OpenAI spune că va elimina una dintre vocile folosite de ChatGPT după ce a fost asemănată cu glasul actriței Scarlett Johansson, relatează BBC.

Scarlett JohanssonFoto: CNP/AdMedia / ADMedia / Profimedia

Utilizatorii au observat asemănarea în opțiunea vocală „Sky” a chatbot-ului, care citește răspunsurile cu voce tare utilizatorilor, când OpenAI a prezentat caracteristicile noului său model.

Upgrade-ul chatbot-ul său a atras comparații cu filmul Her din 2013, unde personajul lui Joaquin Phoenix se îndrăgostește de sistemul de operare al telefonului său, în timp ce Scarlett Johansson era vocea AI-ului Samantha.

OpenAI a spus că vocile disponibile în modul vocal al ChatGPT au fost „selectate cu atenție printr-un proces amplu de cinci luni”.

În noiembrie, Johansson a dat în judecată o aplicație de inteligență artificială (AI) care i-a folosit asemănarea fără permisiune într-o reclamă.

OpenAI a declarat luni că vocea sa „Sky” nu este destinată să fie o „imitație” a vedetei.

„Credem că vocile AI nu ar trebui să imite în mod deliberat vocea distinctivă a unei celebrități”, se spune într-o postare pe blog

Ceea ce era până acum doar un experiment limitat ar putea deveni în curând o soluţie benefică pentru mai multe persoane paralizate în viaţa de zi cu zi. Aproximativ 40 de tetraplegici şi-au recăpătat controlul asupra braţelor sau al mâinilor datorită unor electrozi plasaţi în jurul măduvei spinării, informează AFP, potrivit Agerpres.

Aceste rezultate, detaliate într-un articol publicat în revista Nature Medicine, demonstrează, potrivit concluziilor formulate într-un nou studiu, “siguranţa şi eficacitatea” unui dispozitiv ce constă în plasarea unor electrozi pe pielea persoanelor paralizate în jurul zonei în care măduva spinării a fost afectată în urma unui accident.

În total, 40 de tetraplegici şi-au recâştigat atât forţa, cât şi capacitatea de a-şi mişca braţele sau mâinile, după două luni de terapie cu acest dispozitiv.

Acesta din urmă, proiectat de start-upul Onward, “ar putea schimba datele problemei pentru majoritatea pacienţilor afectaţi de o leziune a măduvei spinării”, a declarat cercetătorul Chet Moritz, coordonatorul acestui studiu, într-o conferinţă de presă organizată de revista Nature.

Cercetările avansează

Noile cercetări se înscriu într-un domeniu care a cunoscut progrese majore în ultimii ani. Este vorba despre faptul de a le permite persoanelor paralizate să se mişte din nou, cu ajutorul unei stimulări electrice a măduvei spinării.

Mai mulţi pacienţi au reuşit astfel chiar să meargă din nou, permanent, datorită unui implant plasat direct în măduva spinării.

Deşi mai puţin spectaculoase la prima vedere, rezultatele anunţate luni ar putea schimba vieţile unor pacienţi la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, pe termen scurt.

“Toată lumea crede (…) că noi vrem doar să putem merge din nou”, a declarat în aceeaşi conferinţă de presă jurnalista britanică Melanie Reid, rămasă paralizată după o căzătură de pe cal în urmă cu 15 ani.

“Dar, pentru un tetraplegic, cel mai important lucru este să poată să se folosească de mâinile sale”, a adăugat ea, după ce a beneficiat de acel dispozitiv şi care reuşeşte în prezent să facă să defileze o pagină de internet pe ecranul unui telefon mobil.

Uşor de utilizat

Noul sistem este interesant şi dintr-un punct de vedere practic. El necesită plasarea unei cutii pe piele, nu implantarea unor electrozi printr-o operaţie chirurgicală.

Un implant, o pistă explorată şi de Onward, ar fi probabil mai eficient, dar şi mai complex de utilizat.

Iar cutia nu trebuie să fie purtată tot timpul pentru a fi benefică: ea a fost testată în sesiuni care au durat o oră fiecare. În timp, efectele sale par să dureze, deoarece ajută la dezvoltarea unor noi conexiuni între creier şi membrele afectate.

“Beneficiile cresc cu timpul, chiar şi atunci când stimulatorul nu funcţionează”, a adăugat Melanie Moritz.

Mai presus de toate, amploarea acestui studiu este cea care marchează un pas înainte considerat crucial. Până în prezent, cercetările în acest domeniu au implicat doar câţiva pacienţi izolaţi, cu rezultate impresionante, dar insuficiente pentru a concluziona dacă astfel de instrumente sunt viabile în viaţa de zi cu zi.

Când ar putea ajunge pe piață

Noul studiu a fost realizat la nivel global pe 60 de pacienţi, un eşantion fără precedent. Deşi nu toţi au înregistrat progrese notabile, aproape trei sferturi dintre ei au avut de beneficiat de pe urma dispozitivului.

În acest stadiu, rezultatele obţinute le permit reprezentanţilor de la Onward să înceapă negocieri imediate cu autorităţile sanitare de reglementare din mai multe ţări, inclusiv cu cele din Statele Unite.

“Niciodată nu putem să prezicem când vom obţine o autorizare”, a explicat cercetătorul Gregoire Courtine, care a supervizat studiul şi care face parte din echipa start-upului Onward. “Dar, după părerea mea, vom putea să îl comercializăm până la sfârşitul anului în Statele Unite, apoi imediat după aceea şi în Europa”, a adăugat el.

În schimb, în raport cu stadiul în care se află cercetarea medicală în prezent, vor trebui să treacă mai mulţi ani înainte ca pacienţii tetraplegici să aibă acces în mod frecvent la implanturi care să le permită să meargă din nou.

Rămâne o mare necunoscută: preţul noului dispozitiv. “Nu a fost încă stabilit”, a recunoscut Gregoire Courtine, care promite că obiectivul specialiştilor de la Onward este acela ca preţul să rămână “accesibil”.