În primele zece luni ale anului, concedierile au crescut cu 26% comparativ cu perioada similară din 2025. Peste 10.000 de persoane au fost deja disponibilizate prin concedieri colective, iar pentru alte peste 10.000 au fost inițiate procedurile. În cazul unor litigii câștigate de salariați, angajatorii pot ajunge să achite despăgubiri de sute de mii de lei.

Printre persoanele afectate se numără și angajați care susțin că au fost concediați în urma unor conflicte cu superiorii.

„Ce motive au invocat? Lipsa de respect. Dar nu au fost nici ei, nu ne tratau cum trebuie. Nu am vrut să-mi fac mie rău, să-mi facă ceva rău după”, spune o persoană, pentru Observator.

Specialiștii explică faptul că simpla invocare a dificultăților financiare nu justifică automat desființarea unui post. Pentru ca măsura să fie legală, eliminarea funcției trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Dacă atribuțiile sunt transferate unei alte persoane, sub o denumire diferită a postului, concedierea poate fi contestată.

„Majoritatea concedierilor care s-au făcut anul acesta au avut la bază contextul economic, au fost făcute pe grabă și cu nerespectarea prevederilor Codului muncii. Decizia de concediere trebuie să fie foarte bine structurată. Nu putem vorbi de o concediere legală dacă lipsesc elemente esențiale”, explică Ana Maria Boboc, avocat dreptul muncii.

În cazul unui proces care durează doi ani, un angajat remunerat cu salariul mediu pe economie ar putea obține, potrivit estimării prezentate, aproape 230.000 de lei reprezentând drepturi salariale, la care se pot adăuga eventuale daune morale.

Citeşte şi: Ministrul Culturii reacționează la angajarea lui Felix Alexa de către TNB. Ioana Ciocan: „Vom aplica o politică de toleranță zero la hărțuire”

Pot fi contestate inclusiv concedierile dispuse în timpul concediului medical sau cele motivate prin necorespundere profesională, atunci când angajatorul nu a realizat evaluarea prealabilă prevăzută de lege.

„În majoritatea cazurilor, angajații nici măcar nu au nevoie de avocat pentru că nu plătesc taxă de timbru. În România, după cum bine știm, majoritatea litigiilor sunt câștigate de către salariați”, menţionează Ana Maria Boboc, avocat specializat în dreptul muncii.

Sectorul IT se numără printre domeniile afectate de restructurări. Recent, o companie românească a anunțat intenția de a disponibiliza 300 de angajați.

„Putem să ne așteptăm ca acest fenomen să continue, de vreme ce Microsoft, care este unul dintre cei mai mari jucători din piață și este implicit un trendsetter, a trimis acasă aproape o treime din angajați, 60.000 de oameni din cei circa 200.000 la nivel global. Focusul organizațiilor din IT e să își optimizeze costurile pentru a investi sume tot mai mari în dezvoltarea noilor tehnologii legate de IA”, a declarat Doru Supeală, consultant HR.

Citeşte şi: Victor Ciutacu a adoptat un mânz: „Animalele nu m-au vândut niciodată”

Zece marinari sirieni se află de peste trei luni la bordul navei Militsa, care a fost abandonată de proprietar în Portul Constanța. Navigatorii nu și-au mai primit salariile de șase luni, iar doi dintre ei au nevoie de îngrijiri medicale. Deși vor să se întoarcă la familiile lor, aceștia nu pot părăsi nava până când nu este asigurat un echipaj de siguranță.

Cei zece membri ai echipajului au plecat din Siria în urmă cu aproximativ un an și au ajuns în Portul Agigea în luna iulie, de unde trebuiau să încarce porumb și să se întoarcă în Siria. Între timp, proprietarul a abandonat ambarcațiunea.

Nava a rămas fără pavilion și a fost pusă sub sechestru din cauza datoriilor proprietarului. În tot acest timp, marinarii nu au mai fost plătiți, iar doi dintre ei se confruntă cu probleme serioase de sănătate.

Citește și : Accident pe Autostrada Timișoara – Lugoj. Trei persoane au fost rănite, după ce două TIR-uri, un microbuz și o mașină s-au ciocnit

„Am nevoie de o operație. Am această problemă de șase luni sau chiar mai mult. Am o insuficiență renală”, a declarat Yazan Rakzeh, unul dintre marinari.

Situația echipajului este cu atât mai dificilă cu cât familiile marinarilor au rămas în Siria fără nicio sursă de venit din partea acestora.

„Familiile noastre sunt acasă, în Siria. Ei nu au bani de șase luni, de șase luni ei nu ne-au dat bani”, a declarat Abdull Rahman Dilh, comandantul navei.

Condițiile de trai de la bord s-au degradat, iar lipsa combustibilului pentru generatoare reprezintă o problemă în contextul apropierii sezonului rece.

„Familia mea nu are mâncare acasă. Aici, condițiile de trai sunt dificile. Se apropie iarna, scad temperaturile și nu avem combustibil pentru a porni generatoarele. Suntem în blackout”, a povestit Jaafar Ismail, ofițer mecanic.

Deși autoritățile încearcă să găsească o soluție pentru repatrierea echipajului, regulile internaționale nu permit abandonarea unei nave fără personal care să asigure supravegherea acesteia.

„Încercăm să-i trimitem acasă, să găsim o soluție, nu știm exact. Conform regulamentului internațional, nu au voie să părăsească nava, nu poți să lași o navă fără echipaj de siguranță. Trebuie să aibă cineva grijă de ea dacă se întâmplă vreun incident la bordul navei”, a explicat Bogdan Enciu, agentul navei.

Adrian Mihălcioiu, liderul ITF România, a precizat că reducerea numărului de membri ai echipajului trebuie aprobată de Autoritatea Navală Română (ANR). De asemenea, trecerea navei în conservare necesită acordul Administrației Porturilor Maritime Constanța (APMC).

Citește și : ANAF verifică persoanele cu averi mari. Ce arată datele despre controalele fiscale și veniturile nedeclarate de românii bogați

„Proprietarul a abandonat nava, a fost o vânzare de la un proprietar la altul, cel care a preluat nava nu a mai dat banii, proprietarul vechi a reținut nava”, a explicat Adrian Mihălcioiu.

Până la obținerea aprobărilor și stabilirea unei variante de repatriere, cei zece marinari rămân la bordul navei Militsa, în Portul Constanța.

Papa Leon al XIV-lea, un alegător înregistrat în statul american Illinois, este pregătit să voteze la alegerile intermediare de săptămâna viitoare, după ce a solicitat un buletin de vot prin corespondență la reședința sa din Cetatea Vaticanului.

Suveranul Pontif a solicitat buletinul de vot pe 3 octombrie, a confirmat joi pentru NBC News șefa de cabinet a biroului grefierului comitatului Will, unul din comitatele din Illinois, scrie Mediafax.

Biroul funcționarului a transmis că încă nu a primit buletinul de vot completat de Papa Leon.

Nu este clar dacă acesta a completat sau a trimis buletinul de vot prin poștă.

Prin faptul că a devenit primul papă american în mai 2025, Papa Leon al XIV-lea ar fi primul papă care votează la alegerile din SUA.

Datele publice arată că liderul Bisericii Catolice a votat la alegerile anterioare, exprimând voturi la alegerile generale din 2012, 2014, 2018 și 2024.

De asemenea, a votat la alegerile primare republicane din 2012, 2014 și 2016, potrivit sursei citate.

Papa s-a întors la Vatican pe 18 octombrie, după ce a fost internat la spitalul Gemelli din Roma pentru o operație la plămâni.

Papei Leon i s-a extirpat lobul inferior al plămânului drept, după ce medicii au descoperit o tumoare, diagnosticată ulterior drept adenocarcinom. Aceasta este cea mai frecventă formă de cancer pulmonar.

Testele ulterioare au indicat că nu este necesar un tratament suplimentar, iar Suveranul Pontif și-a reluat treptat activitățile zilnice.

De asemenea, Vaticanul a confirmat săptămâna aceasta că Papa Leon va continua călătoria sa planificată în Uruguay, Argentina și Peru, în perioada 6-17 noiembrie, fără nicio modificare a programului.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) atrage atenția Guvernului că majorările salariale din sistemul sanitar ar putea rămâne incerte dacă, până la 1 ianuarie 2027, nu va fi adoptată o nouă lege a salarizării sau o altă măsură de creștere a veniturilor. Sindicaliștii susțin că respingerea proiectului legislativ din această vară ar putea fi considerată o acțiune împotriva creșterilor salariale, în cazul în care Executivul nu vine cu o alternativă.

Sindicaliștii cer Guvernului să clarifice situația salariilor până la 1 ianuarie 2027

Reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” consideră că cei care s-au opus proiectului de salarizare prezentat în vară și-au justificat poziția prin promisiunea elaborării unei legi mai bune. În opinia acestora, dacă noua guvernare nu va iniția un alt act normativ, opoziția față de proiectul anterior ar putea fi interpretată drept o încercare de a împiedica majorarea veniturilor.

Într-un mesaj publicat joi pe Facebook, federația a prezentat această interpretare ca pe o „concluzie informală” rezultată în urma discuțiilor referitoare la legea salarizării.

„Dacă la 1 ianuarie 2027 nu avem intrată în vigoare o nouă lege a salarizării sau o formă de creştere a veniturilor salariale, atunci respingerea proiectului legii salarizării din această vară poate fi interpretată legitim ca luptă împotriva creşterilor salariale”, au transmis reprezentanţii federaţiei, pe rețeaua de socializare.

Potrivit liderilor sindicali, renunțarea la proiectul anterior ar fi avut o justificare doar dacă aceasta ar fi urmărit adoptarea unei variante legislative superioare. În absența unor demersuri concrete pentru elaborarea unei noi legi, susțin reprezentanții federației, motivele respingerii ar deveni mai evidente.

Ce solicită sindicaliștii Guvernului Luca Niculescu

Federația „Solidaritatea Sanitară” i-a cerut, în urmă cu câteva zile, Executivului condus de Luca Niculescu să pregătească noua lege a salarizării prin consultarea angajaților din sistemul medical.

Organizația sindicală insistă ca viitoarele prevederi să fie construite pornind de la situațiile reale din sănătate și de la datele care reflectă problemele existente în acest sector.

Printre principalele obiective indicate de sindicaliști se numără eliminarea diferențelor salariale inechitabile, stabilirea unor reguli mai clare pentru grilele de salarizare și sporuri, precum și garantarea drepturilor bănești prevăzute de legislație.

Promisiunile din programul de guvernare și declarațiile ministrului Sănătății

În susținerea solicitărilor, reprezentanții FSSR fac trimitere la programul de guvernare, în care este prevăzută redactarea noii legi a salarizării în colaborare cu organizațiile sindicale.

Totodată, federația amintește declarațiile ministrului Sănătății, potrivit cărora modificările legislative nu ar trebui să conducă la diminuarea veniturilor niciunui angajat din sistemul sanitar.

Institutul Național de Statistică a anunțat recent că salariile românilor au crescut, dar de fapt noi o ducem mai prost. În luna august, salariul mediu net a ajuns la 5.688 de lei, cu 300 de lei mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Dar acești bani în plus nu sunt suficienți pentru a acoperi scumpirile. Pentru că prețurile au crescut față de anul trecut mai mult decât majorarea salarială. Astfel, nivelul de trai nu a crescut, ci s-a erodat, a explicat pentru Spotmedia analistul economic Adrian Negrescu.

Deși salariile românilor au crescut în ultimul an, majorările nu au ținut pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a continuat să scadă. Adrian Negrescu spune că august a fost a 14-a lună la rând în care salariul real a mers în jos. ”Creșterea salariului mediu net la 5.688 de lei în august, cu aproximativ 300 de lei mai mult decât acum un an, arată bine doar la prima vedere.

Cei 300 de lei în plus înseamnă o creștere de 5,6%, în timp ce prețurile au urcat în același interval cu peste 6%. Cu alte cuvinte, românii primesc mai mulți bani, dar cu ei cumpără mai puțin. Statistica oficială confirmă asta: puterea de cumpărare a salariului a scăzut față de anul trecut, iar august a fost a 14-a lună la rând în care salariul real a mers în jos. Majorările salariale nu acoperă scumpirile, iar nivelul de trai nu a crescut, ci s-a erodat”, a precizat consultantul economic.

Scăderea puterii de cumpărare și impactul asupra cheltuielilor esențiale

Cele mai mari dificultăți sunt resimțite în cazul cheltuielilor de care oamenii nu se pot lipsi. Potrivit lui Adrian Negrescu, serviciile s-au scumpit cu peste 11% într-un an, iar carburanții, chiriile și energia se numără printre categoriile care pun presiune pe bugetele populației. „Acestea nu sunt cheltuieli la care poți renunța”, subliniază Negrescu.

Potrivit acestuia, familiile care au de plătit chirii sau rate bancare simt tot mai devreme presiunea cheltuielilor lunare. Într-o primă etapă, oamenii renunță la vacanțe, haine și ieșiri în oraș, însă, pe măsură ce bugetul se restrânge, pot ajunge să reducă inclusiv cheltuielile pentru alimente. Pensionarii și familiile cu venituri mici sunt printre cei mai afectați, deoarece cea mai mare parte a veniturilor lor este destinată alimentelor, utilităților și transportului. „Pentru ei, inflația nu e un procent din statistici, ci o taxă ascunsă pe care o plătesc zilnic”, afirmă consultantul economic.

Scăderea puterii de cumpărare are efecte și asupra economiei, susține Negrescu. Pe măsură ce populația reduce cheltuielile, consumul scade, comercianții vând mai puțin, iar firmele ajung să amâne angajările și investițiile.

Soluțiile economice propuse pentru noul guvern: fără taxe noi și predictibilitate fiscală

Adrian Negrescu consideră că noul guvern nu poate opri peste noapte scumpirile provocate de evoluțiile internaționale ale prețurilor petrolului și materiilor prime, dar poate evita măsurile care ar alimenta suplimentar inflația. Una dintre priorități ar trebui să fie predictibilitatea fiscală, prin evitarea unor noi taxe pe consum și a majorărilor de accize în 2027. „Fără taxe noi pe consum și fără majorări de accize în 2027, pentru că fiecare taxă nouă ajunge imediat în prețuri”, susține consultantul economic.

• Nazare nu-și dorește taxe noi în 2027, bet deficitul complică planurile Guvernului. Ar exista o soluție optimă, dar istoria nu oferă motive de optimism În opinia sa, reducerea deficitului bugetar ar trebui să se bazeze pe reforma statului și pe îmbunătățirea colectării veniturilor, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale, nu pe transferarea poverii asupra contribuabililor care își plătesc obligațiile. „Un buget credibil liniștește piețele, stabilizează cursul leului și dă BNR spațiu să reducă dobânzile”, explică Negrescu.

• În ceea ce privește energia și carburanții, consultantul susține menținerea mecanismului de ajustare a accizelor în funcție de cotațiile internaționale, precum și încurajarea concurenței și a producției interne. El avertizează că plafonarea prețurilor poate avea efecte nedorite, inclusiv apariția penuriilor. O altă direcție importantă este utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru investiții în energie, infrastructură și agricultură, domenii care pot contribui la reducerea costurilor pe termen lung.

Când își vor reveni românii? Estimările privind redresarea puterii de cumpărare

O revenire a puterii de cumpărare nu este așteptată imediat. Potrivit lui Adrian Negrescu, evoluția inflației va continua să fie influențată de prețurile energiei și carburanților, bet și de cursul de schimb. Consultantul avertizează că iarna și începutul anului viitor vor continua să pună presiune asupra bugetelor populației. O ameliorare reală, în care salariile să crească mai repede decât prețurile, ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului 2027.

Acest scenariu depinde însă de evitarea unor noi șocuri fiscale și de temperarea tensiunilor de pe piețele internaționale ale energiei. ”Până atunci, adevărul este simplu și incomod: salariile cresc, dar românii trăiesc mai prost decât acum un an. Iar fără o politică economică predictibilă, riscăm ca această perioadă de sacrificii să se prelungească mai mult decât ne permitem”, a concluzionat Adrian Negrescu.

Evoluția inflației și avertismentele Băncii Naționale a României

În luna septembrie, rata anuală a inflației a urcat la 6,61%, de la 6,17% în august. Iar Banca Națională avertizează că inflația va depăși nivelul de 6,1% estimat anterior pentru luna decembrie. Prețurile petrolului și energiei, conflictul din Orientul Mijlociu, seceta severă și evoluția cursului leu-euro sunt printre factorii care pot împinge prețurile în sus, potrivit BNR. Există și factori care ar putea limita amploarea noilor creșteri de prețuri.

Potrivit BNR, cererea de consum și cererea agregată pot tempera transmiterea scumpirilor la combustibili și energie către alte bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, dacă populația și firmele își limitează cheltuielile, companiile ar putea avea mai puțin spațiu pentru a transfera integral costurile suplimentare către clienți.

Prognozele FMI: cum arată estimările privind inflația pentru viitor

Și FMI a revizuit în sus și estimările privind inflația. Prețurile de consum ar urma să crească, în medie, cu 8,2% în 2026, comparativ cu 7,8% cât anticipa instituția în primăvară. Pentru anul viitor, inflația medie este estimată la 4,1%, față de prognoza anterioară de 3,9%.

Coreea de Nord folosește o rețea secretă de intermediari pentru a trimite muncitori în Rusia, unde aceștia sunt supuși muncii forțate. O mare parte din banii câștigați de ei ajung direct la regimul de la Phenian, finanțând programul de rachete balistice. În același timp, Moscova se folosește de acești oameni pentru a acoperi lipsa uriașă de personal din fabrici și firme, provocată de războiul din Ucraina.

Aceste concluzii apar într-o investigație realizată de organizația Global Rights Compliance (GRC). Raportul arată că Rusia și Coreea de Nord au creat un mecanism bine pus la punct pentru a ocoli sancțiunile internaționale și a-și sprijini reciproc planurile militare.

Purtătoarea de cuvânt a echipei de anchetă, Elise Luriot Prevost, a explicat pentru publicația britanică The Sun că ambele țări câștigă din această afacere: Coreea de Nord primește bani lichizi și combustibil, iar Rusia obține forța de muncă de care are atât de mare nevoie.

Cum funcționează schema vizelor fictive de student pentru muncitorii nord-coreeni

Investigația, desfășurată timp de nouă luni, s-a concentrat asupra platformei KNDR.su, o rețea de intermediere administrată de omul de afaceri rus Vladimir Sokolov. Potrivit raportului, rețeaua promovează disponibilitatea muncitorilor nord-coreeni pentru companii din Rusia.

Intermediarii ar solicita un comision cuprins între 900 și 1.350 de lire sterline pentru fiecare muncitor, comenzile vizând cel puțin 50 de persoane.

Cercetătorii GRC au identificat nouă amplasamente din Rusia asociate Coreei de Nord prin intermediul rețelei lui Sokolov.

Potrivit raportului, schema ar utiliza vize de student pentru a evita interdicțiile internaționale privind angajarea oficială a muncitorilor nord-coreeni în străinătate.

Lucrătorii ar fi înscriși în mod fictiv la instituții de învățământ din Rusia, după care ar fi trimiși să lucreze pentru companii locale.

Control strict, pașapoarte confiscate și bani direcționați către rachetele lui Kim Jong Un

Raportul susține că autoritățile nord-coreene ar exercita un control strict asupra acestora. Pașapoartele le-ar fi confiscate, deplasările le-ar fi restricționate, iar persoane despre care se crede că ar avea legături cu serviciile de securitate ar fi plasate printre echipele de muncitori pentru a supraveghea eventualele acte de nesupunere.

Într-un anunț publicat pe KNDR.su, potențialii angajatori erau asigurați că muncitorii „nu vor fugi”, potrivit investigației.

Dylan Carter, coordonatorul investigației GRC, afirmă că sumele plătite pentru munca acestora nu ajung, în mare parte, la lucrători.

„Acești muncitori nu sunt ieftini, însă puțini bani, dacă nu chiar deloc, din sumele plătite pentru munca lor ajung la ei. În schimb, banii intră în vistieria statului nord-coreean”, a declarat el.

Organizația susține că guvernul de la Phenian este implicat direct în mecanism. Potrivit raportului, companiile rusești care doresc să obțină certificarea prin intermediul rețelei trebuie să accepte o vizită de inspecție din partea ambasadei Coreei de Nord.

Exploatare la nivel național: peste 36.000 de vize emise de Rusia în 2025

Datele citate în raport arată că Rusia a acordat cetățenilor nord-coreeni peste 36.000 de vize în 2025, de patru ori mai multe decât în anul precedent. Aproximativ 98% dintre acestea ar fi fost vize de student.

După cel de-al șaselea test nuclear nord-coreean, efectuat în 2017, o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU a interzis angajarea muncitorilor din Coreea de Nord în străinătate și a cerut repatrierea celor aflați deja peste hotare.

Cu toate acestea, potrivit estimărilor prezentate de GRC, între 35.600 și 101.280 de muncitori nord-coreeni s-ar fi aflat în străinătate în 2025.

Raportul estimează că sistemul ar fi putut genera pentru Phenian venituri de până la 600 de milioane de lire sterline, bani care ar contribui la finanțarea programului de rachete balistice al țării.

GRC consideră că acest mecanism ilustrează modul în care două state supuse sancțiunilor internaționale pot construi relații economice menite să le susțină obiectivele militare, în afara regulilor impuse de comunitatea internațională.

Investigația identifică mai multe obiective industriale promovate de rețeaua lui Sokolov.

Printre acestea se numără KPP Ruskon, descrisă în raport drept unul dintre cei mai mari producători de rații militare din regiunea Moscovei.

Oficiali nord-coreeni ar fi fost văzuți și în vizită la Agrisovgaz, o fabrică de prelucrare a metalelor aflată sub sancțiuni americane. Potrivit raportului, printre clienții acesteia se numără companii din industria de apărare, aerospațială și navală care sunt, la rândul lor, supuse sancțiunilor.

Cooperarea militară dintre Moscova și Phenian: trupe, muniție și armament pe frontul din Ucraina

Elise Luriot Prevost a atras atenția asupra cooperării militare tot mai strânse dintre Moscova și Phenian.

„Rusia și Coreea de Nord fac schimb de arme și cunoștințe și beneficiază, în special, de testarea armamentului pe câmpul de luptă din Ucraina”, a declarat ea.

Potrivit expertei, experiența acumulată în urma utilizării armelor în condiții reale de luptă ar putea ajuta Coreea de Nord să își îmbunătățească propriile capacități militare.

Începând din 2024, Coreea de Nord a trimis peste 10.000 de militari pentru a lupta alături de forțele ruse în războiul din Ucraina, potrivit informațiilor citate în articolul-sursă. Phenianul a furnizat, de asemenea, armament pentru a contribui la refacerea rezervelor militare ale Moscovei.

Războiul a apropiat cele două guverne, iar cooperarea lor a alimentat temerile că Rusia ar putea transmite Coreei de Nord tehnologii și cunoștințe privind rachetele și armele nucleare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, de asemenea, că Rusia ar încerca să recruteze până la 50.000 de nord-coreeni, în contextul pregătirilor pentru noi atacuri de amploare asupra Kievului în timpul iernii.

Aceste informații se înscriu într-un tablou mai larg al cooperării dintre cele două țări, care include furnizarea de obuze de artilerie, rachete balistice și trupe de către Phenian, în schimbul unor beneficii economice și tehnologice din partea Moscovei.

Miliarde de lire sterline, copii deportați și sancțiuni internaționale sfidate

Potrivit GRC, invazia pe scară largă a Ucrainei, lansată de Rusia în februarie 2022, a fost urmată de o deteriorare accentuată a respectării regimului internațional de sancțiuni.

În condițiile unui deficit tot mai mare de forță de muncă, Moscova și-a aprofundat relațiile cu Phenianul.

„Rusia vrea să își mențină economia și efortul de război alimentate cu resurse, demonstrând în același timp că sancțiunile ONU pot fi ignorate fără costuri semnificative”, a declarat Luriot Prevost.

Ea a avertizat că fiecare încălcare a sancțiunilor care rămâne nepedepsită slăbește credibilitatea sistemului internațional și îi încurajează pe alți actori să testeze limitele acestuia.

Potrivit GRC, folosirea vizelor de student pentru a facilita angajarea muncitorilor nord-coreeni în Rusia face parte dintr-un model mai amplu de cooperare între cele două state.

Coreea de Nord ar fi contribuit și la organizarea unor tabere pentru copii ucraineni deportați de Rusia, unde aceștia ar fi fost supuși unor programe prezentate drept „reeducare”.

Regatul Unit a impus recent sancțiuni unei tabere din Coreea de Nord, în contextul acuzațiilor că Rusia ar fi plătit pentru transportarea unor copii ucraineni răpiți de pe teritoriile ocupate.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, în legătură cu presupusa deportare ilegală și transferare a copiilor ucraineni.

Serviciile de informații sud-coreene estimează că Phenianul ar fi obținut aproape 10 miliarde de lire sterline din sprijinul acordat Rusiei în războiul din Ucraina. O parte din bani ar proveni din plățile solicitate de Coreea de Nord pentru trimiterea propriilor militari pe front.

Rusia ar fi oferit în schimb bani, resurse energetice și tehnologie militară.

Pentru Coreea de Nord, aceste venituri ar fi importante în raport cu dimensiunea economiei sale. Organizația Națiunilor Unite a estimat că economia țării valora aproximativ 12,8 miliarde de lire sterline în 2024.

Omul de afaceri rus Vladimir Sokolov, investigat în raportul GRC, a fost recent inclus pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană.