The exhibition „A.REST 1989 – The Video Archive of the Securitate” opens today the National Museum of Romanian History.

According to the National Council for the Study of the Securitate Archives (CNSAS), the exhibition reconstructs the universe of the Securitate’s criminal investigations of 1989, the investigations and the arrest unit, making public, for the first time, operative audio-video recordings from interrogations and from cells.

Also, for the first time in Romania, original artifacts from the Securitate Detention Centre and material evidence will be exhibited. „One of them is the printing press with which the group around Petre Mihai Bacanu printed the clandestine newspaper ‘Romania’, confiscated by the Securitate on the night of January 24, 1989, recovered and brought especially to the country on April 14, after more than 27 years, for the exhibition,” according to CNSAS.

On this occasion, the www.arestulsecuritatii.ro website will be launched, designed as a study platform that gathers stories, cases, documents, operative audio-video recordings and interviews with former victims of the Securitate.

„The nature of the repression of the Securitate [the political police of the Romanian Communist Party] will thus be better known through the direct, intrusive means used by the officers for the careful surveillance of the victims and the full control of the criminal action. In the world of ‘justice’ of the Securitate, the detainees or arrestees were simple prisoners, trapped in the operative labyrinth of the construction of guilt. For the totalitarian state, the guilt was a given. The Securitate isolated its victims in secret, without informing their families or loved ones, without the place of detention being publicly known. For a long time, the institution of secrecy protected the oppressors and the sweetened image of autocracy. A.REST 1989 gives back to the public the space of cells and investigations, the identity of the victims and the practices of the Criminal Investigation Directorate of the Securitate,” says CNSAS.

The project is said to represent not only the recovery of a history never seen or heard, but also a warning, for a history that has long been denied, falsified or minimised by former officers involved, but also relativised, forgotten or distorted in the strategies of disinformation and public manipulation related to late communism. „The only legitimate power remains that of truth cultivated in a democratic society,” added CNSAS.

Paisprezece federații de fotbal din Africa, Asia și Caraibe au criticat public declarațiile președintelui UEFA, Aleksander Ceferin, potrivit cărora extinderea Cupei Mondiale la 48 de echipe ar fi dus la apariția unor meciuri „neinteresante”.

14 federații resping acuzațiile lui Ceferin

Într-un comunicat comun publicat duminică, federațiile din Capul Verde, Republica Democrată Congo, Curaçao, Haiti, Iordania, Uzbekistan, Algeria, Egipt, Ghana, Coasta de Fildeș, Maroc, Senegal, Africa de Sud și Tunisia au transmis că „resping cu respect, dar ferm” comentariile oficialului UEFA.

Turneul din 2026 este primul organizat în format extins, cu 48 de echipe participante, față de 32 la edițiile precedente. Pentru mai multe dintre statele semnatare, actuala ediție reprezintă o premieră sau o revenire după decenii de absență de la competiția supremă a fotbalului.

Capul Verde, Curaçao, Iordania și Uzbekistan s-au calificat în premieră la Cupa Mondială, în timp ce Republica Democrată Congo și Haiti au revenit la turneul final pentru prima dată din 1974.

Președintele UEFA: La Mondial există un număr mare de meciuri complet neinteresante

Potrivit Al Jazeera, Ceferin ar fi declarat la o conferință organizată la Ljubljana că există „un număr foarte mare de meciuri complet neinteresante” în noul format al competiției. În același timp, președintele UEFA a recunoscut că extinderea turneului permite și țărilor mici „să simtă pulsul Cupei Mondiale”.

Federațiile semnatare spun că niciun meci de la Cupa Mondială nu poate fi considerat lipsit de importanță. „Pentru țările noastre, nu există meciuri neimportante la Cupa Mondială. Fotbalul nu aparține unui grup select de națiuni. Forța sa vine din caracterul său universal”, au transmis acestea.

Semnatarii au explicat că, pentru multe state, participarea la Cupa Mondială depășește dimensiunea sportivă: „Este un moment care inspiră o generație, accelerează dezvoltarea fotbalului și creează amintiri pentru o viață întreagă”.

„Revenirea pe cea mai mare scenă a fotbalului are o semnificație specială pentru milioane de suporteri care au așteptat ani, iar în unele cazuri decenii, acest moment”, se arată în declarația comună, cu referire la Republica Democrată Congo și Haiti.

Reprezentanții federațiilor au evidențiat și faptul că în spatele fiecărei calificări se află ani de investiții și eforturi colective. „În spatele fiecărei echipe naționale stau comunități întregi și milioane de oameni care văd în fotbal o sursă de mândrie, speranță și unitate”.

„A sugera că aceste meciuri sunt cumva mai puțin importante este profund dezamăgitor și nu recunoaște eforturile, sacrificiile și aspirațiile jucătorilor, antrenorilor, cluburilor, conducătorilor din fotbal și suporterilor din întreaga lume”, au mai transmis semnatarii.

Totodatăm oficialii au făcut apel la respectarea meritului sportiv: „Fiecare echipă și-a câștigat locul pe merit. Fiecare suporter are dreptul să viseze. Fiecare meci are semnificație pentru milioane de oameni din întreaga lume”.

The National Liberal Party (PNL) has decided not to support the inauguration of the government led by Prime Minister-designate Adrian Vestea, given that its appointment was made in violation of the spirit of parliamentary democracy and without consulting the party, and the Liberals who will vote for such an executive will lose their party membership, PNL national leader and acting prime minister Ilie Bilojan said on Monday evening.

„It was a long meeting of the National Political Bureau in which the PNL’s position on the proposal of the President of Romania to entrust Mr. Vestea with the formation of a government was clarified in the following sense: PNL will not support the inauguration of such a government, given both the way in which this designation was made, in violation of the spirit of parliamentary democracy, through a nomination of a first vice-president of the PNL without consulting the National Liberal Party. Also, also out of principle, given that the PNL was not notified by Mr Vestea regarding this nomination, and today in our sitting we were announced that, regardless of the vote, it will go through this procedure, for reasons of principles, of strengthening parliamentary democracy and clarifications in the area of the political aspect, the PNL passed this decision 41 to 13 and two abstentions,”Bolojan said after a meeting of the PNL BPN that lasted over five hours.

He added that PNL asked Vestea to resign by Tuesday morning.

„Given that night he is a good adviser, PNL has asked Mr Vestea to submit his resignation before morning at 10:00hrs, given the fact that he does not have the support of the party he comes from,” said the PNL leader.

He also showed that the PNL lawmakers who will vote for this government or those who will be part of it will lose their party membership.

„The PNL lawmakers were mandated to proceed according to the formula: here, I do not vote at the next sitting in the Romanian Parliament, in the Romanian Parliament. And the lawmakers or those who could be proposed from the PNL members in such a government, without the support of the PNL, will lose their PNL memberships,” Bolojan said.

Rusia a respins acuzațiile formulate de Ucraina și de statele occidentale privind avarierea Catedralei Adormirii Maicii Domnului din Kiev în timpul atacurilor lansate asupra capitalei ucrainene, susținând că pagubele au fost provocate de sistemele de apărare antiaeriană ale Kievului.

Ministerul rus al Apărării a declarat că operațiunea militară desfășurată în noaptea de duminică spre luni a avut ca ținte exclusiv obiective industriale cu profil militar și a negat că forțele ruse ar fi atacat complexul religios.

Potrivit Moscovei, avariile produse la mănăstire ar fi fost cauzate de o rachetă interceptoare lansată de sistemul american Patriot utilizat de armata ucraineană.

Maria Zaharova: Acuzațiile sunt „un fals grosolan”

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat acuzațiile formulate de Ucraina și susținute de state occidentale drept „o altă înșelăciune” și „un fals grosolan”, afirmând că Ministerul Apărării de la Moscova a prezentat versiunea reală a evenimentelor, notează Reuters, conform Mediafax.

Catedrala Adormirii Maicii Domnului, afectată în urma bombardamentului

Un bombardament rusesc din noaptea de duminică spre luni a incendiat Catedrala Adormirii Maicii Domnului. Potrivit Kyiv Independent, forțele ruse au lansat un bombardament cu 27 de rachete și drone.

Catedrala a fost ridicată în 1051 și este un sit al Patrimoniului Mondial al UNESCO care beneficiază de protecție sporită în temeiul celui de-al Doilea protocol la Convenția de la Haga din 1954, un statut menit să împiedice astfel de locuri să fie incluse pe orice listă de obiective.

Marea Britanie a anunțat prin vocea premierului Keir Starmer că va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei pentru centralele sale nucleare și va impune noi sancțiuni Rusiei. Anunțul a fost făcut înaintea unei sesiuni la summitul G7 de marți dedicată conflictului din Ucraina.

Condamnând „atacurile barbare” ale Rusiei în Ucraina, Londra intenționează să „intensifice acțiunea” prin „tăierea resurselor care alimentează războiul lui Putin și furnizarea de energie Ucrainei pentru iernile viitoare”, a declarat Keir Starmer într-un comunicat publicat luni seară, relatează Le Figaro, citat de Mediafax.

Sute de milioane de euro pentru energia Ucrainei și mesajul ferm al Londrei

Aproximativ 210 milioane de lire sterline (243 de milioane de euro) în finanțarea exporturilor vor permite companiei britanice Urenco să furnizeze uraniu îmbogățit producătorului ucrainean de energie nucleară Energoatom, a declarat Downing Street într-un comunicat. „Vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar, iar acest anunț întărește acest lucru”, a subliniat prim-ministrul britanic.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este așteptat marți dimineață la summitul G7 din orașul francez Evian pentru a participa la o reuniune de lucru dedicată păcii și securității pentru Ucraina și Europa.

Negocieri tensionate în culise: strategia lui Macron pentru a-l convinge pe Donald Trump

Președintele francez Emmanuel Macron speră să-l convingă pe omologul său american, Donald Trump, să pună mai multă „presiune” asupra Rusiei la summitul G7.

„Ceea ce îmi doresc cu adevărat este ca americanii să-și spună: «Suntem alături de voi, vom continua să ajutăm Ucraina, vom pune mai multă presiune pe Rusia»”, a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune TF1.

Decizia PNL, condus de Ilie Bolojan, de a nu susține candidatura propriului prim-vicepreședinte, Adrian Veștea pentru funcția de premier, deși acesta fusese desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze un nou Executiv, amintește de situația din PSD de acum 9 ani.

În 2017, partidul condus de Liviu Dragnea, pe fondul răfuielilor interne dar și externe cu Klaus Iohannis, cu un lider aflat în dificultate, a decis să-și demită propriul Guvern Grindeanu, prin moțiune de cenzură.

Votul decisiv din PNL și ultimatumul dat lui Adrian Veștea

Cu un vot de 41 pentru și 13 împotrivă, PNL, sub conducerea lui Ilie Bolojan, a decis ieri în ședința BPN că nu susține în Parlament a învestitură a lui Adrian Veștea, propriul vicepreședinte PNL, pentru funcția de premier, deși acesta a fost desemnat duminică dimineața de președintele Nicușor Dan, pentru această poziție, scrie Mediafax.

Liderul PNL, Ilie Bolojan, supărat că Nicușor Dan nu l-a consultat în desemnare, a mers și mai departe: a cerut ca până astăzi la ora 10.00 Adrian Veștea să-și depună mandatul de premier desemnat iar cine va contesta deciziile PNL – fie prin a accepta să fie într-un eventual Executiv Veștea sau va vota cabinetul acestuia va fi exclus din PNL.

În 2017, printr-o situație similară a trecut și PSD, contestat acum de Ilie Bolojan.

În 2017, partidul (PSD) și-a dat jos premierul din exercitarea funcției, în 2026 – partidul (PNL) își oprește premierul desemnat în a accede în funcție.

Precedentul istoric: cum și-a dărâmat PSD propriile guverne în trecut

În iunie 2017, după doar câteva luni de guvernare, PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu. Pentru că la acea vreme, Grindeanu a refuzat să demisioneze din funcția de premier, PSD a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, caz unic la acel moment în istoria democratică a țării.

Scandalurile interne din partide, pe fondul șubrezirii puterii liderului, s-au repetat și în 2018. În perspectiva unei condamnări definitive, aflat în conflict cu președintele Klaus Iohannis la acea vreme, PSD condus de Liviu Dragnea a decis ca și al doilea premier PSD să demisioneze.

În ianuarie 2018, Mihai Tudose, succesor al lui Grindeanu, a avut o soartă similară, pecetluită tot de partid. În urma pierderii sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD, Mihai Tudose a fost forțat să își înainteze demisia.

Istoria zbuciumată a PNL: de la strategia Orban la căderea Guvernului Cîțu

Deși nu și-a prăbușit până acum direct premierii prin moțiune de cenzură proprie, și PNL a provocat prăbușirea propriilor guverne prin conflicte interne sau forțarea schimbării conducerii.

În februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în urma unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu Președintele Klaus Iohannis, care dorea declanșarea alegerilor anticipate, o strategie blocată ulterior de contextul apariției pandemiei. Guvernul Orban 2 a fost reînvestit în martie 2020, pe fondul răspândirii coronavirusului. A guvernat până pe 7 decembrie 2020, când Orban a demisionat în urma alegerilor parlamentare, când PNL s-a clasat pe locul 2 după PSD. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, un apropiat al lui Klaus Iohannis, a fost desemnat prim-ministru interimar iar guvernul a continuat să funcționeze temporar până la validarea următorului guvern Cîțu, pe 23 descentralizare 2020.

În 2021, conflictul intern intens din PNL dintre tabăra lui Florin Cîțu și cea a lui Ludovic Orban, suprapus pe o criză majoră cu partenerii de coaliție din USR, a dus la izolarea politică a premierului, puternic contestat la acea vreme. Fără sprijinul lui Klaus Iohannis, Guvernul Cîțu a picat în final prin moțiune de cenzură inițiată de Opoziție și susținută de foștii parteneri de guvernare (USR), însă criza a fost alimentată masiv de dinamica din interiorul PNL. Guvernul Cîțu a căzut cu 281 voturi, însă parlamentarii PNL au fost prezenți și nu au votat. Moțiunea a trecut cu voturile PSD, USR și AUR.

Marea diferență din 2026: conflictul deschis dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan

Spre deosebire de situațiile anterioare în care PNL „a pus umărul” la prăbușirea deliberată sau nu a propriului Guvern în acord cu președintele României, în iunie 2026 schimbarea majoră o reprezintă faptul că PNL și Ilie Bolojan – premier demis – se poziționează într-un conflict deschis cu președintele României, Nicușor Dan.

Ilie Bolojan l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan de acte „ostile”, de „o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a spus Bolojan.

„PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern avand în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului”, a anunțat Ilie Bolojan după ședința BPN a PNL.

Asemănările izbitoare cu acuzațiile aduse de Liviu Dragnea în trecut

În 2017, când premierul PSD Sorin Grindeanu a început să refuze ordinele politice ale partidului – cum ar fi emiterea unor noi ordonanțe pe justiție după abrogarea OUG 13, Liviu Dragnea, președintele de partid aflat în dificultate în procesele sale din Justiție, a concluzionat că Grindeanu execută directivele lui Iohannis, ale „statului paralel” și serviciilor, nu ale PSD.

Dragnea a declarat public că „din momentul în care a fost la Iohannis acasă, ceva în el s-a schimbat iremediabil”, susținând că după acele întâlniri Grindeanu a devenit absent și neimplicat în aplicarea programului de guvernare: „În momentul în care a fost acasă la Iohannis, la Sibiu, cu soţia lui, dus de Paul, de atunci, Sorin şi-a schimbat privirea. Nu m-a deranjat pe mine… A început să devină foarte, foarte neimplicat în activitatea guvernamentală. Mulţi miniştri îmi spuneau asta, cel care venea foarte des şi îmi spunea asta era Mihai Tudose, care era ministru, cred că la Economie, şi îmi spunea: „Dom-le, nu mai discută cu noi”.

Baricadarea la Palatul Victoria și frica de rupere a majorității

În momentul în care PSD i-a retras sprijinul politic, Sorin Grindeanu a refuzat să plece de la Palatul Victoria. Liviu Dragnea a văzut în această baricadare o strategie coordonată direct de Klaus Iohannis pentru a sparge majoritatea parlamentară PSD-ALDE și a bloca numirea unui alt premier social-democrat.