Bărbatul de 43 de ani care a intrat, sâmbătă seara, cu o armă de airsoft şi cu o grenadă în Poliţia Alba Iulia, cerând ofiţerului de serviciu să-l împuşte, a fost reţinut.

„Faţă de bărbatul, în vârstă de 43 de ani, din municipiul Alba Iulia, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia a dispus măsura reţinerii, pentru 24 de ore, acesta fiind cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj şi port sau folosire fără drept de obiecte periculoase”, a precizat Poliţia judeţeană Alba.

Vezi și Vacanță de coșmar pentru un cuplu cazat la o cabană din Transilvania. Turiștii erau filmați pe ascuns chiar de prietenul lor:„Dispozitivele erau în fața patului și a dușului” VIDEO

captura foto Romania TV

Bărbatul de 43 de ani a fost imobilizat şi încătuşat de către poliţiştii aflaţi în sediul Poliţiei Municipiului Alba Iulia. Ulterior, la faţa locului, s-au deplasat şi luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale (SAS).

”În urma controlului corporal efectuat asupra bărbatului, poliţiştii au descoperit şi un briceag”, a menționat poliţia.

Agentul de poliţie nu a suferit leziuni corporale în urma incidentului, au mai spus autorităţile.

În cauză, sunt efectuate cercetări de către procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul șocant.

„În această seară, puţin după ora 20.00, un bărbat în a pătruns în sediul IPJ Alba, Poliţia Municipiului Alba Iulia, manifestând un comportament agresiv şi verbalizând ameninţări. Acesta avea asupra sa un obiect ce părea a fi o armă de foc şi o grenadă cu care a ameninţat personalul aflat în serviciu, la punctul de permanenţă”, potrivit IPJ Alba.

Citește și Un nou incident în școli. Un profesor din Vaslui a venit la ore cu un cuțit asupra lui. În trecut, Cătălin Afrăsinei a cerut în instanță ordin de protecție împotriva lui Mircea Cărtărescu și Gigi Becali

Calendar ortodox 26 octombrie 2026. Pe 26 octombrie 2026 este sărbătoare mare, marcată cu cruce roșie. În această zi este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului ortodox și ocrotitorul orașului Salonic.

Calendar ortodox 26 octombrie 2026: Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

Sfântul Dimitrie a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305). Potrivit Sinaxarelor, era fiul prefectului din Tesalonic, fiind crescut într-o familie creștină. După moartea tatălui său, Dimitrie a fost numit guvernator al Tesalonicului. Deși îndeplinea o funcție înaltă, Dimitrie nu și-a ascuns credința creștină, lucru care l-a adus în conflict cu împăratul Maximian, notează crestinortodox.

La acea vreme, creștinii erau persecutați și adesea forțați să participe la lupte de gladiatori. Potrivit tradiției, un tânăr creștin pe nume Nestor a cerut binecuvântarea Sfântului Dimitrie pentru a lupta împotriva gladiatorului Lie, favorit al împăratului. Dimitrie l-a însemnat pe Nestor cu semnul crucii și i-a spus: „Du-te și pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos Îl vei mărturisi”.

Calendar ortodox 26 octombrie 2026. Cu ajutorul rugăciunilor Sfântului Dimitrie, Nestor l-a învins pe Lie, dar acest act a dus la condamnarea la moarte a ambilor. Nestor a fost decapitat, iar Sfântul Dimitrie a fost străpuns cu sulițele. Din trupul sfântului nu a curs sânge, ci mir tămăduitor de boli.

Numele Dimitrie provine din limba greacă, fiind derivat de la zeița pământului, Demetra. Cu toate acestea, în creștinism, numele a primit o nouă semnificație, referindu-se la ocrotirea și grija divină pentru poporul creștin. În România, numele Dumitru este foarte popular, iar aproximativ 331.485 de români își sărbătoresc ziua onomastică de Sfântul Dumitru.

Calendar ortodox 26 octombrie 2026. Rugăciune către Sfântul Dimitrie

„Sfinte Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtor de Mir, ne rugăm ţie în clipe de mare necaz pentru a ne apăra de primejdia care ne înconjoară. Aşa cum Tu ai reuşit să nu te închini la idoli şi la duşmanii lui Hristos, tot aşa ajută-ne să-i biruim pe toţi duşmanii noştri ştiuţi şi neştiuţi. Sfinte Mare Mucenic, dă-ne putere şi binecuvântează-ne să-i învingem pe cei care vor să ne aducă pagubă şi să ne despartă de persoanele pe care le preţuim şi le iubim.

Aşa cum L-ai ajutat pe Nestor să-l învingă pe crudul lie, cel care-i omora pe creştinii din Salonic, tot aşa ajută-ne pe noi să scăpăm de dezbinarea, de ura şi de răzbunarea celor care vor să surpe munca noastră şi ajută-ne să scăpăm din cele mai cumplite primejdii. Roagă-l Tu pe bunul Dumnezeu să ne dăruiască nouă marea lui milă. Amin!”

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru 2026

Sărbătoarea Sfântului Dumitru este asociată cu numeroase tradiții populare și obiceiuri, în special în mediul rural din România.

Este considerat un moment de tranziție între toamnă și iarnă, iar Sfântul Dumitru este văzut ca protectorul păstorilor și al animalelor domestice. Se spune că el „deschide iarna”, la fel cum Sfântul Gheorghe, sărbătorit în primăvară, „deschide vara”.

Unul dintre obiceiurile specifice este „focul lui Sâmedru”, practicat în noaptea din ajunul sărbătorii. Oamenii aprind focuri mari, peste care tinerii sar pentru a avea noroc, sănătate și protecție împotriva relelor.

Acest ritual simbolizează curățirea și alungarea spiritelor rele. De asemenea, se crede că Sfântul Dumitru aduce bruma și primele semne ale iernii.

În unele regiuni, de Sfântul Dumitru se obișnuiește să se împartă alimente pentru sufletele celor adormiți, iar gospodarii dau ofrande de colaci, mere și nuci.

„În vară, preţurile au fost asemănătoare. Se simte o scădere de vânzări cu 10-15% faţă de anul anterior”, a spus Claudiu Tindeche, proprietar de carmangerie.

„Chiar era uşor mai ieftină în septembrie 2026, faţă de septembrie 2025. În schimb, mezelurile au crescut cu 3,5% şi sunt anunţuri de la procesatori că vor mai creşte cu 3-4 procente”, a declarat Feliciu Paraschiv, reprezentant Asociaţia Comercianţilor mici şi mijlocii.

Citește și Bani în plus pentru pensionari, înainte de Crăciun. Sumele pe care le primesc seniorii cu venituri mici

Carnea din import este cea mai ieftină. Spre exemplu, cotletul de porc fără os, din Spania, se vinde cu 18 lei kilogramul, iar spata de porc costă 20 de lei. Ceafa de porc fără os, tot din Spania, are un preț de 30 de lei.

În carmangerii, carnea românească e mai scumpă cu aproape 10 lei kilogramul decât cea din import: „Până ajunge marfa la noi, costurile sunt tot mai mari. Combustibilul, energia. La finalul lanţului de distribuţie, ne afectează foarte tare. Trendul de creştere e către sărbătorile de iarnă. Cu 20-30%, înspre perioada sărbătorilor de iarnă”, a explicat Claudiu Tindeche.

Cu alte cuvinte, de la 38 de lei kilogramul, ceafa de porc ar putea trece de 45 de lei kilogramul de Crăciun.

Fermierii se plâng că prețul pe care îl primesc nu le acoperă nici costurile de producție: „În ultima lună, preţul a scăzut abrupt. Astăzi discutăm de un preţ de sub 6 lei, la poarta fermei. Costul de producţie astăzi se apropie de 7,5 lei”, a transmis Adrian Balaban de la asociaţia producătorilor de carne de porc.

Anul acesta, producția de carne de porc din abatoarele din România a crescut cu aproape 7%, potrivit Eurostat. Însă, circa 70% din necesar vin din import.

Vezi și Bilete de tratament gratuite pentru unii pensionari. Cine beneficiază de cazare, trei mese pe zi și proceduri medicale

Premierul britanic Andy Burnham a deschis calea pentru ca Marea Britanie să readopte regulile Uniunii Europene privind libera circulaţie, susţinând că este necesară o ”discuţie sinceră”, a relatat Sunday Times, potrivit news.ro.

Prim-ministrul a afirmat că natura imigraţiei în Regatul Unit a fost ”diferită” de la Brexit, mai mulţi străini stabilindu-se definitiv în ţară, în loc să se întoarcă în ţările lor de origine.

”Cred că trebuie să avem o dezbatere foarte obiectivă, bazată pe dovezi concrete, cu privire la acest subiect”, a spus el.

În timpul referendumului privind Brexit-ul din 2016, libera circulaţie, care permitea oricărui cetăţean al UE să se mute în Marea Britanie, a fost dezbătută aprig. Opoziţia faţă de aceasta a fost considerată unul dintre motivele principale pentru care ţara a votat în favoarea ieşirii din Uniune.

Burnham a declarat: ”Libera circulaţie a implicat provocări foarte semnificative, despre care am vorbit în timpul mandatului meu anterior în Parlament. Dar, în acelaşi timp, era un tip de imigraţie care poate nu era atât de dificil [ca acum]. Migraţia de tip «uşă rotativă», în care oamenii veneau şi apoi se întorceau, este diferită. Echilibrul migraţiei s-a schimbat, nu-i aşa, de atunci? Cred că trebuie pur şi simplu să avem o discuţie sinceră despre aceste lucruri.”

Migraţia netă anuală înainte de votul din 2016 era la 330.000 de persoane. Însă, după ce Marea Britanie a părăsit UE în ianuarie 2020, cifra a atins un nivel record de peste 900.000.

Presat să ofere mai multe detalii cu privire la argumentul său privind libera circulaţie, Burnham a spus: ”În general, era vorba de tineri – nu întotdeauna, dar care petreceau câţiva ani acolo, apoi se întorceau. Şi, evident, uşurinţa cu care se întâmpla acest lucru era benefică şi pentru britanici”.

”În campania pentru referendum, nu aveai adesea impresia că argumentele pe care le aduceai aveau un impact semnificativ. Totuşi, îmi amintesc mereu că reuşeam să mă fac puţin auzit când vorbeam despre tatăl meu, care a lucrat în Germania în anii ’90 (…) Libera circulaţie are şi aspecte negative asociate”, a adăugat el.

Prim-ministrul ia în considerare diferite ”opţiuni” pentru a apropia Regatul Unit de UE, o poziţie anunţată la conferinţa Partidului Laburist de luna trecută, dar nu şi-a exprimat încă o preferinţă.

Burnham a menţionat, de asemenea, alte consecinţe ale renunţării la libera circulaţie: ”Gândiţi-vă la ce am pierdut, şi anume capacitatea de a face parte din Eurodac şi de a colabora în privinţa datelor referitoare la migraţie. Trebuie să privim lucrurile în ansamblu, nu doar să ne concentrăm exclusiv asupra liberei circulaţii.”

Eurodac este baza de date biometrică a UE, care sprijină gestionarea cererilor de azil şi controlul la frontieră. Regatul Unit a pierdut accesul la aceasta odată cu ieşirea din Uniune.

Burnham a mai declarat: ”Sunt optimist în ceea ce priveşte strângerea legăturilor cu Europa şi nu ascund acest lucru. Cred că acest lucru va contribui la creşterea PIB-ului britanic. Cred că ne va oferi un control mai puternic asupra migraţiei. Vreau să prezint aceste argumente”.

Elon Musk a alocat aproximativ 366 de milioane de dolari pentru alegerile legislative americane din noiembrie 2026, devenind cel mai mare donator individual al actualului ciclu electoral, în timp ce companiile sale, SpaceX şi Tesla, au interese financiare şi de reglementare majore la Washington, relatează CNBC, potrivit news.ro.

Potrivit unei analize CNBC bazate pe documentele Comisiei Electorale Federale, cel puţin 276 de milioane de dolari au fost direcţionate, din iulie, către organizaţii republicane şi comitetul politic America PAC, controlat de Musk. Finanţările vizează cel puţin 40 de competiţii electorale, într-un moment în care republicanii încearcă să îşi păstreze controlul asupra Congresului.

Miza este importantă pentru imperiul de afaceri al miliardarului. SpaceX a obţinut contracte federale în valoare de cel puţin 6,78 miliarde de dolari de la începutul anului până la 1 octombrie, potrivit firmei de cercetare FedScout, aproape dublu faţă de valoarea contractelor înregistrate în întregul an 2024.

Din 2008, compania aerospaţială a acumulat contracte guvernamentale de peste 30,7 miliarde de dolari, fără a include contractele clasificate şi anumite cheltuieli finanţate de autorităţile statale.

Numai la sfârşitul lunii mai, Forţa Spaţială americană a atribuit SpaceX un contract de 2,29 miliarde de dolari pentru o reţea de comunicaţii militare asociată sistemului antirachetă Golden Dome, urmat de un alt contract, de 4,16 miliarde de dolari, pentru sateliţi destinaţi detectării ameninţărilor.

Congresul nu atribuie direct aceste contracte, însă controlează finanţarea şi supravegherea instituţiilor responsabile, inclusiv Pentagonul şi NASA. O eventuală victorie a democraţilor ar putea intensifica investigaţiile privind afacerile lui Musk, contractele federale şi activitatea sa anterioară la conducerea Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală.

Texasul reprezintă unul dintre principalele puncte de intersecţie dintre interesele economice şi finanţările politice ale miliardarului. Tesla are sediul central şi o fabrică importantă la Austin, SpaceX operează baza de lansare Starbase, iar Musk dezvoltă şi proiecte industriale în domeniul semiconductorilor şi inteligenţei artificiale.

Cel puţin 189,6 milioane de dolari din finanţările politice ale lui Musk sunt destinate susţinerii republicanului Ken Paxton în cursa pentru Senat din Texas. Contracandidatul democrat James Talarico l-a acuzat pe miliardar că încearcă să cumpere influenţă politică prin finanţarea campaniei.

Musk şi organizaţiile sale au finanţat, de asemenea, campanii în Ohio, Michigan şi Maine, state în care rezultatul alegerilor ar putea influenţa politicile privind centrele de date, costurile energiei electrice, inteligenţa artificială şi contractele guvernamentale.

Companiile sale sunt direct interesate şi de deciziile autorităţilor federale privind autorizarea lansărilor spaţiale, utilizarea frecvenţelor pentru sateliţii Starlink, subvenţiile pentru vehicule electrice şi reglementarea conducerii autonome.

Potrivit documentelor oficiale, SpaceX a cheltuit aproximativ 5,3 milioane de dolari pentru activităţi de lobby din ianuarie 2025, iar Tesla aproximativ 3,6 milioane de dolari.

Bruce Freed, preşedintele organizaţiei independente Center for Political Accountability, a declarat pentru CNBC că amploarea finanţărilor politice ale lui Musk este aproape fără precedent pentru un singur donator într-un interval atât de scurt. Acesta consideră că miliardarul urmăreşte să îşi consolideze influenţa asupra deciziilor legislative şi de reglementare.

Musk nu a răspuns solicitării CNBC de a comenta informaţiile, însă a reacţionat public la perspectiva unor investigaţii conduse de democraţi, avertizându-şi adversarii politici că va răspunde atacurilor îndreptate împotriva sa.

Alegerile legislative americane sunt programate pentru 3 noiembrie, iar rezultatul lor va determina controlul asupra Camerei Reprezentanţilor şi Senatului, cu implicaţii directe pentru politica economică, tehnologică şi de apărare a administraţiei Trump.

Ministerul Apărării organizează, duminică, de Ziua Armatei, ceremonii, expoziţii şi alte evenimente în Bucureşti, dar şi în garnizoanele din ţară şi în Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Republica Moldova şi Ungaria. Preşedintele Nicuşor Dan va lua parte la ceremoniile de la Baza Aeriană 86 de la Borcea, iar premierul Luca Niculescu rămâne în Bucureşti şi participă la evenimentele din Parcul Carol I.

„Cu prilejul Zilei Armatei României, 25 octombrie, vor avea loc ceremonii în principalele garnizoane din ţară, în bazele militare în care sunt dislocaţi militarii români şi în teatrele de operaţii, precum şi în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara noastră are reprezentanţe permanente”, anunţă Ministerul Apărării.

Manifestări în Bucureşti

Potrivit datelor transmise de minister, în Bucureşti, ceremoniile încep la ora 10.00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut. Aici va fi prezent premierul Luca Niculescu.

Programul manifestărilor cuprinde:

– Ora 10.00, Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I – Ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori, urmată de schimbarea gărzii şi de survolul monumentului de aeronave ale Forţelor Aeriene Române.

– Ora 12.00, Monumentul Eroilor Patriei din cel de-Al Doilea Război Mondial, din faţa Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” – Ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori.

– Ora 12.00, Monumentul Eroilor Căzuţi în Teatrele de Operaţii şi pe Teritoriul României, din faţa Palatului Naţional al Copiilor – Ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori.

– Ora 17.00, Parcul Cişmigiu – Concert susţinut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale.

– Ora 19.00, retragere cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional, Calea Victoriei, B-dul Regina Elisabeta, B-dul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenţei, B-dul Eroilor Sanitari, Str. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, Şoseaua Cotroceni, B-dul Iuliu Maniu, B-dul General Paul Teodorescu, B-dul Timişoara, sediul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

Manifestări în ţară

– Ora 09.00, Satu Mare, Monumentul Ostaşului Român – Ceremonie de depunere de coroane şi jerbe de flori.

– Ora 10.00, judeţul Călăraşi – ceremonie organizată la Baza 86 Aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniţă”. Va fi organizată o ceremonie militară şi o expoziţie statică. La acest eveniment va lua parte preşedintele Nicuşor Dan.

– Ora 12.00, Carei, Ansamblul Monumental „Glorie Ostaşului Român” – Ceremonie de depunere de coroane şi jerbe de flori, sosirea „Ştafetei Veteranilor Invictus”.

– Ora 12.00, Iaşi, Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt – Ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori. Ora 19.00 – Retragere cu torţe pe traseul Muzeul Unirii, Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

– Ora 12.30, Cluj-Napoca, Monumentul „Glorie Ostaşului” Român din Piaţa Avram Iancu – Ceremonie de depunere de coroane şi jerbe de flori.

– Ora 14.00, Păuliş, Monumentul Eroilor – Ceremonie de depunere de coroane şi jerbe de flori.

Ministerul precizează că ceremonii similare vor avea loc în principalele garnizoane din ţară, la Monumentele eroilor, precum şi la cimitire şi la monumente ale ostaşilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Republica Moldova şi Ungaria.

În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.

După eliberarea teritoriului naţional, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obţinută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.