters.

Mesajul a fost transmis printr-o serie de contacte diplomatice la nivel înalt, după ce președintele american Donald Trump a amenințat, pe 28 iulie, că va lovi infrastructura energetică a Iranului.

Araqchi a cerut aliaților din Golf să îl convingă pe Trump să renunțe la atac

Două oficialități iraniene de rang înalt, două surse din statele Golfului și un diplomat regional au declarat că ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a discutat cu omologii săi din Arabia Saudită, Turcia și Qatar, dar și cu șeful armatei Pakistanului.

Potrivit diplomatului, Araqchi le-a cerut aliaților din Golf ai SUA să își folosească influența asupra lui Donald Trump pentru a-l descuraja să lanseze noi atacuri.

El a avertizat că orice lovitură asupra Iranului va fi urmată de represalii împotriva bazelor americane și a infrastructurii energetice din statele Golfului.

„Suntem pregătiți să ripostăm, dar găsirea unei soluții diplomatice este cea mai bună cale pentru a evita o escaladare și distrugeri în întreaga regiune”, a fost mesajul transmis de șeful diplomației iraniene.

O sursă din Golf a afirmat că avertismentul Iranului a fost „fără echivoc”.

„Dacă America va lovi infrastructura Iranului, Teheranul va răspunde atacând instalațiile energetice și alte obiective din statele Golfului”, a declarat sursa.

Arabia Saudită i-a cerut lui Trump să acorde o șansă diplomației

Sursele susțin că prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a discutat ulterior cu Donald Trump, îndemnându-l să amâne orice acțiune militară, să revină la negocieri, să obțină o încetare a focului și să urmărească o soluție diplomatică.

Potrivit unei alte surse din Golf, avertismentul Iranului era destinat tuturor statelor din regiune, însă a fost transmis în principal prin Arabia Saudită și Qatar.

Qatar, Oman și Arabia Saudită au cerut, de asemenea, Washingtonului să reia negocierile cu Teheranul și să evite reluarea conflictului.

Pe 2 august, Donald Trump a declarat că a fost de acord să anuleze atacul asupra Iranului, cu condiția ca un acord să poată fi încheiat rapid.

Iranul amenință cu atacuri asupra infrastructurii energetice din Golf

O sursă iraniană a precizat că Teheranul a transmis clar că orice nou atac american va fi urmat de lovituri asupra rafinăriilor, rețelelor electrice, infrastructurii de apă, transportului și câmpurilor petroliere din statele Golfului.

„Inamicul continuă să amenințe infrastructura Iranului. Dacă Iranul va suferi pagube, va provoca pagube mult mai mari în schimb”, a declarat oficialul.

Acesta a amintit și atacul asupra instalațiilor petroliere saudite Aramco din septembrie 2019, când atacurile cu drone și rachete au redus temporar la jumătate producția de petrol a regatului.

Teheranul încearcă să descurajeze un nou atac american

Prin amenințarea infrastructurii energetice esențiale pentru economiile din Golf, Iranul încearcă să convingă atât Washingtonul, cât și aliații arabi ai SUA că un nou atac ar avea consecințe economice și strategice majore.

Potrivit unui oficial iranian, Donald Trump are acum de ales între două variante dificile: fie escaladează un conflict care ar putea cuprinde întreaga regiune și ar afecta aprovizionarea globală cu energie, fie acceptă un acord negociat care nu i-ar oferi victoria decisivă pe care o urmărește.

Un diplomat regional a afirmat că unul dintre principalele obstacole în calea unui acord este dorința Washingtonului de a putea prezenta rezultatul drept o victorie.

„Statele Unite vor ceva ce pot prezenta drept dovada că au câștigat războiul”, a declarat acesta.

Seceta extremă pune o presiune istorică pe rețeaua electrică din România, însă Transelectrica exclude riscul unei pene majore de curent. Compania națională dă asigurări că a luat toate măsurile operaționale necesare pentru a menține stabilitatea sistemului și pentru a garanta alimentarea neîntreruptă a consumatorilor.

Alianțe PSD-PNL și USR-AUR, în Comisia Juridică, pe Legea biodiversității!

Legea biodiversității a primit raport favorabil în Comisia Juridică din Camera Deputaților.

Alianțe PSD-PNL și USR-AUR, în Comisia Juridică, pe Legea biodiversității!

PSD și PNL au votat pentru raportul favorabil, în vreme ce AUR și USR s-au pronunțat împotriva.

Legea biodiversității a trecut, ulterior, și de Comisia de Mediu, urmând să fie supusă votului plenului Camerei Deputaților.

Andronache (PNL): „Având în vedere valoarea acestui jalon, grupul parlamentar PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect”

„Nu suntem mulțumiți de amendamente, în mod evident.

Opinia noastră este că mai mult strică strategia decât vine în îmbunătățirea acesteia, însă, având în vedere valoarea acestui jalon, grupul parlamentar PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect”, a declarat Gabriel Andronache, liderul grupului parlamentar PNL.

AUR și USR s-au certat din cauza sintagmei „populație indigenă”

Valeriu Munteanu, deputat AUR, și Alin Stoica, deputat USR, s-au certat din cauza sintagmei „populație indigenă”.

„Acest document nu a fost scris de Ministerul Mediului, s-a făcut o licitație, s-au plătit 4 milioane de euro, pentru scrierea acestui document, care are 99 de pagini.

Fiecare pagină a costat aproximativ 40 de mii de euro. Trei companii. Ministerul nici nu s-a obosit să scoată denumirile acelor companii. (…) De departe, din Cosmos se observă că aceste prevederi au fost copiate din alte documente străine României. Or, vedem că au încăput în acest document populații indigene.

Or, în România nu avem populație indigenă, ceea ce demonstrează că acest document a fost copiat de undeva, din Brazilia, din Australia, din altă parte. (…) Propunerea este ca în ambele amendamente să fie exclus acest lucru”, a spus Munteanu.

„Deschideți DEX-ul” vs. „Eu am scris cărți”

„Doar pentru știința dumneavoastră, deschideți DEX-ul! E o chestiune de Limba Română, uitați-vă în DEX, populație indigenă înseamnă populație originară sau băștinașă. Este o populație a locului.

Nu înseamnă indieni, nu înseamnă din Amazon sau de nu știu unde. Peste tot există populație băștinașă, inclusiv în România”, a răspuns deputatul USR.

„Eu, spre deosebire de dumneavoastră, am scris cărți despre Limba Română și o să vi le recomand și dumneavoastră.

Insistați degeaba în acest sens. Insist asupra faptului că există documente internaționale cu privire la populațiile indigene. Nu vreau ca prin acest amendament sau prin aceste prevederi să strecurăm în legislația României astfel de lucruri.

Este demonstrația faptului că cei care au scris acest document și au primit 4 milioane de euro, 40 de mii de euro pe pagină, nu au făcut o lucrare de calitate și au făcut copy paste din altă parte. Rugămintea este să excludem sintagma populație indigenă”, a afirmat Munteanu.

„(…) Să nu uităm și cât a costat. Tocmai mi-a arătat colegul meu de la PNL că a costat 370.000 de lei. Deci, să ne păstrăm în limitele realului”, a reacționat, ulterior, Stoica.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au sesizat Tribunalul Argeș cu un acord de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpata C.E.M. Aceasta este cercetată pentru trafic de influență, după ce a pretins zeci de mii de euro sub pretextul că va grăbi soluționarea unui dosar de despăgubire.

Intervenție promisă pentru despăgubiri de 100.000 de euro

Potrivit anchetatorilor, în cursul anului 2021, inculpata i-a cerut unei persoane suma de 40.000 de euro. C.E.M. a susținut că banii vor ajunge la funcționari din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), scopul fiind soluționarea rapidă și favorabilă a unui dosar de despăgubire. Persoana vizată, în calitate de succesoare, încerca să obțină măsuri reparatorii de aproximativ 100.000 de euro pentru un imobil din Pitești, preluat abuziv în perioada regimului comunist.

Garanții financiare și executare silită

Pentru a-și asigura încasarea sumei solicitate, la data de 29 iunie 2021, inculpata a determinat persoana respectivă să încheie două contracte de împrumut fictive:

• Un contract sub semnătură privată, în valoare de 40.000 de euro.
• Un contract autentificat la notar, pentru suma de 50.000 de lei.

În 2022, C.E.M. a trecut la recuperarea sumelor menționate în acte. Prin intermediul unui avocat, a cerut cei 40.000 de euro, iar în baza contractului notarial a deschis o acțiune la Judecătoria Pitești, obținând executarea silită și poprirea conturilor bancare ale victimei.

Pedeapsă cu suspendare și muncă în folosul comunității

Procurorii menționează că inculpata și-a recunoscut integral faptele și a colaborat pe parcursul anchetei. În prezența avocatului său, aceasta a fost de acord cu încadrarea juridică și cu pedeapsa stabilită.

• Pedeapsa: 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de 2 ani.
• Muncă în folosul comunității: 60 de zile de muncă neremunerată.
• Interdicții: Dreptul de a fi aleasă în funcții publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercitarea autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Dosarul a fost trimis spre soluționare Tribunalului Argeș.

Aflată în plină eclipsă de imagine din cauza „eroilor” care , periodic, fac de râs instituția, conducerea Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Argeș dovedește că joacă exact după cum îi cântă stăpânii politici. La capitolul comunicare cu presa și transparență publică, instituția pare să fi preluat integral modelul brevetat de PSD: greoi, netransparent și de-a dreptul inacceptabil pentru anul 2026.

Redacția noastră, ca instituție media acreditată pe lângă IPJ Argeș, a formulat recent o solicitare oficială prin care cerea o banală informație de interes public — un răspuns clar care putea fi redactat și transmis în cel mult două ore. Însă, pentru a nu deranja factorul politic care pare să coordoneze din umbră IPJ Argeș, poliția județeană a ales calea băgatului sub preș.

Traseul acestei simple solicitări arată amploarea haosului birocratic:

• 22 iulie 2026: Solicitarea a fost transmisă oficial de către redacția noastră.
• După 5 zile: Cererea a primit, în sfârșit, un număr de înregistrare.
• După alte 3 zile (8 zile în total): Jurnaliștii noștri au fost în sfârșit informați că cererea lor… a fost înregistrată! Opt zile doar pentru ca IPJ Argeș să confirme că a primit un e-mail de la o instituție de presă acreditată.

Bătaia de joc nu se oprește însă aici. În adresa primită cu această întârziere record, reprezentanții IPJ Argeș ne anunță cu seninătate că vom primi răspunsul la informația solicitată abia peste 30 de zile. Mai mult, „comunicatorii” poliției au uitat un detaliu esențial: nu au menționat de la ce dată începe să curgă acest termen de o lună. Într-un județ controlat politic, presa primește informații de interes public la o dată incertă, pierdută în calendar.

Dacă o redacție de știri este tratată cu un asemenea dispreț și blocată cu tactici birocratice, se ridică o întrebare firească: cât ar trebui să aștepte un argeșean obișnuit pentru un răspuns de la Poliție?

Această atitudine lasă să se vadă clar de ce Poliția și PSD Argeș par croite din același tipar. Miza acestei amânări nu este una întâmplătoare: solicitarea redacției viza situația de pe unul dintre „drumurile groazei” din județ — un subiect sensibil care expune inacțiunea autorităților.

Ziarul și postul nostru de televiziune nu vor lăsa lucrurile așa. Mâine, vom adresa această solicitare direct conducerii de la București — marilor șefi din cadrul IGPR și MAI. Rămâne de văzut dacă la nivel central lucrurile se mișcă mai rapid pentru corecta informare a cetățenilor sau dacă lentoarea de la Argeș este o regulă generală in Poliția Română.