Ministerul Apărării Naționale a fost solicitat să intervină, vineri, 21 august, după ce un obiect plutitor, posibil fragment al unei drone aeriene, a fost semnalat în Marea Neagră, în apropierea Portului Midia, județul Constanța. O echipă de scafandri de luptă EOD din cadrul Forțelor Navale Române a fost trimisă pentru identificarea și evaluarea obiectului.

Un posibil fragment de dronă aeriană a fost observat vineri în Marea Neagră, la aproximativ 25 de metri de digul de sud al Portului Midia, potrivit unei informări transmise de Ministerul Apărării Naționale.

Prezența obiectului plutitor a fost semnalată printr-un apel la numărul unic de urgență 112, iar MApN a fost solicitat să intervină pentru verificarea acestuia.

Scafandrii de luptă EOD, trimiși să verifice obiectul

Forțele Navale Române au trimis în zona indicată o echipă specializată de scafandri de luptă EOD. „O echipă de scafandri de luptă EOD din cadrul Forțelor Navale Române intervine în zona indicată pentru identificarea și evaluarea obiectului”, a transmis Ministerul Apărării.

Deocamdată, autoritățile nu au confirmat că obiectul este într-adevăr un fragment de dronă, aceasta fiind una dintre ipotezele verificate de militari.

„Vom reveni cu informații, în funcție de evoluția situației”, a precizat MApN. Incidentul survine în contextul în care autoritățile române au intervenit cu o zi înainte în Marea Neagră, în apropierea platformei Neptun Deep, unde o dronă marină a fost lovită de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române.

Întâlnirea de la Insula Iubirii dintre Cristina Petre și Andrei Rotaru nu a fost una deloc simplă. Atunci când Radu Vâlcan a început să recapituleze parcursul lor din emisiune, Cristina nu s-a mai putut stăpâni și a izbucnit în lacrimi.

Citește și:

Cu toate că au avut o relație de peste 9 ani și au încercat să își mai dea o șansă după finalizarea show-ului, ruptura s-a produs și a rămas un subiect dureros.

„Ceea ce a urmat a fost Cristina care și-a dat voie să mă iubească, și-a dat voie să fie prezentă în relație, că a văzut că m-a pierdut… Pentru un timp”, a spus Andrei Rotaru.

Însă, marele punct de cotitură din relația celor doi a fost mutarea în casa mamei Cristinei Petre. Andrei a explicat că, deși fosta soacră a spus că l-a iertat pentru cele întâmplate în Thailanda, în realitate a fost permanent criticat și marginalizat.

„Deci, ea s-a despărțit de mine, dar eu nu am vrut să mă despart de ea. Mama ei a spus că ne iartă, dar nu a fost deloc așa! Am fost judecat ca persoana care a înșelat și atât. Eu nu am mai fost altcineva decât cel care a înșelat în curtea aia. Vreau să înțeleagă și Cristina, să se uite bine acum la noi, în curte unde mâncam eu în spatele casei și ea mânca cu mama ei în casă, separat. Eu iarna mâncam singur acolo, nu aveam voie în casă”, a spus fostul concurent.

În același timp, Andrei Rotaru consideră că presiunea venită din partea mamei Cristinei, dar și răceala apărută în timpul vacanței din Bali au distrus complet căsnicia lor.

„În primul și în primul rând, faptul că ne-am întors acasă la mama ei (n.r. motivul despărțirii). În al doilea rând, două luni de zile cât am stat în Bali, am început și eu să mă uit la soare, la lună, la stele și am început să mă conectez cu mine, că și eu eram cu durere. Și i-am zis: „Cristina, dacă noi nu ne punem puțin la punct, noi o să fim terminați de viață”. Faptul că eu i-am spus lucrurile astea și nu i-am mai acordat atenție au dus la ruptura care urma să fie”, a spus acesta.

Andrei Rotaru, internat la Spitalul Obregia

Cea mai surprinzătoare dezvăluire de Andrei Rotaru a vizat un episod controversat petrecut imediat după ce s-au întors din vacanța din Bali, când a ajuns să fie internat la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Acesta susține că a fost încuiat în curte, iar autoritățile au fost alertate de familie.

„M-au încuiat înăuntru în curte și au luat cheia! Am început să trag… Ea m-a dat și la televizor și a anunțat și pe internet că am dispărut. Acum mă duc în casă să scot cheia, nu găseam cheia, am început să scot sertarele de acolo, să mă enervez. Între timp, oamenii au chemat din nou poliția… M-au luat și m-au aruncat în salvare”, a relatat Andrei Rotaru în fața lui Radu Vâlcan.

Andrei a vorbit și despre momentele petrecute la spitl și despre felul în care medicii i-au stabilit diagnosticul.

„Am ajuns într-o sală la Obregia. Băieții mi-au pus verdictul acolo. Mi-au pus tot felul de diagnostice, în baza celor spuse de Cristina. Și pe baza mărturiilor lor, doctorii mi-au pus mie diagnostice. Veneau încontinuu și îmi spuneau: Iei medicamente sau nu iei?”, a mai adăugat acesta.

Citește și:

Proiectul cu pricina – pus în consultare publică, la 14 august, de Ministerul Educației – dă undă verde liceelor să organizeze, începând cu admiterea din 2027, un concurs propriu pentru cel mult jumătate din numărul de locuri. Inițiativa este criticată și de Avocatul Poporului, care consideră că Evaluarea Națională ar putea deveni ”nesemnificativă în calculul admiterii” și că noul concurs ”favorizează elevii cu acces la pregătire suplimentară plătită”. Aceeași instituție solicită retragerea proiectului.

Avocatul Poporului aduce cinci argumente pentru care proiectul privind admiterea la liceu nu poate fi adoptat în forma actuală.

1. Evaluarea Națională ar putea deveni ”nesemnificativă” în calculul admiterii

Prima obiecție privește lipsa unui plafon pentru ponderea pe care rezultatul concursului organizat de liceu o poate avea în rezultatul final.

„Absența unui plafon al ponderii concursului propriu zis în media finală contravine principiului previzibilității și proporționalității actului administrativ (art. 1 alin. 5 din Constituție), permițând teoretic ca Evaluarea Națională, singura probă corectată integral în afara unității de învățământ, să devină nesemnificativă în calculul admiterii.”

2. Lipsesc supravegherea video, anonimizarea și corectarea externă

A doua obiecție privește garanțiile de obiectivitate ale concursurilor organizate direct de licee.

Avocatul Poporului enumeră explicit supravegherea video, corectarea externă, anonimizarea lucrărilor și reguli privind profesorii care fac parte din comisii.

Instituția susține că ”lipsa unor garanții minime de obiectivitate (supraveghere video, corectare externă, anonimizarea lucrărilor, componența comisiilor fără cadre didactice ale aceleiași unități sau rude ale candidaților) este de natură să afecteze dreptul la un tratament egal și nediscriminatoriu al candidaților, garantat de art. 16 și art. 32 din Constituție, precum și de art. 2 din Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare”.

Citește și Sindicatele din Educație cer partidelor să nu voteze noua Lege a salarizării: „O sfidare directă la adresa salariaților din învățământ”

3. Concursul poate favoriza elevii care își permit pregătire suplimentară plătită

Avocatul Poporului avertizează și referitor la un risc de discriminare socio-economică.

Organizarea unor concursuri proprii de către licee ar putea, potrivit instituției, să îi avantajeze pe elevii ale căror familii își permit pregătire suplimentară.

În document este invocat „riscul de discriminare pe criterii socio-economice, în contextul în care se preconizează un concurs propriu organizat de unitățile de învățământ, care favorizează elevii cu acces la pregătire suplimentară plătită, contrar principiului egalității de șanse consacrat de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.”

4. Legea nu ar permite liceelor o „marjă nelimitată” în stabilirea criteriilor

O altă obiecție privește raportul dintre proiectul de metodologie elaborat de Ministerul Educației și prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Legea prevede posibilitatea organizării concursului propriu de admitere, însă Avocatul Poporului consideră că acest lucru nu înseamnă că liceele pot primi o libertate nelimitată în stabilirea criteriilor.

”Aplicarea unei asemenea metodologii fără o reglementare expresă prin lege nu se circumscrie cadrului instituit prin Legea nr. 198/2023, care reglementează organizarea concursului propriu zis, dar nu conferă unităților de învățământ o marjă nelimitată de reglementare a criteriilor de admitere.”

5. Regulile sunt schimbate pentru elevii care dau admiterea în vara lui 2027

Ultima obiecție formulată de Avocatul Poporului se referă la generația de elevi căreia i se va aplica pentru prima dată noul sistem, scrie edupedu.

Instituția subliniază că acești copii erau deja înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024 și și-au construit parcursul școlar fără să existe aceste reguli: ”Avocatul Poporului atrage atenţia că măsura afectează aşteptările legitime ale generaţiei deja înscrise în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024, elevi care şi-au construit parcursul educaţional în absenţa acestor reglementări”

Instituția atrage atenția și asupra intervalului foarte scurt dintre publicarea proiectului și momentul aplicării lui: ”Introducerea, la un interval scurt înaintea aplicării (proiect publicat la 14 august 2026, pentru admiterea din vara anului 2027), a unui mecanism care poate schimba fundamental ponderea evaluării obiective în admitere ridică probleme din perspectiva principiului securităţii raporturilor juridice”.

Tot Avocatul Poporului cere retragerea proiectului ce prevede eliminarea burselor școlare pe durata vacanțelor, argumentând că cabinetul interimar condus de Ilie Bolojan nu este abilitat să ia o astfel de hotărâre.

” Guvernul își desfășoară activitatea, de la 5 mai 2026, în regimul art. 110 alin. (4) din Constituție și art. 37 alin. (3) din Codul administrativ, care limitează actele Executivului la cele ‘necesare administrării treburilor publice, fără a promova politici noi’ ”, amintește Avocatul Poporului.

Instituția aduce și alte două obiecții:

”Nota de fundamentare a proiectului își declară ca scop menținerea ‘tuturor politicilor privind descurajarea abandonului școlar’, în timp ce actul normativ restrânge exact sprijinul destinat elevilor din medii defavorizate, contrar art. 49 din Constituție și Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (principiul interesului superior al copilului).

Modificarea nu este menționată explicit în capitolul ‘Schimbări preconizate’ al notei de fundamentare, cu încălcarea exigențelor de transparență decizională și de motivare a actelor normative prevăzute de Legea nr. 24/2000 și Legea nr. 52/2003”.

Citește și Noile reguli privind admiterea la liceu, criticate de Consiliul Național al Elevilor: ”Ajung în sala de concurs cu oportunități profund diferite”

Declarația lui Murad a fost dată, marți, în cadrul unei conferințe de presă, cu prilejul discuții despre măsurile economice adoptate de guvernul Bolojan în timpul mandatului.

Tabăra Bolojan a pierdut toate procesele cu rebelii din PNL. Ultimele contestații ale conducerii liberalilor, respinse de Curtea de Apel București

„Eu aș face o provocare pentru domnul Bolojan. I-aș oferi un milion de euro. Să spună în ce cont dorește dânsul, împrumut de un an de zile, să facă afacerile pe care dorește el, să dea cui vrea banii respectivi, la ce firmă să dea, să anunțe și vă garantez că peste un an de zile o să ne trezim că a pierdut banii sau mai sunt jumătate din ei”, a declarat deputatul AUR, Mohammad Murad pentru Gândul.

Vineri, Ilie Bolojan a precizat, într-o conferință de presă că „statutul nu-i permite să desfășoare activități economice”.

„Presupunând că cineva ar avea această mărinimie, statutul pe care îl am nu îmi permite să desfășor alte activități economice și știți asta foarte bine. De asemenea, propuneri, vă dați seama, nu prea am ce să discut”, a declarat Bolojan.

Legea salarizării 2026. Cine a tras ”bățul scurt” și care sunt domeniile avantajate. Ce se va întâmpla cu lefurile demnitarilor

Discuția vine pe fondul scăderii turismului din România și al problemelor întâmpinate de micile afaceri care sunt direct afectate de măsurile fiscale.

Premierul interimar Ilie Bolojan, preşedinte al PNL, a declarat vineri că Guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situaţia să scadă deficitul, să asigure o creştere de pensii şi de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte uşor, iar adoptarea unei legi a salarizării vine să sprijine acest demers şi să asigure evitarea unor presiuni puternice pe care le-am avut în anii electorali, în anii 2023-2024 şi care pot reapărea din nou între 2027 şi 2028.

Specialiștii în feng shui spun că o oglindă amplasată în dormitor interferează cu energiile personale și tulbură liniștea somnului și contribuie la apariția coșmarurilor.

De asemenea, spun specialiștii în feng shui, oglinda reflectă și sunetele. Sunetul este considerat de tip „Qi”, iar oglinda nu îl absoarbe, ci îl retrimite în cameră, afectând calitatea somnului.

Potrivit unor diverse studii, prezența unei oglinzi în dormitor contribuie la distragerea atenției în timpul somnului. Chiar dacă dormi, ochii „simt”. Iar imaginea ta mișcându-te în pat este reflectată de oglindă, ceea ce stimulează ochiul care percepe această mișcare. Acest lucru este cu atât mai pregnant cu cât în dormitor ai o lumină de veghe sau iluminatul stradal influențează atmosfera din cameră.

Citește și: Cât de sănătoasă este zacusca, de fapt. Verdictul dat de Mihaela Bilic: „Mâncarea sănătoasă nu înseamnă mâncare dietetică”

De asemenea, în cazul în care te trezești brusc din somn te poți speria când îți vezi propria imagine în oglindă. O altă problemă ar fi faptul că oglinda reflectă și luminile din mediul exterior sau din cameră, de exemplu. Lumina unui far de la o mașină care trece pe stradă poate fi reflectată de oglinda din dormitor și îți poate tulbura somnul, spun medicii.

Deși oglinzile pot crea senzația de spațiu mai mare, evită să le amplasezi în aceste zone:

• oglinzi față în față: pot duce la tulburări de orientare și de percepere a spațiului înconjurător
• în fața ușii: creează o senzație ciudată ca primul lucru pe care îl vezi când deschizi să fie reflexia ta în oglindă.
• într-o cameră aglomerată: dezordinea va fi reflectată în oglindă și va crea senzația de și mai multă dezordine.

CITEȘTE MAI MULTE PE SFATULPARINTILOR.RO.

Citește și: Un vlogger olandez a rămas cu un gust amar după ce a mâncat la restaurantul lui Dani Oțil: ”M-au obligat”

Traian Băsescu a vorbit despre ce se mai poate salva din banii PNRR, dacă reformele asumate în fața Comisiei Europene nu vor fi îndeplinite în integralitate până pe 31 august. Fostul președinte spune că România nu va pierde toți banii, ci oficialii de la Bruxelles pot taxa doar reformele care nu au fost adoptate, în funcție de procentul lor.

„Cine crede că Pîslaru se duce la Bruxelles și modifică el parametrii acolo din cei conveniți, e copil sau nu știe Tratatul de la Lisabona, tratatul Uniunii Europene. Parametrii, obiectivele acestui program cu România sunt stabiliți în Ecofin, deci nu-i modifica nimeni”, a mai precizat Băsescu, într-o intervenție televizată.

Traian Băsescu crede că Nicușor Dan a chemat degeaba partidele la discuții privind Legea salarizării. ”Le-a dat exact ce vreau să audă. Să li se ia responsabilitatea neîndeplinirii acestui jalon”

Fostul șef de stat spune că România are posibilitatea obținerii unui procent din sumele stabilite cu Uniunea Europeană, chiar dacă nu reușește să îndeplinească toate obiectivele asumate din PNRR.

„Ce se mai poate negocia? Acolo unde nu se îndeplinesc 100% jaloanele, să se constate, mă, a făcut totuși 50%, îi dăm jumătate din suma alocată a acestui jalon. Dar nu altceva, nu. Obiectivul jalonului, nu se poate modifica”, a concluzionat fostul președinte.

Planul Național de Redresare și Reziliență are ca termen-limită finalul lunii august, după ce a fost deja amânat câteva luni, în urma negocierilor de la Bruxelles.

România a intrat în etapa finală a PNRR cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro şi aproximativ 7,57 miliarde de euro care mai pot fi încasaţi. Până la termenul-limită din 31 august, autorităţile trebuie să închidă mii de investiţii, să treacă prin Parlament reformele restante şi să finalizeze procedurile administrative necesare pentru decontarea banilor europeni.

Traian Băsescu critică variantele de ieşire din criză: Ce este ăla Guvern tranzitoriu? Pur şi simplu batjocoresc Constituţia!

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă intră în ultimele două săptămâni de execuţie într-un moment în care problema principală nu mai este lansarea proiectelor, ci capacitatea României de a le finaliza şi de a transforma investiţiile contractate în bani efectiv decontaţi.

Miza financiară este considerabilă: dintr-un buget PNRR actualizat la 20,1 miliarde de euro, România a încasat deja aproximativ 13 miliarde de euro, în timp ce 7,57 miliarde de euro reprezintă suma rămasă teoretic de atras.

4.500 de investiţii cu bani PNRR trebuie să treacă linia de sosire

În ultimele zile ale programului, recepţia lucrărilor devine una dintre principalele probleme administrative.

Nu este suficient ca lucrările să fie executate fizic. Pentru ca investiţia să poată fi considerată finalizată în cadrul PNRR, trebuie parcurs întregul circuit administrativ: întocmirea procesului-verbal de recepţie, înscrierea în cartea funciară şi încărcarea documentaţiei finale în platforma electronică.

Doar investiţiile recepţionate până la 31 august beneficiază de finanţarea PNRR, în timp ce proiectele întârziate riscă diminuarea sumelor europene.

Există proiectele în derulare la Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale şi includ şcoli, cabinete medicale, dispensare, proiecte de eficientizare energetică şi infrastructură urbană.

Bugetul PNRR s-a redus cu 9 miliarde de euro faţă de varianta din 2021

România a trecut printr-o restructurare majoră a programului. Renegocierile cu Comisia Europeană din iulie 2026 au dus la o nouă reducere a componentei de împrumuturi, cu 1,3 miliarde de euro. Bugetul total al PNRR a ajuns astfel la 20,1 miliarde de euro, cu 9 miliarde de euro sub nivelul prevăzut în forma iniţială a programului, din 2021.

Cea mai mare ajustare a avut loc în zona împrumuturilor, care au scăzut de la 14,9 miliarde de euro în forma iniţială la 6,6 miliarde de euro în actuala configuraţie.

Şase obiective au fost eliminate din PNRR

Renegocierea a însemnat şi renunţarea definitivă la o serie de jaloane şi ţinte. Au fost eliminate trei jaloane: M237, referitor la sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăţilor, M511, privind concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, şi M533, referitor la secţia de pediatrie şi neonatologie a Spitalului Judeţean Constanţa.

Au fost eliminate şi trei ţinte: T138, privind 200 MW de capacităţi fotovoltaice, T271, privind adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, şi T372, privind 24 de cabinete de planificare familială.

România a depus cererea de plată 5: 2,84 miliarde de euro

O piesă importantă a ultimei etape este Cererea de Plată nr. 5, depusă oficial de România la 14 august 2026. Cererea are o valoare de 2,84 miliarde de euro şi acoperă 75 de ţinte şi jaloane: 21 de reforme şi 54 de investiţii.

Potrivit platformei, cererea include 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi şi 433 de milioane de euro împrumuturi. Odată cu procesarea acesteia, absorbţia pe granturi ar urma să ajungă la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.

Jalonul energetic de la Turceni şi Rovinari a fost renegociat

Una dintre cele mai importante negocieri a vizat jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacităţi pe cărbune.

Un amendament parlamentar care condiţiona închiderea grupurilor energetice de punerea în funcţiune a unor capacităţi similare a generat ceea ce Comisia Europeană a considerat un risc de „reversibilitate”. Penalitatea stabilită iniţial era de 770 de milioane de euro.

Guvernul a invocat în negocieri necesitatea menţinerii securităţii alimentării cu energie în perioada de iarnă şi a prezentat ca argument faptul că 25% din jalon fusese deja realizat, prin existenţa a 3.000 MW de capacităţi regenerabile.

Rezultatul negocierii a fost reducerea de zece ori a penalităţii, prin diminuarea coeficientului de la 5 la 0,5.

Noua regulă pentru recepţia proiectelor: până la 5% din lucrări pot rămâne auxiliare

Pentru a limita riscul pierderii finanţărilor din cauza unor întârzieri tehnice minore, autorităţile au introdus, prin Legea nr. 141/2026, mecanismul recepţiei parţiale excepţionale.

Regula permite recepţionarea părţii esenţiale a lucrării deja executate, în condiţiile în care lucrările auxiliare rămase de realizat reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului.

Aceste lucrări trebuie finalizate în maximum 120 de zile. Există însă o limită importantă: intervenţiile care afectează rezistenţa, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficienţa energetică nu pot fi încadrate la categoria lucrărilor auxiliare şi trebuie finalizate integral.

Măsura este relevantă în special într-un program în care diferenţa dintre o investiţie finalizată şi una rămasă în urmă poate avea consecinţe directe asupra banilor europeni disponibili.

Ce investiţii trebuie finalizate până la 31 august

Ultimele zile ale PNRR pun sub presiune proiecte din mai multe sectoare ale economiei.

În infrastructura feroviară, lista include lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri de infrastructură, precum şi proiecte de modernizare pe ruta Arad-Timişoara-Caransebeş şi pe tronsonul Cluj-Episcopia Bihor. Valoarea lucrărilor de modernizare este de 718,01 milioane de euro.

La material rulant sunt prevăzute 36 de locomotive electrice modernizate şi 64 de vagoane reabilitate. În infrastructura rutieră, miza include autostrada A7 Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani, cu 95,9 kilometri.

Sănătatea, printre domeniile cu investiţii la termen

Sectorul sanitar apare cu mai multe investiţii importante în lista proiectelor care trebuie certificate şi finalizate.

Printre acestea se află Spitalul „Agrippa Ionescu” din Baloteşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, în total trei unităţi spitaliceşti finanţate prin granturi în cadrul Cererii de Plată 6.

Lista include şi două pavilioane noi de politraumă, la Craiova şi Sibiu, precum şi 200 de ambulanţe noi de tip C.

O altă componentă vizează terapia intensivă neonatală şi paturile pentru pacienţi critici: 25 de unităţi şi 65 de paturi.

Aceste investiţii sunt relevante nu doar prin valoarea finanţării, ci şi prin faptul că reprezintă proiecte în infrastructura medicală care trebuie transformate din contracte şi lucrări în capacităţi efectiv funcţionale.

Creşe, energie, apă şi păduri: alte investiţii aflate pe ultima linie dreaptă

În educaţie, tabloul investiţiilor indică 110 creşe construite şi dotate complet, dintre care 80 finanţate prin granturi şi 30 prin împrumuturi.

În energie, obiectivul este reprezentat de 950 MW de capacităţi eoliene şi solare noi racordate la reţea.

În sectorul de mediu şi apă sunt prevăzuţi 288 de kilometri de reţele de distribuţie a apei şi 975 de kilometri de reţele de canalizare.

Totodată, componenta privind pădurile vizează 18.000 de hectare de suprafeţe noi împădurite şi 130.000 de metri pătraţi de păduri urbane.

Scenariul optimist: pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro

Cu 7,57 miliarde de euro rămase teoretic de încasat, finalul PNRR depinde în principal de două variabile: viteza cu care Parlamentul adoptă reformele restante şi rata de recepţie a proiectelor din teren.

În scenariul optimist prezentat de Monitor PNRR, România reuşeşte să adopte rapid reformele legislative şi să finalizeze proiectele, iar pierderile sunt limitate la zeci de milioane de euro, provenite în principal din mici dotări care nu sunt finalizate la timp la nivel local.

Este scenariul în care administraţia reuşeşte să folosească aproape integral fereastra de timp rămasă.

Scenariul moderat: România ar putea pierde între 1 şi 2 miliarde de euro

Situaţia se schimbă radical dacă una dintre reformele politice majore nu este adoptată la timp.

În scenariul moderat, buletinul estimează pierderi de 1-2 miliarde de euro, în condiţiile în care o reformă majoră, precum Legea Salarizării Unitare, nu este realizată, iar problemele se suprapun cu proiecte de infrastructură care nu sunt finalizate.

Aici apare una dintre principalele vulnerabilităţi ale finalului de PNRR: banii nu mai depind doar de şantiere şi de capacitatea beneficiarilor de a termina lucrările, ci şi de decizii legislative care trebuie adoptate într-un interval extrem de scurt.

Scenariul drastic: pierderile pot depăşi 2,5 miliarde de euro

Cel mai sever scenariu prezentat de Monitor PNRR presupune ratarea a două sau mai multe reforme-cheie, concomitent cu nefinalizarea unor investiţii majore.

În această variantă, pierderile estimate depăşesc 2,5 miliarde de euro, iar printre proiectele care ar putea pierde finanţarea se numără investiţii mari în spitale şi şcoli.

Diferenţa dintre scenarii arată dimensiunea mizei pentru România: în ultimele două săptămâni, fiecare reformă adoptată şi fiecare proiect recepţionat pot avea efect direct asupra volumului de bani europeni care ajung efectiv în economie.