Un studiu internațional realizat în 92 de țări, pe un eșantion de aproape 54.000 de persoane, arată că bunăstarea oamenilor depinde de mai mulți factori decât satisfacția generală față de propria viață.

Cercetarea, intitulată „Global Mental Wealth”, evidențiază importanța relațiilor apropiate, a sentimentului că viața are un scop și a stabilității financiare. Totodată, rezultatele arată că adulții tineri înregistrează cele mai scăzute scoruri de bunăstare, în timp ce aceasta tinde să crească odată cu vârsta, conform Mediafax.

Studiul a fost realizat între iunie și august 2025, cu participarea a 261 de cercetători, iar chestionarul a fost adaptat în 50 de limbi. Cercetarea a fost acceptată pentru publicare în revista Social Indicators Research.

Autorii au urmărit să depășească limitele clasamentelor tradiționale privind fericirea, care se bazează în principal pe o singură întrebare despre satisfacția față de propria viață. În schimb, noua cercetare a analizat zece dimensiuni ale bunăstării, printre care nivelul de energie, liniștea, relațiile sociale, sentimentul de apartenență și sensul vieții. Participanții au răspuns și la întrebări despre venituri, economii, datorii și situația financiară din copilărie, scrie Science Blog.

Relațiile apropiate au obținut cele mai mari scoruri

Rezultatele arată că sprijinul primit din partea persoanelor apropiate este dimensiunea cu cel mai mare punctaj, cu o medie de 5,05 din 7. Pe locul următor s-a situat sentimentul că activitățile desfășurate în viață sunt valoroase și au un scop, cu 4,93 puncte.

La polul opus, nivelul de energie a înregistrat cel mai mic scor, de 4,20 din 7. Doar aproximativ una din cinci persoane a acordat punctajul maxim acestei dimensiuni, comparativ cu aproape două din cinci respondenți care au evaluat la maximum sprijinul primit din partea apropiaților.

Cercetătorii atrag atenția că un singur scor privind satisfacția față de viață nu poate surprinde toate aceste diferențe. De exemplu, Danemarca și Norvegia au obținut același punctaj mediu pentru satisfacția față de viață, respectiv 6,2, însă profilurile lor au fost diferite atunci când au fost analizate cele zece dimensiuni ale bunăstării.

De ce tinerii sunt cei mai nemulțumiți

Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării este diferența dintre generații. Spre deosebire de teoria potrivit căreia satisfacția față de viață scade la vârsta mijlocie și crește din nou la bătrânețe, studiul nu a identificat acest tipar.

În schimb, adulții tineri au înregistrat cele mai scăzute niveluri de bunăstare, iar scorurile au crescut, în general, odată cu înaintarea în vârstă.

Datele arată că doar 14,7% dintre persoanele cu vârste între 18 și 25 de ani nu prezentau indicii de depresie sau anxietate în cadrul chestionarului de screening. Procentul a fost de 23,6% în rândul tuturor participanților.

Coordonatorul cercetării, Kai Ruggeri, profesor de politici de sănătate și management la Universitatea Columbia, a explicat că rezultatele ar putea avea legătură cu presiunea asupra tinerilor, comparațiile permanente de pe rețelele sociale și incertitudinea privind perspectivele profesionale.

Acesta a atras atenția și asupra mesajelor referitoare la viitorul pieței muncii, în special în contextul dezvoltării inteligenței artificiale, care pot alimenta temerile tinerilor privind oportunitățile de carieră și stabilitatea economică.

Veniturile mai mari sunt asociate cu o viață mai bună

O altă concluzie importantă a cercetării privește legătura dintre bani și bunăstare. Potrivit rezultatelor, nivelul de bunăstare continuă să crească odată cu veniturile, fără să existe un prag clar după care banii nu mai contribuie la îmbunătățirea stării oamenilor.

Subiectul a fost intens dezbătut în ultimii ani. Un studiu publicat în 2010 de cercetătorii Daniel Kahneman și Angus Deaton sugera că fericirea de zi cu zi nu mai crește semnificativ după atingerea unui venit anual de aproximativ 75.000 de dolari. Cercetări ulterioare au contestat această concluzie, iar în 2023, cele două echipe de cercetători au analizat împreună datele și au ajuns la concluzia că, pentru majoritatea oamenilor, bunăstarea continuă să crească odată cu veniturile.

Noua cercetare susține această asociere, dar arată că beneficiile suplimentare ale veniturilor devin mai mici pe măsură ce nivelul financiar crește. Astfel, diferența dintre lipsa veniturilor și un venit mediu poate avea un impact important asupra sănătății mintale, în timp ce trecerea de la o situație financiară foarte bună la una și mai bună aduce beneficii mai reduse.

Bunăstarea psihică nu înseamnă doar absența depresiei și anxietății

Cercetătorii atrag atenția că sănătatea mintală este adesea confundată cu absența tulburărilor psihice. Kai Ruggeri susține că această perspectivă limitează înțelegerea bunăstării, care presupune și existența unor relații de calitate, a unui scop în viață și a sentimentului că activitățile cotidiene au valoare.

Datele studiului arată că inclusiv persoanele care nu prezentau indicii de depresie sau anxietate aveau niveluri foarte diferite de bunăstare. Prin urmare, absența simptomelor nu garantează automat o stare generală bună.

„Spunem sănătate mintală, dar ne referim la boală mintală”, a explicat Ruggeri, subliniind că bunăstarea nu poate fi obținută exclusiv prin tratamente medicale sau intervenții individuale precum meditația.

Rezultatele trebuie interpretate cu prudență

Deși cercetarea acoperă 92 de țări și 50 de limbi, autorii avertizează că rezultatele nu sunt reprezentative pentru populația fiecărei țări. Participanții au fost recrutați în principal online și prin intermediul rețelelor cercetătorilor implicați.

De asemenea, chestionarul utilizat pentru identificarea simptomelor de depresie și anxietate reprezintă un instrument de screening, nu un diagnostic medical.

Cercetătorii recomandă folosirea datelor pentru identificarea tendințelor generale, nu pentru comparații categorice între anumite țări sau grupuri de populație.

Rezultatele pot fi explorate prin intermediul platformei publice Global Mental Wealth, care permite analizarea indicatorilor de bunăstare în funcție de diferite categorii demografice și economice.

Senatorul democrat Chris Murphy, în vârstă de 53 de ani, a fost spitalizat după ce a suferit un atac cerebral, a declarat duminică şefa sa de personal, relatează Reuters.

Murphy a început să simtă o amorţeală în braţ în timp ce asista la un meci de hochei al fiului său sâmbătă după-amiază, a declarat Allison Herwitt, şefa de personal a senatorului din Connecticut.

„El a fost transportat la un spital local, unde s-a descoperit că a suferit un atac cerebral. El a fost transportat la Johns Hopkins pentru continuarea monitorizării şi răspunde bine la tratament”, a precizat ea într-un comunicat.

„Medicii sunt încurajaţi de progresul său, este conştient şi alert şi suntem optimişti că se va restabili pe deplin”, a mai menţionat sursa citată.

Autoritățile americane au deschis o anchetă după ce un avion cu nouă persoane la bord s-a prăbușit, duminică după-amiază, într-o zonă rezidențială din comitatul Palm Beach, Florida. Aeronava a fost cuprinsă de flăcări imediat după impact, provocând o explozie descrisă drept o adevărată minge de foc.

Informațiile privind starea celor nouă persoane aflate la bord nu au fost făcute publice până în acest moment, iar autoritățile nu au comunicat dacă există victime.

Administrația Federală a Aviației (FAA) a confirmat accidentul și a anunțat că investighează împreună cu Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor (NTSB) circumstanțele în care s-a produs incidentul, transmite CNN.

Potrivit Biroului Șerifului din comitatul Palm Beach, accidentul a avut loc în apropiere de Military Trail, între Cresthaven Boulevard și 10th Avenue North. Avionul implicat era un Learjet 60, care zbura spre Bahamas, după ce decolase de pe Aeroportul Internațional Austin-Bergstrom, potrivit FAA.

Datele de urmărire a zborului, publicate de site-ul ADS-B Exchange, arată că aeronava ar fi pierdut aproximativ 8.300 de metri altitudine într-un interval de numai un minut, chiar înainte ca semnalul să dispară.

Locul prăbușirii se află la aproximativ șase kilometri sud de aeroportul din West Palm Beach. În momentul producerii accidentului, în regiune se înregistrau furtuni izolate, iar aeronava ar fi traversat o celulă de furtună mai puternică cu câteva minute înainte de a începe coborârea. Deocamdată, nu există informații care să confirme dacă fenomenele meteorologice au contribuit la producerea tragediei.

Președintele Donald Trump se afla duminică în West Palm Beach, însă avionul prezidențial Air Force One decolase de pe aeroport cu puțin peste o oră înainte de prăbușire.

În urma accidentului, toate benzile de circulație de pe Military Trail, atât pe sensul nordic, cât și pe cel sudic, au fost închise până la noi dispoziții. Autoritățile le-au recomandat șoferilor să evite zona și să folosească rute alternative.

Ancheta este în desfășurare, iar informațiile despre victime și cauzele prăbușirii urmează să fie clarificate.

Știre în curs de actualizare.

Europa ar putea ajunge să piardă până la 800 de miliarde de euro anual din cauza eroziunii costiere, până la sfârșitul secolului, dacă nu sunt luate măsuri eficiente. Un raport al Consiliului Europei recomandă pregătirea relocării unor locuințe, afaceri și infrastructuri în zona mai sigure.

Potrivit Euronews, pierderile economice provocate de eroziunea coastelor depășesc deja un miliard de euro pe an în 28 de țări europene. Mai mult de un sfert din litoralul Europei este afectat de eroziune.

Raportul recomandă o strategie de „retragere planificată”, care presupune limitarea sau interzicerea construcțiilor noi în zonele cu risc și mutarea treptată a unor locuințe, afaceri, drumuri și căi ferate către regiuni mai puțin vulnerabile la schimbările climatice.

Autorii documentului cer autorităților să actualizeze hărțile de risc, să stabilească zone în care construcțiile să fie interzise și să elaboreze planuri de adaptare împreună cu comunitățile afectate.

Raportul arată că regiunile de coastă generează 40% din PIB-ul Europei, în timp ce 80% dintre zonele de litoral aflate la altitudine joasă sunt expuse riscului de eroziune.

„Creșterea nivelului mării s-a dublat în ultimii ani și este pe cale să crească cu încă 44 cm până în 2100, în timp ce furtunile devin tot mai intense și mai frecvente, avertizează autorii raportului”, a spus Anthony Buchanan, coautor al raportului.

„Liniile de coastă ale Europei se numără printre cele mai valoroase bunuri ale noastre”, afirmă Fanis Spanos, politician grec și coautor al raportului. „Acestea găzduiesc infrastructuri majore, susțin activități economice vitale și constituie centre ale patrimoniului cultural și natural”.

Peste un sfert din litoralul Europei se erodează, iar ocuparea în continuare a „zonelor cu risc ridicat” pune în pericol mijloacele de subzistență, adaugă Spanos.

O descoperire care ar putea schimba arheologia: oamenii de știință au recuperat ADN uman vechi de aproximativ 22.000 de ani din sedimentul unei peșteri din Spania, fără să găsească oase, dinți sau alte rămășițe umane.

Analiza le-a permis să obțină informații genetice despre oamenii care au trăit în regiune în timpul ultimei ere glaciare și să reconstituie o parte din istoria populațiilor europene preistorice, notează Science Alert.

Cercetarea, coordonată de o echipă de la Universitatea din Viena, Austria, a fost publicată în revista științifică Science Advances. Rezultatele demonstrează potențialul ADN-ului antic extras din sedimente, cunoscut drept sedaDNA, o tehnică prin care cercetătorii pot identifica urme genetice lăsate în sol chiar și atunci când rămășițele fizice ale oamenilor au dispărut.

ADN uman ascuns în câteva grame de pământ

Probele analizate provin din peștera El Mirón, din Spania. În stratul de sediment studiat nu au fost descoperite rămășițe umane, însă solul a păstrat urme genetice ale unor persoane care au trăit acolo în urmă cu aproximativ 22.000 de ani.

Recuperarea ADN-ului a fost o adevărată provocare. Cantitatea de sediment analizată a fost extrem de mică, comparabilă cu câteva boabe de orez, iar cercetătorii au fost nevoiți să secvențieze materialul genetic de aproximativ 100 de ori pentru a obține suficiente date utilizabile.

Echipa a analizat peste un miliard de fragmente de ADN pentru a identifica urmele umane și a trebuit să elimine riscul contaminării cu material genetic modern.

Importanța descoperirii este cu atât mai mare cu cât rămășițele umane din perioada respectivă sunt foarte rare. În lipsa oaselor și a dinților, cercetătorii au avut până acum puține indicii genetice directe despre oamenii care populau Europa în timpul celei mai reci perioade a ultimei ere glaciare.

Ce au aflat cercetătorii despre oamenii de acum 22.000 de ani

Analiza genetică sugerează că indivizii ale căror urme au fost identificate în peșteră aparțineau unei populații ancestrale vest-europene. Datele indică, de asemenea, prezența mai multor bărbați decât femei în amestecul de material genetic analizat.

Urmele de ADN ar fi putut ajunge în sediment prin intermediul pielii, părului sau sângelui persoanelor care au folosit peștera. După mii de ani, aceste fragmente genetice au rămas suficient de bine conservate pentru a putea fi identificate și analizate.

Cercetătorii au comparat rezultatele cu date genetice provenite de la alte două exemplare umane preistorice: o femeie care a trăit în Franța în urmă cu aproximativ 31.000 de ani și un dinte descoperit în nordul Spaniei, datat la aproximativ 25.000 de ani.

Analizele anterioare ale acestor exemplare indicau o combinație de origini genetice vestice și estice. Acest lucru sugerează că populațiile din diferite regiuni ale Europei au avut contacte și s-au amestecat înainte de ultimul maxim glaciar.

În schimb, ADN-ul recuperat din peștera El Mirón prezintă caracteristici asociate cu strămoșii vest-europeni.

Diferențele oferă indicii despre evoluția populațiilor de pe continent și despre felul în care comunitățile umane au supraviețuit schimbărilor climatice extreme.

O tehnică care ar putea rescrie istoria omenirii

Până de curând, studiile genetice asupra oamenilor preistorici depindeau în mare măsură de descoperirea unor schelete, dinți sau alte rămășițe care să păstreze suficient ADN pentru analiză.

Tehnica sedaDNA schimbă această perspectivă. Materialul genetic poate fi recuperat direct din solul peșterilor și al altor situri arheologice, oferind informații despre populații care nu au lăsat în urmă rămășițe umane identificabile.

Noua cercetare de la El Mirón nu este primul exemplu de acest fel. În 2021, oamenii de știință au recuperat ADN mitocondrial uman din sedimentul unei peșteri din Georgia. Materialul genetic provenea de la o femeie care a trăit în urmă cu aproximativ 25.000 de ani.

De asemenea, cercetătorii au identificat recent urme de ADN uman antic conservate pe peretele unei peșteri din Argentina, decorat cu artă rupestră. Descoperirea a reprezentat o dovadă că materialul genetic uman poate supraviețui timp de mii de ani chiar și pe suprafețele stâncoase ale peșterilor.

În cazul sitului El Mirón, cercetările anterioare publicate în 2025 identificaseră deja ADN mitocondrial uman și animal în sedimente datate între aproximativ 46.000 și 21.000 de ani în urmă. Studiul actual merge mai departe, prin recuperarea ADN-ului nuclear, care conține informații genetice moștenite de la ambii părinți.

Spre deosebire de ADN-ul mitocondrial, transmis pe linie maternă, ADN-ul nuclear oferă o perspectivă mai amplă asupra ascendenței genetice și a relațiilor dintre populații.

Ce urmează pentru cercetarea genetică

Deși tehnologia are încă limite, rezultatele deschid noi posibilități pentru studierea migrațiilor umane, a interacțiunilor dintre comunitățile de vânători-culegători și a modului în care populațiile preistorice s-au adaptat mediului.

ADN-ul sedimentar ar putea contribui și la cercetări privind alimentația, mobilitatea, relațiile dintre indivizi și răspândirea unor boli în comunitățile din trecut.

Prin identificarea urmelor genetice acolo unde nu mai există oase sau dinți, oamenii de știință pot completa goluri importante din istoria evoluției umane. În cazul Europei preistorice, fiecare probă de acest fel adaugă informații într-un tablou genetic din care lipsesc încă numeroase piese.

Cercetătorii consideră că integrarea ADN-ului extras din sedimente cu datele genetice obținute din rămășițe umane va fi esențială pentru a înțelege mai bine cum s-au format și cum au evoluat populațiile europene în Paleoliticul superior.

Descoperirea din peștera El Mirón arată că istoria genetică a strămoșilor noștri nu este păstrată doar în scheletele care au rezistat trecerii timpului. Uneori, indicii esențiale se ascund în câteva grame de pământ.

Ministrul Sănătății din noul guvern Luca Niculescu, Alexandru Rogobete (PSD), a povestit duminică seară, la Antena 3, că în fosta guvernare Bolojan a vrut să-și dea demisia când fostul premier i-a cerut tăierea salariilor cu 10% în sistemul medical.

Rogobete a povestit că, la unităţile de primire urgenţe, a solicitat la începutul anului 660 de milioane.

„Bolojan, care încruntat aşa cum era el, a tăiat să facă economii, a alocat în ianuarie 440 de milioane, adică o scădere cu peste 30% faţă de cât am cerut. (..) De acolo a început scindarea dintre mine şi dânsul”, a mai spus Rogobete.

”Oamenii trebuie să înţeleagă acest lucru, când acest domn, fost premier, senator ce este, merge la televizor şi minte de seacă Dunărea. S-a solicitat 660 de milioane, s-au aprobat 440. Deci gândirea, prospecţia pentru anul în curs a fost una corectă. Drept dovadă că rectificarea adaugă 210, pentru că de atât este nevoie”, a adăugat el.

El a relatat că în ianuarie a fost dispus să plece din funcție după ce premierul Ilie Bolojan i-ar fi cerut să reducă salariile medicilor cu 10%.

„Mi-am pus demisia pe masă când Ilie Bolojan mi-a cerut să tai cu 10% salariile doctorilor pentru a face el economie. Pe masa guvernului. A fost un circ atunci întreg acolo. Și am reușit ca Sănătatea să fie o excepție din acea ordonanță”, a mai spus Rogobete.