”Dacă ne raportăm la alte țări europene, proprietățile din România sunt impozitate foarte puțin. Dar să nu uităm care este nivelul de trai din țara noastră, care sunt salariile și cât de mult contează pentru un român să aibă casa lui.

Da, putem avea impozite ,,occidentale’’, însă cu ce preț. Cred că această inițiativă, raportarea impozitelor la valoarea proprietății în funcție de grila notarială, este una cel puțin controversată, mai ales că grilele notariale nu reflectă neapărat valoarea proprietăților respective.

Ce ne dorim în viitor? Să stimulăm clasa de mijloc, să îi ajutăm pe români să își investească banii în bunuri stabile cum sunt apartamentele, sau doar să taxăm cinic proprietatea? Ține de viziune, de modul în care percepem rolul statului în economie”, a apreciat analistul economic.

El amintește, în acest context, că România are ”o clasă de mijloc redusă, cu 70% din populație care trăiește în sărăcie. Cred că ar fi momentul să îi ajutăm să își permită o casă, să rămână în țară.

E de înțeles dorința statului, a autorităților locale de a aduna cât mai mulți bani la buget, dar cred că trebuie ,,umblat cu mănuși’’ pentru că, dacă vom acționa din pix, fără studii de impact, s-ar putea să ne trezim cu efecte negative semnificative. Să determinăm și mai mulți români să vândă și să plece afară”, a îndemnat Adrian Negrescu.

El spune că ”fără un studiu de impact, fără niște calcule bine făcute legate de perspectivele pieței imobiliare, mai ales în contextul scăderii abrupte a populației și a accentuării fenomenului de îmbătrânire, trebuie văzut dacă schimbarea modului de impozitare este viabilă. Să nu uităm, de exemplu, că 1,7 mil. români, decrețeii- vor ieși la pensie în următorii 10-15 ani, cei mai mulți cu pensii care le vor asigura cel mult supraviețuirea”, a subliniat analistul.

Cum se plătește impozitul

De menționat că impozitul pe clădiri se plătește în funcție de destinația acestora. Astfel, o valoare are impozitul pentru clădirile rezidențiale, cele strict de locuit, și alta pentru cele nerezidențiale, folosite în scop economic, ca sediile firmelor sau persoanelor fizice autorizate, spațiile comerciale, cabinetele individuale etc. Există și o a treia situație, în care un apartament, de pildă, e folosit atât ca locuință, cât și ca sediu social, caz în care se poate vorbi despre o clădire cu destinație mixtă”, a subliniat analistul, conform dcbusiness.ro.