În momentul în care jurnaliștii au încercat să obțină comentarii privind deciziile care urmează să fie luate în cadrul congresului, Bolojan le-a cerut acestora să îi facă loc, afirmând: „Domnilor, dați-vă la o parte pentru că trebuie să trec, trebuie să fiți politicoși”.

[embedded content]

Liderul liberal nu a oferit explicații suplimentare cu privire la discuțiile interne sau la scenariile politice vehiculate, inclusiv cele legate de o posibilă formulă guvernamentală asociată cu numele lui Adrian Veștea.

Congresul PNL se desfășoară într-un context politic intens, marcat de negocieri și decizii importante privind structura de conducere a partidului și direcția sa politică în perioada următoare.

„Unii dintre noi au spus-o de luni de zile: USR-izarea PNL nu este o simplǎ acuzație, e un proces. Azi acel proces primește organigramă. O conducere construită cu oameni care au descoperit că sunt liberali în această săptămână. Printre ei, Dragoș Pîslaru, care în decembrie 2024 obținea 1% ca lider de partid, își asuma eșecul și promitea un pas în spate. Pasul în spate pare cǎ îl aduce direct în conducerea PNL.”, a transmis Thuma.

Thuma: „Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută”

Thuma a atras atenția asupra marginalizării structurilor teritoriale ale PNL: cei 12 președinți de consilii județene, peste 1.150 de primari și zecile de mii de aleși locali care „au construit acest partid județ cu județ, sat cu sat” sunt, în viziunea sa, simpli spectatori la congres, în timp ce locurile din conducere ar fi ocupate de persoane venite recent din alte partide sau din afara oricărei structuri politice.

„Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută. PNL nu e o platformă de reinserție politică pentru proiecte eșuate în altă parte. E un partid cu 150 de ani de istorie. Iar istoria asta nu se rescrie într-un congres.”, a mai transmis Thuma.

Congresul desfășurat la Romexpo îl are drept unic candidat la șefia partidului pe Bolojan, care și-a prezentat moțiunea „Modernizare cu Rădăcini” și noua echipă de conducere. În ultimele zile, numele lui Ciucu a fost vehiculat pentru o funcție importantă în conducerea PNL, însă acesta a anunțat că nu va candida, pe fondul situației juridice în care se află.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, procurorii DNA îl investighează pe Ciprian Ciucu într-un dosar de luare de mită. Primarul respinge acuzațiile și susține că este nevinovat, afirmând că își va continua activitatea administrativă și politică.

A început Congresul Extraordinar PNL

„Cea mai presantă temă pentru România este încheierea cât mai bine posibil a implementării PNRR. Am pierdut o lună și jumătate în care Guvernul nu a avut drept de inițiativă legislativă și mai multe jaloane și ținte negociate cu Comisia Europeană nu au putut fi duse la îndeplinire din acest motiv.”, a transmis Veștea.

Premierul desemnat atrage atenția că România are nevoie de două condiții îndeplinite cât mai rapid: un Executiv cu puteri depline și un Parlament capabil să adopte proiectele legislative pregătite în această perioadă, dar blocate la nivel guvernamental.

Florin Zaharia, propus la MIPE

Veștea a anunțat că a discutat cu Florin Zaharia, desemnat viitor ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, pe care îl descrie drept „un profesionist foarte apreciat, cu experiență solidă în relația cu instituțiile europene”.

„Florin Zaharia a fost unul dintre principalii oameni de legătură ai României cu Comisia Europeană în ceea ce privește aspecte cheie ale PNRR și a coordonat, din poziții tehnice și administrative, dosare esențiale pentru atragerea banilor europeni. În ultimul an, în calitate de secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a gestionat domenii cheie precum fondurile europene, bugetele publice de investiții și relația cu autoritățile publice locale. Anterior, a condus Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a lucrat ca expert în atragerea baniilor europeni în domeniul infrastructurii de transport.”, a transmis Veștea.

„Am insistat să avem un tehnician foarte bun la MIPE tocmai pentru că timpul ne presează”, a precizat Veștea.

România, o voce activă în negocierile bugetului UE 2028–2034

Pe termen mai lung, Veștea intenționează ca România să joace un rol mai activ în negocierile privind cadrul financiar multianual 2028–2034. Țara noastră face deja parte din grupul „Prieteni ai Coeziunii”, format din 16 state membre, constituit la inițiativa președintelui Nicușor Dan, care solicită alocări cât mai mari pentru coeziune și politică agricolă în viitorul buget al UE.

„Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat în data de 19.06.2026, faptul că: „am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro și menține integral componenta de bani europeni nerambursabili, cea mai valoroasă parte a acestei finanțări”.

Aceasta declarație neagă în mod evident realitatea concretizată prin stadiul efectiv al implementării PNRR.

Astfel, în data de 19.06.2026, dată la care Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avut această declaratie politică, stadiul efectiv este următorul:

• Sume incasate: 13.001.845.155 euro;

• Procent de incasare (din bugetul oricum diminuat in anul 2025): 60,73%;

• Timp rămas pentru implementarea PNRR: 2 luni, 11 zile;

În mod concret, până acum, din bugetul de 21.410.527.593 euro disponibil după ultimele renegocieri din anul 2025, au fost încasați în 5 ani doar 13.001.845.155 euro, iar restul de 8.408.682.438 euro trebuie atrași în doar 2 luni (pentru proiecte si reforme necesar de finalizat până la data de 31 august 2026).

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor solicită ca actualul guvern, prioritar prin Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene si prin Ministerul Finanțelor, să prezinte situația efectivă și să nu deformeze realitatea concretă prin formulări bombastice fără nici un temei.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor solicită ca actualul guvern, prioritar prin Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene și prin Ministerul Finanțelor, să îsi asume răspunderea pentru pierderea acestor granturi care ar fi un avut un impact real pentru dezvoltarea României, în cazul in care erau gestionate corespunzător”, a declarat Victor Cațavei.

MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026