Stai conectat...

DIVERSE

ANAF: Averi nejustificate de 540 de milioane de lei descoperite în ultimul an

Publicat

la

Inspectorii ANAF au stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și au instituit măsuri asigurătorii de 123,5 milioane de lei în urma a 1.102 controale desfășurate în perioada iulie 2025 – mai 2026 la persoane fizice care nu au putut justifica proveniența unor venituri sau fonduri utilizate pentru achiziții, investiții ori depuneri bancare. Potrivit Ministerului Finanțelor, este cea mai amplă campanie de verificare a situației fiscale personale derulată în ultimii ani, vizând diferențele dintre veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale contribuabililor.

În perioada iulie 2025-mai 2026, angajații din structurile de verificare a situației fiscale personale din cadrul ANAF au făcut 1.102 acțiuni de control. În urma acestora au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei și măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei.

Este vorba de persoane fizice care nu au putut demonstra proveniența unor venituri, fonduri sau disponibilități financiare utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare.

Principalele constatări ale inspectorilor, în urma acțiunilor de control din ultimul an, au avut la bază nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice pentru:

  • depuneri de numerar în conturile bancare personale și/sau ale societăților la care acestea dețin participații;
  • utilizarea de fonduri în numerar pentru achiziția de bunuri mobile și imobile;
  • creditări acordate societăților;
  • majorări de capital social;
  • dețineri de numerar în țară și în străinătate la începutul perioadei verificate;
  • surse de fonduri pretins obținute în străinătate, care nu au putut fi probate în urma schimbului de informații cu autoritățile fiscale din state terțe.

„Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

În numeroase cazuri, persoanele verificate au susținut că sumele utilizate proveneau din fonduri deținute în numerar, din venituri realizate în străinătate sau din sume primite de la alte persoane fizice. Verificările efectuate au arătat însă că aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente și mijloace de probă care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obținerii acestora și existența lor efectivă în perioada verificată.

„De asemenea, în urma analizelor efectuate la nivelul ANAF, s-a constatat în anumite situații lipsa trasabilității fondurilor declarate. Pe de o parte, persoanele indicate ca sursă a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru acordarea acestora, iar pe de altă parte nu existau documente care să confirme proveniența și circuitul banilor. Aceste constatări au condus la stabilirea situației fiscale reale și la calcularea obligațiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat”, arată ANAF într-un comunicat.

În paralel cu identificarea veniturilor fără sursă justificată, inspectorii ANAF au stabilit și venituri suplimentare cu sursă identificată, rezultate din nedeclararea unor categorii de venituri precum venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități independente, câștiguri din transferul titlurilor de valoare, venituri obținute din străinătate sau alte venituri supuse obligațiilor fiscale.

Loading

DIVERSE

Denise Rifai a recunoscut totul. Motivul banal pentru care a plecat de la Kanal D la Antena 1

Publicat

la

Denise Rifai a oferit detalii despre una dintre cele mai discutate schimbări din cariera sa. Invitată la podcastul lui Cătălin Măruță, prezentatoarea TV a explicat de ce a ales să plece de la Kanal D pentru Antena 1 și a făcut mărturisiri despre noul proiect pe care îl prezintă.

Invitată la podcastul moderat de Cătălin Măruță, Denise Rifai a răspuns mai multor întrebări legate de schimbarea postului de televiziune. Întrebată ce are Antena 1 și nu a avut Kanal D, jurnalista a vorbit despre formatul emisiunii care a convins-o să accepte noua provocare profesională.

Denise Rifai: „Da, am salariul mai mare la Antena 1 decât la Kanal D”

„Are acest format frumos nu doar pentru care am ales să schimb televiziune, ci și profilul. Lumea mă știe ca fiind o jurnalistă serioasă, de politic, care acum am început să fac divertisment. Iubesc foarte mult televiziunea, Cătălin. Mi-am dorit să fac mereu televiziune și un format curat. Când am primit propunerea pentru „Furnicuțele”, în inima mea am spus da pe loc. E șansa pentru mine să fac televiziune pe bune. E singura mea satisfacție când mă trezesc dimineața. „40 de întrebări” este formatul inimii mele și mi-aș dori să-l mai fac o dată când îi va veni momentul. Au fost și dăți când am făcut emisiuni foarte bune, dar niciodată nu m-am ridicat la nivelul așteptărilor mele”, a declarat Denise Rifai.

Denise Rifai rupe tăcerea despre relația cu Dan Alexa. „Eu sunt necăsătorită, iar el nu era într-o situație care să impună discreție”

Timp de mai mulți ani, Denise Rifai a fost asociată cu emisiuni de analiză și interviuri politice. La Kanal D, aceasta a moderat emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”, un format care a adus în fața publicului numeroase personalități din politică, sport și showbiz.

Odată cu transferul la Antena 1, prezentatoarea a făcut pasul către zona de divertisment, devenind gazda emisiunii „Furnicuțele”. În cadrul podcastului, Denise Rifai a explicat că noul proiect reprezintă pentru ea o oportunitate de a explora o altă latură a televiziunii.

În timpul discuției, prezentatoarea a fost întrebată și despre partea financiară a schimbării. Fără să evite subiectul, Denise Rifai a confirmat că veniturile sale sunt mai mari la noul post de televiziune.

„Da, am salariul mai mare la Antena 1 decât la Kanal D”, a spus vedeta. Declarația vine în contextul în care transferul său de la Kanal D la Antena 1 a fost unul dintre cele mai comentate subiecte din televiziunea românească în ultima perioadă.

Deși este implicată acum într-un format de divertisment, Denise Rifai a lăsat de înțeles că păstrează o legătură specială cu proiectul care a consacrat-o în fața publicului. Prezentatoarea a mărturisit că „40 de întrebări” rămâne formatul cel mai apropiat de sufletul său și că și-ar dori să îl realizeze din nou la momentul potrivit.

Denise Rifai, dezvăluiri incendiare despre prietenia cu Florin Cîțu: ”M-a dezamăgit în secunda în care a devenit prim-ministru”

Pentru moment însă, jurnalista își continuă activitatea la Antena 1, unde prezintă emisiunea „Furnicuțele”, proiectul care a determinat-o să facă una dintre cele mai importante schimbări din cariera sa.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Avertisment dur de la BNR: „Nici în vreme de război nu ai asemenea deficite. Fuşăreala te ajută o vreme, dar nu mult”

Publicat

la

Consilierul BNR Eugen Rădulescu avertizează România că este la un pas de un scenariu similar cu Grecia. „Îi faci pe oameni să nu mai vrea să muncească. Dacă le penalizezi munca, ei nu mai muncesc”, a spus el în cadrul unui interviu acordat Ziarului de Iași.

Rădulescu avertizează că dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor. În opinia lui, continuarea politicilor de creștere a cheltuielilor fără acoperire ar putea duce la agravarea problemelor economice.

”În 2006 aveam o datorie publică undeva pe la 11-12% din PIB. Foarte jos. Una dintre cele mai mici datorii publice din Europa, în orice caz. În 2025, am ajuns pe la 60% din PIB datorie publică, fără ca măcar în timpul acesta să facem ceva serios cu banii aceia.

Banii aceia s-au dus pur și simplu aiurea. S-au dus pentru a construi piste de biciclete prin sate înainte să avem canalizare. S-au dus pentru săli de sport pe unde nu e aproape nimeni să le folosească. S-au dus pentru asfaltări, borduri și alte lucruri de acest fel. S-au dus pentru măriri de salarii și de pensii în sectorul public, mult dincolo de ceea ce acceptă teoria economică”, spune Rădulescu.

Datoria României a urcat la peste 60% din PIB, la 1.170 miliarde lei conform datelor din martie 2026

Acesta susține că teoria economică este foarte precisă în această privință. ”Eu nu cred că oamenii care au decis așa ceva n-au înțeles chiar nimic. Au avut și profesori pe lângă ei care le-au spus asemenea aiureli, cum este „wage-led growth”, una dintre cele mai mari monstruozități. Este ca și cum ai spune: mă iau de păr și încep să mă ridic singur în aer. Nu există așa ceva nicăieri în lume. Iar rezultatul este că am ajuns la o datorie publică de aproape 60% din PIB. Dar să știți că nu asta contează cel mai tare. Contează că noi, cu 60% datorie publică, plătim dobânzi mai mari decât Franța, care are o datorie publică de 120% din PIB.”, a spus el.

Întrebat dacă vede în România ca din punct de vedere economic să riscăm un scenariu ca în Grecia, Eugen Rădulescu a spus că acest risc este din ce în ce mai pronunțat.

”Și cu cât politicienii înțeleg mai puțin cât de grav este riscul în care suntem, cu atât ruptura s-ar putea să fie mai brutală. Pentru că la Grecia nu s-a întâmplat de azi pe mâine. Grecii au trăit mult peste mijloacele lor, peste cât produceau, timp de zeci de ani. Au intrat în zona euro, Uniunea Europeană s-a făcut că nu observă că ei își falsifică statisticile, s-a făcut că nu observă dezechilibrele. A venit, însă, ziua în care nu s-a mai putut”, subliniază consilierul BNR.

Aceste amintește că, la greci, a apărut Syriza, care a spus: „stați, că noi rezolvăm altfel lucrurile”, a câștigat alegerile și a făcut și un referendum.

„I-a întrebat pe greci dacă vor să accepte programul de austeritate cerut de creditori. Grecii au spus: nu, nu vrem. După șase luni, programul pe care l-au acceptat în final a fost mult mai dur decât programul pe care îl refuzaseră. Pentru că situația devenise de neținut. Nu mai primeau niciun ban și trebuiau să trăiască din veniturile pe care le aveau. Fiind în zona euro, nici nu se putea face ajustarea altfel decât prin tăieri nominale de salarii și pensii. Și asta au făcut. Au tăiat nominal salariile și pensiile. Aveau 15 pensii, n-au mai avut 15, au avut 12” a mai spus el.

Eugen Rădulescu, BNR: „Nici în vreme de război nu ai asemenea deficite”

Acestea subliniază faptul că deși România are cheltuieli cu investițiile mult mai mari decât aveam acum zece ani, rezultatele nu se văd.

”În afară de câteva autostrăzi, unde s-a mișcat ceva și unde chiar contează. () Este mult până departe și suntem întârziați. Nu avem încă nicio autostradă peste Carpați. Dar pe partea aceasta se mișcă totuși lucruri. (…) Avem de 60 de ani o structură administrativă neschimbată a țării. De 60 de ani. Nicio altă țară nu a mai rămas în forma în care era în perioada comunistă. Unele au făcut schimbări radicale, așa cum era normal. Nu-ți poți permite să ai 3.200 de localități într-o țară care are o populație în scădere, și încă într-o scădere destul de pronunțată. Acestea sunt forme de extracție de rente. Nenorocirea este că am ajuns în etapa în care nu mai avem resurse. Nu mai creștem cum am crescut până acum doi-trei ani. Acum creșterea este de 0,7-0,9%”, mai spune Rădulescu.

ANAF: Averi nejustificate de 540 de milioane de lei descoperite în ultimul an

Acesta amintește că România avea, în 2024 am avut un deficit de 9,3% din PIB. „Nici în vreme de război nu ai asemenea deficite. Și în același an am avut o creștere economică de 0,9%. Ce înseamnă asta? Ne-am împrumutat pentru ca să crească economiile vecinilor. Pentru că aproape tot deficitul bugetar s-a vărsat în deficit de cont curent. N-a crescut economia noastră, a crescut economia altora. Ne-am împrumutat ca să plătim muncitori din Coreea”, mai spune economistul.

Eugen Rădulescu susține că România ar putea adera la zona euro peste 10 ani, cel mai devreme, dacă nu refacem echilibrele.

„Ideea este că nouă ne trebuie echilibru. În momentul în care politicienii nu înțeleg — sau poate se fac că nu înțeleg — dezechilibrele pe care le generează sunt colosale”, spune Rădulescu.

Întrebat în ce monedă își ține economiile, Rădulescu a precizat că are încredere în leu.

„Niciodată nu am investit într-un singur lucru. Ideea este să nu-ți pui toate ouăle în același coș. Am acțiuni, am fonduri de investiții, am lei, am euro, am dolari, am de toate. Nu-mi pun problema să merg într-o singură direcție. Iar acum, când a început nebunia din ultimele săptămâni, nu mi-am schimbat leii în valută. Am luat pierderea, dar asta este. Face parte din regulile jocului. Fundamental, eu am încredere în leu. Sigur, dacă mai continuăm mult cu nebunii de genul „trebuie să ne crească pensiile și salariile”, lucrurile se schimbă”, mai spune Rădulescu.

Cum poate o familie cu venituri medii să nu fie „strivită” de inflație, rate și incertitudine: „Fetele mele au fost plecate și s-au întors amândouă în ţară”

Consilierul BNR Eugen Rădulescu susține că principala cheie a succesului pentru persoanele care încearcă să facă față crizei economice este munca cinstită și pregătirea continuă.

Întrebat, într-un interviu pentru Ziarul de Iași, cum ar putea o familie obișnuită, cu doi copii, venituri medii, oameni în jur de 40 de ani, să răzbească într-un cadru plin de inflație, rate și incertitudine, Rădulescu a răspuns: „Să muncească cinstit și să continue să învețe”.

„Primul lucru pe care i-aș sfătui ar fi să caute să muncească cinstit. Să nu fușărească. Fușăreala te ajută o vreme, dar nu mult. Vine ziua în care nu mai merge. Cred că și copiii mei au învățat acest lucru de-a lungul anilor”, a declarat Rădulescu.

Acesta susține că nu ar sfătui pe nimeni să plece din țară. „Fetele mele au fost plecate și s-au întors amândouă. Puteau să rămână pe unde au vrut, dar n-au vrut. Au zis că se întorc acasă și nu le pare rău”, a mai spus consilierul.

Rădulescu subliniază că este important să muncești cu cap.

„Nu numai să muncești cu capul, ci să muncești cu cap. Să-ți cauți un loc de muncă ce ți se potrivește. Să-ți facă plăcere să muncești. Dacă te duci la muncă doar ca la o corvoadă, nu ai făcut nimic”, mai spune acesta, care adaugă că există oportunități, sunt foarte multe.

„Nu trebuie să rămâi în localități în care nu se mișcă nimic, în afară de cazul în care ai o idee de afaceri pe care o poți dezvolta acolo. Există oportunități de afaceri și în orașe mai mici sau mai sărace, cum sunt Vaslui, Botoșani, Alexandria. Costurile încă nu sunt foarte mari, dacă ai o idee bună”, mai spune Rădulescu.

Eugen Rădulescu, BNR: „TikTok este o foarte bună chestie pentru distracție”.

Consilierul BNR subliniază că dacă vrei să cumperi de la Metro și să vinzi mai departe nu este o idee de afaceri.

„Comerțul nu mai aduce veniturile pe care le aducea cândva. Venirea marilor lanțuri de retail a micșorat extraordinar de mult marjele în comerț. Sfatul meu ar fi să rămână în țară, să-și găsească un loc de muncă potrivit, care le place, și să continue să se pregătească. Să continue să învețe. Să nu creadă că fără școală merge. Merge la noi o vreme. Am avut prim-miniștri care nu-și găsesc diploma de bacalaureat. Poate și-o găsesc până ies la pensie. Dar faptul că, pe unele porțiuni vizibile ale societății, avem o scară a valorilor complet întoarsă cu fundul în sus nu înseamnă că ea este valabilă peste tot”, mai spune Rădulescu.

Acesta subliniază că, la Banca Națională, a angajat sute de oameni de-a lungul carierii, dar niciodată pe nimeni pe pilă.

„Am dat concursuri pe bune, cu oameni pe care nu-i cunoșteam. Și, pe măsură ce au trecut anii, au venit oameni din ce în ce mai bine pregătiți. Acum vin oameni care au masterate făcute prin Occident. Aceste masterate pot fi făcute pe bune sau pe nebune, pot fi muncite sau fușărite. Dar îți dai seama imediat. De aceea facem interviuri, nu doar concursuri de dosare. Și se întâmplă ceva bun: omul deștept mai cunoaște un om deștept și îi spune: vino și tu, că o să fie bine”, mai spune Rădulescu.

Întrebat în legătură cu dorința a tot mai multor tineri de a deveni influenceri, tiktokeri, Rădulescu a precizat că „cei care fac asta ori se trezesc, ori ajung la un moment dat să vadă că și-au ratat viitorul. TikTok este o foarte bună chestie pentru distracție”.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Foștii șefi ai Jandarmeriei, achitați în dosarul ”10 august”! Despăgubiri de 52.000 de lei în total pentru bastoanele și gazele încasate de manifestanți

Publicat

la

Tribunalul Militar București a dat, luni, o primă decizie în celebrul dosar ”10 august”, prin care sunt achitați foștii șefi ai Jandarmeriei – Laurențiu Cazan, Cătălin Sindile și Sebastian Cucoș.

Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.

Concret, Tribunalul Militar București a hotărât achitarea lui Laurențiu Valentin Cazan și a lui Ionuț Cătălin Sindile pentru infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual. Totodată, mai mulți jandarmi au fost achitați pentru acuzațiile de purtare abuzivă și complicitate la această infracțiune, în diferite forme, judecătorii reținând că faptele nu există, nu sunt prevăzute de legea penală sau nu au fost săvârșite de inculpați.

În cazul unor acuzații de purtare abuzivă care îi vizau pe Laurențiu Cristian Ciobanu, Marian Ion Zăvoianu, Marian Cristian Bîrsan și George Buzatu, instanța a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale și a dispus încetarea procesului penal.

Citește și Makaveli semnează luni pentru controlul judiciar. Statul i-a pus sub sechestru influencerului pe o casă şi două terenuri

În același dosar, Marian Cristian Bîrsan, George Buzatu și Alin Belecciu au fost condamnați la câte un an de închisoare pentru purtare abuzivă, în timp ce Marius Daniel Mihai a primit o pedeapsă de un an și trei luni de închisoare. Instanța a dispus, însă, amânarea aplicării sau suspendarea executării pedepselor sub supraveghere, stabilind un termen de supraveghere de doi ani, precum și obligații de probațiune și prestarea unor activități în folosul comunității.

Despăgubiri morale de 52.000 de lei, tot în dosarul ”10 august”

Tot prin decizia de luni, au fost acordate despăgubiri morale, în valoare totală de 52.000 de lei. Astfel, Nicolae Badea va primi 7.000 de lei de la Laurențiu Cristian Ciobanu, Daniel Cristian Mihăiescu – 5.000 de lei de la Marian Cristian Bîrsan, Costel Tocană – 25.000 de lei de la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, iar Orlando Alexandru Ștefănescu – 15.000 de lei de la Marian Cristian Bîrsan și George Buzatu, transmite euronews.

Majoritatea acțiunilor civile formulate de persoanele vătămate au fost respinse ca nefondate sau au rămas nesoluționate. De asemenea, o parte dintre persoanele vătămate și-au retras sau au renunțat la pretențiile civile.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu vor fi suportate de stat. O parte dintre inculpați au fost obligați să achite cheltuieli judiciare cuprinse între 1.500 și 2.000 de lei.

La 10 august 2018, peste 100.000 de români s-au adunat în Piața Victoriei pentru ceea ce a devenit cunoscut ca Mitingul Diasporei. Demonstrațiile antiguvernamentale au degenerat rapid în violențe, prilej cu care jandarmii au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea. Peste 700 de persoane au depus plângere la parchet pentru că au fost lovite sau gazate atunci.

(sursa foto: Inquam Photos)

Citește și Se strânge laţul, noi audieri la DNA în cazul „Oana Gheorghiu”

Loading

Citește tot

DIVERSE

Rețetă tradițională de frigănele. Cum aduci gustul copilăriei la tine în bucătărie

Publicat

la

Frigănelele sunt cunoscute de mulți și drept o pâine prăjită cu ou și reprezintă unul dintre acele preparate simple care au rămas populare din generație în generație. Acestea se fac rapid, din ingrediente puține, iar gustul lor amintește de micul dejun pregătit acasă în copilărie. Secretul unor frăgănele reușite stă în echilibrul dintre exteriorul ușor crocant și interiorul moale și pufos. Pentru asta, cel mai bine funcționează pâinea ușor învechită, care absoarbe imediat compoziția fără să se destrame, dar și prăjirea la foc potrivit, astfel încât să se rumenească frumos fără să se ardă.

Citește și: Rețetă simplă de socată. Ingredientele de care ai nevoie pentru a prepara băutura vedetă a verii

Ingredientele de care ai nevoie pentru a prepara frigănelele

  • 6–8 felii de pâine, de preferat ușor învechită
  • 2 ouă mari
  • 200 ml lapte
  • 1–2 linguri de zahăr (opțional, dacă vrei varianta dulce)
  • un praf de sare
  • 3–4 linguri de ulei pentru prăjit.

Mod de preparare:

  • Sparge ouăle într-un bol încăpător și adaugă un praf de sare. Dacă preferi frigănelele dulci, pune și zahărul. Toarnă laptele și amestecă bine cu un tel sau cu o furculiță, până când compoziția devine omogenă.
  • Trece fiecare felie de pâine prin amestecul de ou și lapte, astfel încât să fie acoperită uniform pe ambele părți. Pâinea nu trebuie lăsată prea mult la înmuiat, pentru că se poate rupe și va absorbi prea mult lichid.
  • Pune uleiul într-o tigaie și lasă-l să se încingă la foc mediu. O tigaie cu fund mai gros ajută la o prăjire uniformă și reduce riscul ca frigănelele să se lipească sau să se ardă prea repede.
  • Prăjește frigănelele câte 2–3 minute pe fiecare parte, până când capătă o culoare aurie și o crustă ușor crocantă la exterior, păstrând interiorul moale și pufos. Focul este important: dacă este prea mare, se vor rumeni prea repede la exterior și vor rămâne moi în interior, iar dacă este prea mic, vor absorbi prea mult ulei.
  •  După prăjire, scoate frigănelele pe un șervețel de hârtie pentru a elimina excesul de ulei. Se servesc calde și merg foarte bine atât în varianta dulce, cu miere, gem sau scorțișoară, cât și într-o variantă sărată, alături de brânză, iaurt sau legume proaspete.

Pentru frigănele reușite, pâinea contează foarte mult. Cele mai bune ies din pâine ușor învechită, de o zi sau două. Pâinea foarte proaspătă absoarbe prea mult din compoziția de ou și lapte și se poate înmuia excesiv în timpul prăjirii. Și grosimea feliilor face diferența. Feliile puțin mai groase, de aproximativ 1,5–2 centimetri, rămân moi și pufoase în interior, dar se rumenesc frumos la exterior.

Pâinea trebuie să absoarbă suficient lichid cât să devină fragedă după prăjire, dar fără să se destrame. De aceea, este suficientă o trecere scurtă prin amestecul de ou și lapte pe fiecare parte. Dacă pâinea stă prea mult la înmuiat, frigănelele vor ieși prea moi și vor absorbi mai mult ulei în timpul gătirii.

Totodată, temperatura este unul dintre cele mai importante detalii atunci când faci frigănele. Tigaia trebuie să fie bine încinsă, iar focul să rămână la intensitate medie. Dacă focul este prea mare, exteriorul se va rumeni prea repede sau chiar se va arde, în timp ce interiorul rămâne insuficient gătit.

Citește și: Rețeta delicioasă de tort cu cireșe, frișcă și mascarpone a Anytei Cooking. Te lingi pe degete!

Loading

Citește tot

DIVERSE

Se strânge laţul, noi audieri la DNA în cazul „Oana Gheorghiu”

Publicat

la

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a continuat luni audierile în dosarul care o vizează pe vicepremierul Oana Gheorghiu, în care sunt investigate posibile fapte de corupție legate de atribuirea unor contracte către grupul german Schwarz, vizând inclusiv persoane din zona guvernamentală și din Agenția pentru Digitalizarea României, anunţă România TV.

DNA a început audierile în dosarul care o vizează pe Oana Gheorghiu. Irinel Darău și Radu Miruță sunt printre persoanele interogate de procurori

Oana Gheorghiu îl susține pe Ilie Bolojan

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a transmis că îl susține pe liderul PNL, Ilie Bolojan, și pe „toți românii muncitori” care doresc modernizarea României, în contextul tensiunilor generate de desemnarea liberalului Adrian Veștea pentru funcția de premier.
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a afirmat că este „alături de Ilie Bolojan şi de toţi românii muncitori care vor modernizarea României, oprirea risipei şi eliminarea privilegiilor”. Ea a adăugat că „încrederea se câştigă foarte greu, dar se poate pierde într-o singură clipă. Asta a fost acea clipă”.

Dezvăluiri la Punctul Culminant: Scandalul ADR, dosarul care aruncă în aer scena politică îi are în vizor pe Oana Gheorghiu şi Irinel Ambrozie Darău

Gheorghiu a criticat modul în care este exercitată puterea de către o parte dintre politicieni. „Nu, nu politica e urâtă, ci unii dintre oamenii care fac politică au uitat că puterea trebuie exercitată cu decenţă, responsabilitate şi respect faţă de cei care au avut încredere în ei”, a declarat aceasta.

Vicepremierul interimar a precizat că îşi menţine convingerea că politica trebuie făcută „cu onestitate, cu transparenţă, cu respectarea normelor democratice şi cu preţuire faţă de oamenii cinstiţi”. Totodată, ea a reiterat sprijinul pentru Ilie Bolojan şi pentru obiectivele de reformă invocate de acesta.

Preşedintele Nicușor Dan a anunţat, duminică dimineaţă, că premierul desemnat Eugen Tomac şi-a depus mandatul. În locul său, şeful statului l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea pentru funcţia de premier, subliniind că „în acest moment însă este clar că o soluţie politică este cea care este potrivită”.

La rândul său, Adrian Veştea a declarat că îşi asumă responsabilitatea într-un moment de criză politică şi că îşi doreşte un guvern politic care să îşi asume reforme reale. În acelaşi timp, liderul Partidul Național Liberal, Ilie Bolojan, a reacţionat critic la desemnare, afirmând că nu a fost informat în prealabil şi că decizia reprezintă „un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”.

Potrivit unor surse, liberalii iau în calcul excluderea lui Adrian Veştea din partid şi intenţionează convocarea Biroului Politic Naţional pentru formularea unei propuneri în acest sens. Decizia poate fi luată doar de Consiliul Naţional al PNL, întrucât prim-vicepreşedinţii partidului sunt aleşi în cadrul Congresului.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Ce reguli ești obligat să respecți la instalarea aerului condiționat la bloc. Greșeala de montaj care atrage sancțiuni

Publicat

la

Utilizarea aerului condiționat în zilele caniculare nu mai reprezintă de mult un moft, ci o necesitate. Dacă nu ai instalat în locuință un astfel de aparat și intenționezi să faci asta în perioada următoare este indicat să citești și să cunoști câteva reguli care te pot scuti de probleme și sancțiuni.

Montarea unui aparat de aer condiționat într-un bloc presupune respectarea unor reguli care țin atât de partea tehnică, cât și de conviețuirea între proprietari, iar în multe cazuri este necesar acordul asociației, mai ales atunci când sunt afectate elemente ale fațadei sau ale spațiilor comune.

Citește și: Medicul Vlad Ciurea dezvăluie alimentul ”interzis” pe caniculă. ”Cade ca un bolovan în stomac”. Ce recomandă să mâncăm vara

De asemenea, instalarea ar trebui realizată de personal autorizat pentru a asigura o evacuare corectă a condensului și pentru a evita problemele ulterioare. De exemplu, folosirea aerului condiționat poate duce la situații neplăcute atunci când apa provenită din condens nu este evacuată corect și ajunge să curgă pe trotuare, pe fațade sau în alte zone ale domeniului public sau pe geamurile vecinilor. În astfel de situații, polițiștii locali pot aplica amenzi, dar pot dispune și măsuri de remediere, potrivit evz.ro.

Citește și: Reguli la bloc 2026. Când iei amendă dacă dai cu bidineaua! Ce trebuie să respecte toţi proprietarii la renovarea unui apartamament

În blocurile de locuințe, aparatele de aer condiționat sunt adesea motiv de nemulțumire între vecini, nu doar din cauza zgomotului produs de unitatea exterioară, ci și din cauza apei care se poate scurge în mod repetat pe balcoane, ferestre sau spații comune.

Amenzile pentru nerespectarea acestor reglementări încep, de regulă, de la 500 de lei, dar pot crește în funcție de gravitatea faptei și de pagubele produse.

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend