Se caută români care să lucreze în străinătate. Potrivit ANOFM, sunt disponibile 133 de locuri de muncă prin rețeaua Eures România.

Se caută români care să lucreze în străinătate. Ce joburi sunt disponibile

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă informează că cele mai multe posturi sunt disponibile în Norvegia (45, pentru lucrător în producție – prelucrarea somonului), Țările de Jos (31 de locuri de muncă pentru: mecanic de camioane; șofer de camion; șofer de autobuz; inspector veterinar; mecanic de asamblare), Suedia (20, pentru șofer autobuz) și Irlanda (14, pentru: îngrijitor persoane; muncitor în construcții).

Citește și Ce poți lucra fără diplomă de BAC? Domeniile cu angajări rapide și salarii bune

De asemenea, zece posturi vacante sunt disponibile în Germania (pentru lucrător ajutor in podgorie) și alte 13 în Danemarca (pentru: dulgher pentru utilaje de prelucrare a lemnului; dulgher și tâmplar montator; programator CNC/tâmplar mobilă; sudor TIG& asamblor mecanic; operator la prelucrarea materialelor compozite – laminator), scrie Agerpres.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă în Spațiul Economic European (SEE) pot consulta ofertele prin accesarea site-ului ANOFM, la secțiunea Eures.

Citește și CNAIR a renunțat la 500 de angajări. Secretar de stat: Cristian Pistol a venit cu un buget care sfida bunul simț și respectul pentru banul public

Microorganisme descoperite în apă contaminată cu uraniu au demonstrat o capacitate neașteptată de a transforma elementul radioactiv într-un compus stabil. Cercetătorii cred că descoperirea ar putea contribui, în viitor, la combaterea poluării radioactive, informează Mediafax.

Una dintre cele mai mari mine de uraniu din lume, Wismut GmbH Schlema-Alberoda din fosta Germanie de Est aflată sub control sovietic, a lăsat în urmă o moștenire toxică. Însă, în mediul contaminat care a inundat mina după închiderea acesteia, evoluția pare să fi pregătit deja o posibilă soluție.

Mina a fost închisă în 1990, odată cu reunificarea Germaniei, iar de atunci a fost supusă unor ample și costisitoare lucrări de remediere.

După închiderea minei, galeriile subterane s-au inundat, iar lichidul acumulat necesită tratament continuu, arată ScienceAlert.

Uraniul brut este puternic radioactiv, iar expunerea la acesta, de exemplu prin consumul de lichide contaminate, poate provoca efecte grave asupra oamenilor și altor organisme vii. Cu toate acestea, unele organisme prosperă în mediul încărcat cu uraniu. Mina găzduiește un întreg ecosistem de microbi.

Stabilizarea uranului

Iar, potrivit unei descoperiri recente, acești microbi pot stabiliza uraniul în anumite condiții.

Pentru experimente, cercetătorii au folosit probe prelevate de la instalația de tratare asociată fostei mine Wismut GmbH Schlema-Alberoda.

După incubarea bacteriilor cu glicerină, cercetătorii au observat că acestea au transformat uraniul într-o stare pentavalentă.

Ceea ce nu se știa până acum era că acest compus se poate forma în mod natural și că bacteriile joacă un rol în proces. După 130 de zile, doar aproximativ 5% din uraniul dizolvat a mai rămas în probe.

Contaminarea radioactivă, o problemă globală

Bacteriile nu doar că au încorporat uraniul în pereții celulari, dar o proporție neobișnuit de mare a acestuia a fost în forma pentavalentă. Astfel, s-a format mai ușor compusul, în special după uscarea probelor și expunerea lor la oxigen.

Contaminarea radioactivă cu uraniu reprezintă o problemă la nivel global.

În Statele Unite, India, Canada, Franța, Africa de Sud și Australia, nivelurile de uraniu din sursele de suprafață și din cele subterane au depășit uneori pragul recomandat de 0,03 miligrame pe litru.

Ar putea bacteriile să facă parte din soluție? Cercetătorii cred că aceste bacterii ar putea deveni aliați importanți în eforturile de curățare a contaminării nucleare, nu doar în Germania, ci și în alte regiuni ale lumii.

S-au lămurit lucrurile în controversa privind finanțarea de către primării a centralelor de apartament pe gaz. CCR a luat decizia care stabilește ce trebuie să se întâmple de-acum încolo.

Concret, judecătorii constituționali au respins miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan contra legii ce permite autorităților locale să acorde, pentru încă doi ani, stimulente financiare pentru instalarea centralelor individuale pe gaz în anumite imobile.

Prin această hotărâre, CCR permite menținerea unei excepții introduse de parlament la aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, act normativ care transpune Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor.

Conform actului normativ validate de judecătorii constituționali, timp de cel mult doi ani, autoritățile administrației publice locale pot acorda din fonduri proprii, iar autoritățile și instituțiile publice centrale din fonduri europene pot finanța instalarea de centrale autonome alimentate cu combustibili fosili sau alte sisteme individuale de încălzire în cazul imobilelor ori ansamblurilor de imobile racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali.

Sunt vizate de acest beneficiu blocurile mici și ansamblurile unde sistemele centralizate de încălzire funcționează deficitar sau nu mai reprezintă o soluție viabilă.

Citește și Comisia Europeană a deschis nouă proceduri de infringement împotriva României, într-o singură zi. Bucureștiul nu a transpus mai multe directive europene în legislația națională

Sesizarea depusă de Nicușor Dan nu a vizat ordonanța Executivului, ci amendamentul introdus ulterior de Camera Deputaților, care permite acest termen de maximum de doi ani.

Șeful statului a susținut că excepția contravine Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor, care prevede că, începând cu 1 ianuarie 2025, statele membre nu mai acordă, ca regulă generală, stimulente financiare pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili.

Nicușor Dan a avertizat, în sesizarea înaintată CCR, că prelungirea finanțării încurajează utilizarea unor tehnologii bazate pe combustibili fosili și poate expune România unor sancțiuni europene.

”Prin permiterea acordării, pentru încă o perioadă de doi ani, a stimulentelor financiare pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, legiuitorul încurajează utilizarea unor tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili, cunoscute ca fiind o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră”, s-a arătat în sesizarea președintelui.

Nicușor Dan a invocat și existența unei proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României privind transpunerea Directivei, susținând că noua excepție ar putea agrava situația.

CCR a decis însă că legea respectă Constituția și că România și-a îndeplinit obligația de transpunere a directivei europene.

Potrivit comunicatului CCR, judecătorii au reținut că legislația europeană stabilește obiectivul urmărit, însă statele membre dispun de o marjă de apreciere în alegerea modalităților concrete de transpunere.

”Legea criticată aprobă Ordonanța Guvernului nr. 16/2025, care a transpus art. 17 alin. (15) din Directivă, fiind astfel îndeplinită obligația de transpunere. Legiuitorul național dispune de o marjă de apreciere în privința alegerii formei și mijloacelor de transpunere a directivei”, au precizat reprezentanții CCR.

Judecătorii constituționali au concluzionat că derogarea limitată la anumite imobile și aplicabilă doar pentru o perioadă de maximum doi ani nu încalcă dispozițiile constituționale privind dreptul Uniunii Europene, protecția sănătății și obligația statului de a proteja mediul.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.

Citește și Amenzi uriașe pentru turiștii care hrănesc urșii pe Transfăgărășan. Sumele au depășit 100.000 de lei

Curtea Constituţională dezbate joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu ÎCCJ, în privinţa plăţii restanţelor salariale ale magistraţilor, informează News.ro.

Ilie Bolojan a sesizat CCR

Curtea Constituţională va avea pe agenda şedinţei de joi cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cerere formulată de premierul Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat la începutul lunii iulie că a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a explicat că puterea judecătorească nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.

El a adăugat că potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.

„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, a subliniat Ilie Bolojan.

Guvernul ar trebui să achite 4,8 miliarde lei, pentru restanțele salariale ale magistraților

ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe.

„Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate, Curtea de Apel Bucureşti a admis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie, deci în săptămâna următoare. Prima instanţă a stabilit, în afara acestei sume, şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi. Deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern”, a explicat premierul Bolojan.

La sfârşitul lunii martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anunţat că a formulat plângere prealabilă la adresa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite.

ÎCCJ a precizat că, în caz de nesoluţionare favorabilă a plângerii prealabile, ar putea sesiza instanţa de contencios administrativ.

Viorel Pașca a transmis într-un mesaj pe rețelele de socializare că una dintre variantele propuse de Direcția de Sănătate Publică pentru a intra în legalitate cu azilele de la Dumbrava este transformarea acestora în locuințe protejate.

Viorel Pașca: Sper că mă vor ajuta cu documentația în ce privește obținerea autorizației de funcționare

Viorel Pașca a anunțat miercuri seară că a primit un răspuns din partea Direcției de Sănătate Publică (DSP) la solicitarea privind autorizarea activității centrului din Dumbrava.

”Azi am primit răspuns de la DSP, la scrisoarea adresată instituțiilor abilitate în ce privește autorizarea activității de la Dumbrava, mai precis cum aș putea ‘intra în legalitate’ fără să ne transformăm în azil. Un lucru mi-a atras atenția acolo – și anume că am putea cumva să ne încadrăm la categoria ‘Locuințe protejate’.

In zilele următoare voi analiza această posibilitate dar aștept cu nerăbdare ca celelalte instituții să vină cu propuneri, sfaturi și sugestii în acest sen ”, a transmis bărbatul pe rețelele de socializare.

Citește și Viorel Pașca vrea ca o parte dintre bolnavii luați din azile să fie trimiși înapoi: „Sunt ținuți împotriva voinței lor în anumite locuri”

De asemenea, Viorel Pașca spune că se așteaptă ca autoritățile să-l ajute cu întocmirea actelor necesare pentru obținerea autorizației de funcționare.

”Mai mult, sper că mă vor ajuta cu documentația în ce privește obținerea autorizației de funcționare, având în vedere că e datoria lor să rezolve problema și presupun că sunt interesate de soarta și situația persoanelor vulnerabile. Sau poate mă înșel?”, a mai precizat Viorel Pașca.

Citește și Viorel Paşca rămâne liber, Curtea de Apel a respins arestarea preventivă în cazul azilelor ilegale din Bihor

Apartamentele și camerele oferite turiștilor intră într-o nouă etapă de reglementare. Proprietarii vor trebui să respecte cerințe mai clare privind identificarea unităților de cazare, informarea turiștilor și transparența veniturilor, atât prin reguli naționale, cât și prin noile cerințe europene aplicabile platformelor de rezervări online.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a modificat normele privind clasificarea structurilor de primire turistice, introducând obligații noi pentru operatorii care oferă servicii de cazare. Schimbările, stabilite prin Ordinul nr. 948/2026, vizează inclusiv apartamentele și camerele închiriate în scop turistic.

Modificările urmăresc adaptarea regulilor din turism la modul în care funcționează în prezent piața: promovarea și rezervarea se fac în principal online, iar autoritățile urmăresc o evidență mai clară a unităților de cazare și a activităților desfășurate.

În paralel, la nivelul Uniunii Europene sunt introduse noi reguli pentru închirierile pe termen scurt prin platforme digitale precum Airbnb și Booking, care urmăresc creșterea transparenței și facilitarea controalelor fiscale.

Obligația privind prezența online pentru structurile de cazare

Una dintre cele mai importante schimbări introduse în România este extinderea obligației privind prezența online pentru toate structurile de primire turistică cu funcție de cazare.

Astfel, proprietarul sau administratorul unei unități de cazare trebuie să dețină cel puțin o adresă de e-mail și o pagină web personalizată unde să fie afișate informații precum datele de identificare ale unității, adresa și numărul certificatului de clasificare.

Cerința nu presupune obligatoriu realizarea unui site propriu. Regulile permit ca această obligație să fie îndeplinită și printr-o pagină individuală creată pe o platformă online de rezervări, precum Booking sau Airbnb, dacă aceasta conține toate informațiile obligatorii.

În cazul unui proprietar care administrează mai multe apartamente în regim hotelier, fiecare structură de cazare trebuie să aibă propria prezentare online personalizată și propriile date de identificare.

Aceeași obligație privind prezența online rămâne valabilă și pentru structurile de alimentație publică încadrate la categoria de 3, 4 sau 5 stele.

Digitalizarea informațiilor destinate turiștilor

O altă modificare importantă vizează informațiile puse la dispoziția turiștilor în spațiile de cazare.

Operatorii pot alege să ofere aceste materiale doar în format digital, fără obligația de a mai păstra variante tipărite în camere.

Informațiile pot fi accesate prin coduri QR, aplicații mobile, ecrane informative, sisteme interne de televiziune sau alte soluții digitale similare.

Măsura permite actualizarea mai rapidă a informațiilor și reduce costurile pentru operatorii care trebuie să modifice frecvent tarife sau servicii disponibile.

Simplificarea conținutului obligatoriu și regulile privind limbile străine

Noile norme simplifică și conținutul minim al materialelor informative.

Acestea trebuie să includă:

• lista serviciilor suplimentare disponibile și tarifele pentru cele contra cost;

• modalitatea prin care turiștii pot solicita aceste servicii din cameră;

• lista preparatelor disponibile prin room-service și prețurile acestora, dacă serviciul există;

• lista produselor disponibile în minibar și tarifele acestora, unde este cazul.

Regulile privind limbile în care sunt furnizate informațiile rămân neschimbate.

Unitățile clasificate la 3, 4 și 5 stele sau margarete trebuie să ofere informațiile în limba română și în cel puțin două limbi de circulație internațională.

Pentru unitățile de 1 și 2 stele sau margarete este obligatorie prezentarea informațiilor în limba română și într-o limbă de circulație internațională.

Noile reguli europene pentru platforme precum Booking și Airbnb

Modificările din România apar într-un context european mai amplu, în care Uniunea Europeană a adoptat noi reguli pentru serviciile de închiriere pe termen scurt intermediate de platforme online.

Regulamentul european privind colectarea și schimbul de date pentru serviciile de închiriere pe termen scurt urmărește să creeze un sistem mai transparent pentru această piață și să ajute autoritățile să verifice mai ușor respectarea obligațiilor legale.

Noile reguli europene prevăd introducerea unor sisteme naționale de înregistrare pentru proprietățile oferite spre închiriere pe termen scurt. Fiecare unitate va putea primi un număr unic de identificare, iar acest identificator va trebui folosit în relația cu platformele online, acolo unde legislația națională prevede această obligație.

Scopul este ca autoritățile să poată identifica mai ușor proprietățile oferite turiștilor și să reducă situațiile în care acestea sunt promovate fără respectarea regulilor aplicabile.

Obligații stricte de raportare pentru platformele digitale

Una dintre schimbările majore aduse de regulile europene este obligația platformelor digitale de a transmite autorităților informații despre activitatea desfășurată prin intermediul lor.

Airbnb, Booking și alte platforme similare vor trebui să raporteze periodic date despre proprietățile listate și despre tranzacțiile realizate.

Informațiile transmise pot include date despre gazde, unitățile de cazare, numărul de nopți rezervate și veniturile obținute prin intermediul platformelor.

Regulile nu introduc un impozit european nou și nu schimbă automat modul de taxare în fiecare stat membru. Ele creează însă un mecanism prin care administrațiile fiscale pot verifica mai eficient dacă veniturile obținute din închirieri sunt declarate conform legislației naționale.

Impactul asupra proprietarilor români și controalele ANAF

Pentru proprietarii români care oferă apartamente sau camere în regim hotelier, noile reguli europene se adaugă obligațiilor deja existente în legislația națională.

Veniturile obținute din astfel de activități trebuie declarate potrivit regulilor fiscale aplicabile, iar forma de organizare depinde de modul și amploarea activității desfășurate.

În cazul activităților realizate prin forme organizate, precum PFA sau societăți comerciale, digitalizarea fiscală este susținută și prin sisteme precum RO e-Factura, care permit o evidență electronică mai clară a tranzacțiilor.

În urmă cu un an, reprezentanții ANAF au declarat că instituția a identificat aproximativ 22.000 de persoane care nu și-ar fi declarat veniturile obținute din închirierea apartamentelor prin platforme precum Airbnb și Booking. Potrivit informațiilor furnizate atunci, unele persoane ar fi obținut venituri de ordinul milioanelor de lei anual.

Concluzii: un viitor complet digitalizat pentru turismul românesc

Noile reguli românești privind prezența online a unităților de cazare și cerințele europene privind evidența închirierilor pe termen scurt merg în aceeași direcție: digitalizarea și creșterea transparenței în turism.

Pentru operatorii care respectă deja obligațiile legale, schimbările vor însemna în principal adaptarea la noi proceduri digitale. Pentru cei care desfășurau activități fără o evidență clară sau fără declararea veniturilor, verificările vor deveni mai ușor de realizat de către autorități.

În următorii ani, piața închirierilor turistice este astfel orientată către un model în care fiecare unitate de cazare poate fi identificată, promovată și verificată prin sisteme digitale integrate.