Potrivit unor surse, funcția va fi preluată de Bogdan Deaconu, specialist cu peste 13 ani de experiență în domeniul nuclear. Acesta a ocupat mai multe poziții în cadrul centralei de la Cernavodă, iar în perioada 2024-2026 a activat ca evaluator la Institute for Nuclear Power Operations. Deaconu are experiență inclusiv în managementul îmbătrânirii instalațiilor nucleare și în proiectele de extindere a duratei de funcționare a acestora.

Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a explicat miercuri, la finalul reuniunii Comandamentului Energetic, că schimbarea conducerii tehnice urmărește îmbunătățirea activităților de mentenanță. El a precizat că actualul director tehnic va rămâne în cadrul companiei.

„Având în vedere rezilienţa echipamentelor din ultimul timp, am considerat să facem o evaluare a activităţii dânsului. Va exista un raport de cauzalitate adecvat. De asemenea, el fiind un specialist în domeniu, îşi va găsi locul în echipa Nuclearelectrica în perioada următoare, dar, în acest moment, pentru recalibrarea la nivel de excelenţă a mentenanţei şi a echipamentelor în perioada următoare şi a răspunsului la astfel de probleme, o să urmeze să preia această activitate o altă persoană”, a declarat Mihai Laurențiu Gioară, potrivit Digi 24.

Citeşte şi: DIICOT, 46 de percheziții în București și cinci județe într-un dosar de evaziune fiscală cu motorină. Prejudiciul depășește 33 de milioane de lei

Șeful Nuclearelectrica a subliniat că măsura nu reprezintă o concediere și că analiza internă privind respectarea procedurilor de întreținere nu a fost finalizată.

„Nu am dat omul afară. Există un raport intern despre care nu vă pot spune acum, în acest cadru, şi o să analizăm şi revenim cu informaţii. Este vorba despre respectarea şi urmărirea planurilor de mentenanţă asupra echipamentelor critice. Respectarea planurilor de mentenanţă e mai mult decât o procedură. Anumite echipamente prevăd verificări la un anumit interval de timp şi starea de sănătate livrată la un anumit de timp, mai ales în astfel de momente critice de pornire ale centralei. Analiza este în curs”, a precizat directorul general.

Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă fusese resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri după-amiază, însă luni seară a fost din nou deconectată, în urma unei defecțiuni apărute în partea clasică a reactorului.

Citeşte şi: Dronă semnalată apropiindu-se de granița României. Locuitorii din județul Tulcea au primit mesaj RO-Alert

La câteva luni după despărțirea de Rareș Cojoc, Andreea Popescu continuă să se adapteze noii vieți și să aibă mereu activități interesante. După ce a luat permisul de conducere și și-a cumpărat o mașină de lux, vedeta a schimbat plăcuțele provizorii ale autoturismului cu unele definitive, iar literele alese au stârnit imediat reacții și comentarii.

Citește și: De ce a divorțat, de fapt, Andreea Popescu de Rareș Cojoc. Influencerița face noi dezvăluiri: „Taci, ții acolo și te detașezi ușor-ușor”

În momentul în care a mers să monteze noile plăcuțe de înmatriculare, Andreea Popescu a povestit pe rețelele sociale că s-a ocupat singură de întreaga procedură.

„Când nu ai bărbat, trebuie să le faci pe toate singură. Acum trebuie să schimb numărul la mașină, pentru că mi-a venit numărul, nu mai am număr provizoriu. Cât trăiești, înveți. Și eu învăț de toate.”, a transmis Andreea Popescu, pe Instagram.

Citește și: Andreea Popescu, ironie la adresa lui Rareș Cojoc după ce acesta s-a afișat cu noua iubită: „I-am zis: Trebuie să-mi mulțumești toată viața că ți-ai găsit iubirea vieții”

Detaliul care a atras atenția a fost combinația de litere pentru numărul de înmatriculare. Creatoarea de conținut a optat pentru inițialele ACJ”, asociate numelui Andreea Cojoc, lucru care i-a făcut pe mulți să observe că păstrează în continuare numele fostului soț.

Pe lângă schimbările de pe planul personal, vedeta a vorbit și despre mutarea în noua locuință. Ea a mărturisit că aceste schimbări repetate i-au creat agitație și anxietate. Totuși, acum pare că și-a găsit liniștea, reușind să se concentreze pe ceea ce are de făcut.

„M-am mutat într-o casă nouă. M-am acomodat foarte bine. Când m-am mutat din apartamentul vechi (adică din chiria veche, cum ar veni), am avut două-trei zile de: Ce mă fac? Nu știu, cu schimbările astea bruște și rapide… Două-trei luni acolo, te muți și așa mai departe… Îți dă o stare de agitație, anxietate. Da, nu este ușor”, a declarat ea.

Sorin Oprescu așteaptă astăzi, 12 noiembrie, o nouă decizie a Tribunalului București, în cadrul demersurilor prin care încearcă să obțină modificarea situației sale juridice.

Potrivit informațiilor România TV, instanța ar urma să se pronunțe asupra contestației la executare formulate de fostul primar general, după ce o altă cale de atac prin care a încercat să anuleze condamnarea a fost respinsă definitiv.

Fostul edil a fost condamnat definitiv în mai 2022, la 10 ani și 8 luni de închisoare, într-un dosar de corupție. În octombrie 2025, Curtea de Apel București i-a admis o contestație și a redus pedeapsa cu un an, după ce a constatat că infracțiunea de abuz în serviciu pentru care fusese condamnat a fost dezincriminată. În urma recalculării, pedeapsa rezultantă a ajuns la 9 ani și 8 luni de închisoare.

Citește și : Sorin Oprescu invocă prescripția în instanță. Fostul primar al Capitalei încearcă să anuleze o parte din condamnarea pentru corupție

O nouă încercare de a schimba condamnarea a fost respinsă pe 26 octombrie 2026 de magistrații Curții de Apel București, astfel că pedeapsa de 9 ani și 8 luni de închisoare a rămas în vigoare.

Demersurile lui Sorin Oprescu nu s-au oprit, însă, aici, pentru că într-o altă procedură apărarea a invocat decizii ale Curții Constituționale și argumente referitoare la infracțiunile pentru care Oprescu a fost condamnat, solicitând aplicarea acestora în cazul său.

Într-un demers anterior, judecătorii Tribunalului București au considerat că solicitarea apărării urmărea, în realitate redeschiderea unei cauze soluționate definitiv, printr-o procedură care nu permitea o asemenea reanalizare. Instanța a apreciat că argumentele reprezentau un „apel mascat”.

Contestația la executare asupra căreia Tribunalul București ar urma să se pronunțe astăzi este o procedură distinctă de contestația în anulare respinsă de Curtea de Apel. Aceasta privește modul în care este pusă în executare pedeapsa și nu reprezintă, prin ea însăși, o rejudecare a dosarului de corupție în care fostul edil a fost condamnat.

Citește și : VIDEO Sorin Oprescu, relaxat la o terasă din Grecia, cu frapiera lângă el. Cine l-a filmat acolo și cum a reacționat fostul primar al Capitalei

Sorin Oprescu este fugar în Grecia, după ce a părăsit România înainte de executarea pedepsei. Curtea de Apel din Salonic a respins o a doua cerere de extrădare în Curtea de Apel din Salonic a respins a doua cerere de extrădare în noiembrie 2025, menținând o decizie similară luată de Curtea de Apel din Atena în 2022.

Procurorii DIICOT și polițiștii au desfășurat joi dimineață 46 de percheziții domiciliare în București și în județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov, într-un dosar complex de criminalitate organizată și evaziune fiscală.

Anchetatorii investighează o grupare care ar fi folosit firme interpuse și facturi pentru operațiuni fictive cu produse petroliere, dar și mecanisme de diminuare a accizelor și de obținere frauduloasă a unor credite garantate de stat.

Potrivit comunicatului DIICOT, investigația vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, obținere ilegală de fonduri, înșelăciune, deturnare a licitațiilor publice și abuz în serviciu. Unele dintre fapte ar fi fost comise în formă continuată și ar fi produs consecințe deosebit de grave.

Anchetatorii susțin că gruparea ar fi fost înființată în 2023 de patru persoane, cărora li s-ar fi alăturat ulterior și alți membri. Scopul ar fi fost obținerea unor câștiguri importante prin evitarea plății obligațiilor fiscale aferente comercializării produselor petroliere.

Citește și : Decizie importantă în dosarul Economat 1. Marian Vanghelie şi ceilalţi inculpaţi vor fi judecați pentru presupuse fapte de corupție, cu un prejudiciu de 45 de milioane de euro

Activitatea ar fi fost coordonată de un suspect care controla mai multe societăți comerciale prin intermediul unor persoane numite formal în funcții de administrare.

Membrii grupării ar fi avut responsabilități distincte, de la aprovizionarea cu produse energetice și organizarea circuitelor comerciale până la gestionarea banilor și întocmirea documentelor contabile.

Unul dintre mecanismele investigate presupunea introducerea artificială a unei firme aflate în insolvență între societatea care furniza motorina și cea care o comercializa către clienții finali. Firma interpusă ar fi emis facturi pentru livrări care nu ar fi avut loc, documente folosite ulterior pentru deducerea nelegală a TVA.

În paralel, societatea respectivă ar fi încercat să stingă obligațiile fiscale prin invocarea unui sold negativ pretins, rezultat din operațiuni de stornare realizate în 2019, pentru care autoritățile fiscale nu recunoscuseră dreptul de rambursare.

În perioada decembrie 2023 – august 2025, societatea beneficiară ar fi înregistrat peste 340 de facturi, cu o valoare totală de peste 208 milioane de lei. Prejudiciul estimat pentru această componentă se ridică la aproximativ 33,3 milioane de lei, reprezentând TVA.

Procurorii susțin că gruparea ar fi beneficiat și de sprijinul unui suspect cu funcție de conducere într-o administrație județeană a finanțelor publice. Acesta ar fi furnizat informații și îndrumări despre situația fiscală a firmei interpuse, modalitățile de compensare a obligațiilor și relația cu instituțiile fiscale.

Investigația vizează și presupuse nereguli în evidențierea cantităților de produse energetice eliberate pentru consum. Anchetatorii au identificat un mecanism prin care operațiunile ar fi fost atribuite scriptic unei societăți interpuse, iar accizele ar fi fost calculate la valori mai mici decât cele datorate pentru cantitățile comercializate efectiv.

Prejudiciul estimat pentru această componentă este de aproximativ 1,218 milioane de lei, sumă care include și TVA diminuată.

Într-un alt circuit comercial, desfășurat între noiembrie 2023 și noiembrie 2025, doi suspecți, cu sprijinul reprezentanților unui antrepozit fiscal, ar fi participat la raportarea incompletă a operațiunilor de eliberare pentru consum a motorinei și benzinei. Prin modificarea cantităților evidențiate și calcularea unor accize mai mici, obligațiile fiscale ar fi fost reduse cu peste 4,5 milioane de lei.

De asemenea, în perioada aprilie-mai 2025, reprezentanții antrepozitului fiscal ar fi folosit 26 de ordine de plată emise în numele unei alte societăți, pentru a crea aparența că accizele fuseseră achitate. Prejudiciul aferent acestor operațiuni este estimat la 2,2 milioane de lei.

Dosarul cuprinde și suspiciuni privind obținerea frauduloasă a unor finanțări prin programele IMM INVEST și IMM INVEST PLUS. Potrivit procurorilor, prin intermediul a șapte societăți comerciale, suspecții ar fi prezentat documente și informații inexacte sau incomplete despre operațiunile finanțate, valoarea investițiilor, contribuțiile proprii și sursele de rambursare a creditelor, se mai arată în comunicatul DIICOT.

Mecanismul ar fi beneficiat de sprijinul unor angajați ai instituției de credit, inclusiv analiști și membri ai comitetului de credit, implicați în verificarea, aprobarea și acordarea finanțărilor.

Prin 12 contracte de credit ar fi fost obținute în mod nelegal fonduri de peste 41 de milioane de lei. Banii ar fi fost transferați în principal către societăți afiliate și folosiți inclusiv pentru constituirea contribuțiilor necesare altor finanțări, plata unor obligații bancare și cheltuieli personale.

Separat, în perioada august 2024 – mai 2025, prin prezentarea unor achiziții simulate, a unor bunuri supraevaluate și a unor surse de rambursare nereale, ar fi fost obținute alte trei credite comerciale, fără garanție de stat. Paguba provocată instituției bancare este estimată la aproximativ 2,45 milioane de lei.

Suspiciuni de trucare a unei proceduri privind creanțe bugetare

Procurorii DIICOT verifică și posibila denaturare a concurenței în cadrul unei proceduri organizate în perioada august-septembrie 2025, pentru cesionarea unor creanțe bugetare în valoare de 5.275.461 de lei.

Reprezentanții a două societăți aflate sub coordonarea presupusului lider al grupării ar fi depus oferte coordonate, prezentate drept independente, cu scopul de a influența prețul de adjudecare. Potrivit DIICOT, aceștia ar fi beneficiat de sprijinul președintelui comisiei de selecție a cesionarului, care ocupa o funcție de conducere într-o administrație financiară județeană.

Dosarul vizează și presupuse fapte de abuz în serviciu legate de procesarea unor declarații vamale și eliberarea produselor petroliere. Anchetatorii susțin că inspectori vamali și persoane cu atribuții în cadrul operatorului care asigura depozitarea și eliberarea produselor ar fi permis aplicarea nelegală a unui regim de suspendare a plății accizelor și neplată efectivă a TVA la import.

Prin aceste operațiuni, încasarea unor obligații fiscale de aproximativ 238,6 milioane de lei ar fi fost amânată nelegal, iar prejudiciul estimat prin neîncasarea la timp a acestor sume, reprezentând dobânzi și penalități calculate de autoritatea vamală, depășește 25 de milioane de lei.

Citește și : Avocaţii lui Horaţiu Potra, teorie-surpriză în instanţe: „El nu locuia acolo, arsenalul din casă nu-i aparţinea, să se ia amprente”

Audierile persoanelor vizate au loc la sediul DIICOT – Structura Centrală. Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Galați, jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău și Grupării de Jandarmi Mobilă Constanța.

DIICOT precizează că persoanele cercetate beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege, precum și de prezumția de nevinovăție.

Actorul Mihai Bendeac a comentat conflictul dintre președintele Nicușor Dan și jurnalistul de investigație Ovidiu Vanghele, după incidentul de la conferința de presă de la Palatul Cotroceni.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, actorul a făcut referire la apelativele folosite de Ovidiu Vanghele în postările sale anterioare despre președinte. Mihai Bendeac este de părere că un asemenea limbaj ar avea consecințe în orice stat democratic, unde jurnalistul nu ar mai putea participa la întâlniri cu șeful statului.

„În orice stat civilizat, dacă tu folosești la adresa președintelui apelative gen «gunoi», «jeg» etc., nu cred că mai mergi la întâlniri cu el. Acum, sigur, i-a dat și Nicușor Dan la papacioc de l-a secat, că înadins l-au pus ultimul ca să stea acolo degeaba până la final. Chestie care i-a făcut un bine lui Ovidiu Vanghele. A devenit un Erou, Martirul presei”, a scris Mihai Bendeac pe Facebook.

Citește și : Ovidiu Vanghele, primă reacție după ce președintele Nicușor Dan i-a interzis accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni: „Am o singură supărare după această seară”

Actorul a descris și cum ar fi gestionat el situația dacă s-ar fi aflat în locul președintelui. Din perspectiva sa, președintele ar fi trebuit să folosească o replică ironică.

„Vedeți, de-aia aș fi fost eu un președinte bun sau măcar un consilier ca lumea. Dacă eram în locul lui Nicușor Dan, îl lăsam să pună întrebarea, apoi spuneam: «Mulțumesc pentru întrebare, domnule Vanghele.

Cine ați dori să vă răspundă? Jegul, gunoiul sau președintele?» Și asta nu la finalul conferinței, ci spre început. Toată lumea ar fi râs, tensiunile din cameră se diminuau, dovedeam și capacitate de iertare, generozitate, maturitate…”, a explicat actorul.

Citește și : Scandalul dintre Nicuşor Dan şi jurnalistul Ovidiu Vanghele a ajuns la CNA. Membrii Consiliului, împărţiţi: „Palatul Cotroceni nu este proprietatea preşedintelui” / „Dreptul la injurii nu este egal cu dreptul la liberă exprimare”

Incidentul a avut loc în timpul unei conferințe de presă organizate la Palatul Cotroceni. Când i-a venit rândul să adreseze o întrebare, jurnalistul Ovidiu Vanghele a fost refuzat de președinte, care a invocat mesajele publicate anterior de acesta în mediul online, în care fusese numit „gunoi” și „jeg”.

Nicușor Dan a declarat atunci că le ceruse consilierilor să nu îi mai permită jurnalistului accesul la evenimentele oficiale, însă că acestora li s-ar fi făcut „milă”.

Gabi Torje și Alin Alexuc Ciurariu au câștigat trofeul Asia Express și marele premiu în valoare de 30.000 de euro.  Cei doi au reușit să ajungă la Irina înaintea echipei formate din Valerie și Alex.

Imediat după ce Asia Express a ajuns la final, Gabi Torje a stat de vorbă despre cum a fost primit înapoi acasă de familie.

„Îți dai seama că abia au așteptat! Indiferent cum ar fi, familia te așteaptă și dacă vii după o săptămână, și dacă vii după finala competiției. Pentru ei e la fel: ca și cum ai fi fost plecat o viață întreagă! Pentru că stai acolo fără să comunici, fără să vorbești… Și lucrul acesta este greu pentru cei care au o legătură foarte strânsă cu familia. Iar eu am o legătură strânsă cu familia și vorbesc des cu ei”, a spus fostul fotbalist.

Citește și:

Întrebat cum se simte după ce a revenit în România de pe tărâmul asiatic, câștigătorul show-ului de la Antena 1 a afirmat că ar mai repeta experiența trăită la Asia Express 2026.

„Sunt foarte bine, bucuros că sunt acasă. A fost o experiență senzațională pentru mine și pentru toți concurenții. Aș mai repeta-o oricând ar fi nevoie, dacă ar fi nevoie! Mă bucur că am luat această decizie și am acceptat să merg la Asia Express”, a adăugat Gabi Torje pentru Libertatea.

Ținând cont că are o carieră de aproximativ 20 de ani în fotbal și că a îmbrăcat tricoul echipei naționale de aproape 60 de ori, marcând și 12 goluri, Torje a fost întrebat dacă perioada de activitate din sport l-a motivat și mai mult să câștige emisiunea.

„Motivat sunt și am fost mereu, indiferent de competiția la care am fost. Nu doar motivația contează, important este și ceea ce îți surâde acolo: ca noroc, ca șansă… Dar motivat am fost în fiecare clipă! Și la Asia Express, și pe lângă emisiune, și când am venit acasă și tot timpul”, a mai spus el.

Citește și:

Câți bani au câștigat Gabi Torje și Alin Alexuc

Torje și Alexuc au câștigat marele premiu, în valoare de 30.000 de euro, însă aceasta nu este singura sumă pe care au primit-o. De-a lungul etapelor, cei doi au câștigat patru amulete, fiecare în valoare de 1.000 de euro. Astfel, cei doi au mai obținut încă 4.000 de euro. Mai mult,, pentru fiecare etapă parcursă, Torje și Alexuc au primit câte 2.500 de euro. Competiția a avut 10 etape, iar fiecare dintre ei a mai adunat câte 25.000 de euro.

Așadar, dacă se adună toate recompensele pe care Gabi Torje și Alin Alexuc le-au câștigat, totalul ajunge la 84.000 de euro, adică 42.000 de euro fiecare.