Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, celebrată anual pe 21 mai, este un moment deosebit de important în calendarul creștin ortodox, marcat de numeroase tradiții și superstiții populare în România. Această sărbătoare nu doar că evocă contribuțiile majore ale acestor sfinți la răspândirea creștinismului, dar este și o ocazie pentru diverse obiceiuri tradiționale care se păstrează cu sfințenie în multe regiuni ale țării.

Semnificația sărbătorii

Sfântul Constantin cel Mare este cunoscut pentru Edictul de la Milan din 313, care a legalizat creștinismul, și pentru convocarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în 325, stabilind astfel bazele dogmatice ale Bisericii creștine. Mama sa, Sfânta Elena, este și ea venerată. Împreună, ei sunt considerați apărători ai credinței și patroni ai creștinilor, contribuțiile lor fiind esențiale pentru transformarea creștinismului într-o religie oficială a Imperiului Roman​.

Tradiții și obiceiuri

În această zi, tradițiile variază de la ceremonii religioase la obiceiuri populare legate de agricultură și protecția culturilor. De exemplu, se spune că pe 21 mai, numită și „Constantinul Puilor” sau „Constantin Graur”, este ultima zi în care se mai poate semăna porumbul, ovăzul și meiul. Se crede că tot ce este semănat după această dată se va usca​.

Păstorii folosesc această zi pentru a stabili cine va fi baci și unde se vor așeza stânele pe perioada pășunatului. De asemenea, femeile obișnuiesc să tămâie și să stropească cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate din gospodării​.

Superstiții

Superstițiile de Sfinții Constantin și Elena sunt numeroase și adesea respectate cu strictețe. Una dintre acestea este interdicția de a munci pământul, deoarece se crede că astfel păsările dăunătoare nu vor ataca recoltele. De asemenea, în multe comunități rurale se obișnuiește aprinderea unui foc mare în jurul căruia se adună familia, iar oile sunt trecute prin fum pentru a fi protejate de rele pe durata pășunatului​.

Pentru protejarea laptelui de vrăjitoare, în unele zone se practică un ritual numit „Sperietoarea vrăjitoarelor”, în care membrii familiei bat cu linguri de lemn în vasele de lapte pentru a speria spiritele rele​.

Ce este bine să faci

În ziua praznicului, se recomandă participarea la slujba religioasă și oferirea de flori, dulciuri făcute în casă și pâine la biserică pentru sănătatea și bunăstarea familiei. De asemenea, unii duc la biserică trei bujori înfloriți, considerându-se că aceștia aduc pace și liniște în casă​.

Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este un prilej de reflecție asupra valorilor creștine și a tradițiilor care le mențin vii în comunitatea românească. Respectarea acestor obiceiuri nu doar că păstrează vie memoria sfinților, dar întărește și legăturile comunitare și spirituale între generații.

Centralele hidroelectrice ucrainene reglează nivelul pe Nistru nu în favoarea Republicii Moldova

Lacul de acumulare de pe Nistru a ridicat nivelul de apă pentru a asigura cu energie electrică acele regiuni ale țării în care infrastructura energetică a ieșit din uz în timpul conflictului militar. Ca urmare, acesta a fost golit. După părerea lui Boris German, directorul Centralei hidroelectrice de la Dubăsari, acest lucru amenință Republica Moldova în vară cu un deficit hidrologic, relatează Nezavisimaia Gazeta citată de stiripesurse.md

Deja de mai mulți ani, oamenii de știință afirmă că cascada de centrale hidroelectrice ucrainene de pe cursul superior al Nistrului ar putea duce la scăderea nivelului râului și, ca urmare, la modificarea florei și faunei din zonele de coastă, și poate lăsa fără apă potabilă Chișinăul și alte localități din Republica Moldova. Boris Gherman, directorul Centralei hidroelectrice de la Dubăsari, situată în Transnistria, și-a exprimat zilele acestea îngrijorarea în această privință în legătură cu viitorul apropiat. El a declarat la televiziune că “din cauza creșterii nivelului de apă din rezervorul de pe Nistru al Ucrainei, este posibil ca în Republica Moldova să aibă loc un deficit hidrologic”.

El a remarcat că rezervorul de la centralele hidroelectrice ucrainene este golit aproape în totalitate și și-a exprimat îndoielile că ploile din Carpați vor putea rezolva această problemă. “Au golit rezervorul până la minimum. Se speră că în Carpați va ploua. După părerea mea, acest lucru este cam lipsit de viziune. Ce se va întâmpla la vară? Dacă va fi cald, apa nu va fi evacuată suficient, și mai este și evaporarea mare. Acest lucru amenință cu golirea în general a captărilor de apă. Chișinăul ia apă din Nistru. Localitatea-stațiune Vadu-lui-Vodă ar putea avea de suferit, iar Tiraspolul ar putea fi și el afectat”, a explicat directorul Centralei hidroelectrice de la Dubăsari.

Cunoscutul ecolog moldovean Ilia Trombițchi, doctor în științe biologice, director executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru Eco-TIRAS, a scris pe rețeaua de socializare:

“Pe Nistru continuă să se întâmple lucruri ciudate: debitul de apă din lacul de acumulare de pe Nistru este din nou ridicat, deși nivelul acestuia a ajuns deja la un nivel extrem de scăzut – 115 m -, în condițiile unui nivel obișnuit pentru această perioadă de 118-119 m”.

După părerea sa, acest lucru se explică, probabil, prin criza energetică din Ucraina. “Dar astfel de descărcări izolate de apă oricum nu rezolvă problema deficitului de energie. Dacă în viitorul apropiat în Carpați nu va ploua, acest lucru înseamnă categoric o lipsă de apă în lunile iulie-septembrie chiar și pentru alimentarea cu apă potabilă a Chișinăului și orașului Odesa. Putem doar spera că vremea va fi favorabilă. Cred că în ceea ce privește această problemă trebuie făcut urgent  ordine la nivel transfrontalier”, a declarat Trombițchi.

Serviciul de presă al Guvernului și al Ministerului Ecologiei din Republica Moldova nu au comentat deocamdată declarația omului de știință.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunță o creștere a nivelului apei în unele bazine hidrografice ale Republicii Moldova. Cu toate acestea, experții sunt îngrijorați că nivelul crescut al râului astăzi s-ar putea sfârși chiar mâine cu micșorarea acestuia din cauza acțiunilor inginerilor ucraineni de la centralele hidroelectrice de pe Nistru.

În ultimii cinci ani, nivelul apei în Nistru vara scade până la un nivel critic, fiind doar o treime din normă – râul a scăzut într-atât încât în unele locuri poate fi trecut prin vad. Autoritățile moldovenești au anunțat în repetate rânduri nivelul “portocaliu” de pericol hidrologic – a fost pusă în pericol aprovizionarea cu apă a Chișinăului, Tiraspolului și a altor localități. Ecologiștii au constatat daune serioase ale florei și faunei – în lacurile de acumulare au fost semnalate cazuri de deces în masă al peștilor, păsărilor și animalelor.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Chicu, a declarat anterior că extinderea nodului  hidroelectric de la Novodnestrovsk, asupra căruia insista Kievul, are legătură cu cererile de concesii teritoriale făcute de Republica Moldova. Energeticienii ucraineni sunt interesați să obțină controlul asupra tronsonului malului drept al Nistrului adiacent barajului. Centrala a fost construită în perioada sovietică, după destrămarea URSS-ului a fost transferată Ucrainei, dar problemele legate de împărțirea teritoriilor pe care se găsește amplasată nu au fost soluționate.

Ulterior s-a aflat că Guvernul Republicii Moldova a transferat Ucrainei o parte din teritoriul de coastă.

Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a recunoscut în mod neașteptat pe când Maia Sandu deja era președintele că transferarea Ucrainei a barajului din apropierea satului moldovenesc Naslavcea este ilegală. El a declarat acest lucru jurnaliștilor de la rețeaua internațională BalkanInsight. După cum a afirmat Filat, el a semnat un acord cu Ucraina privind transferarea barajului Centralei hidroelectrice de la Novodnestrovsk în proprietatea acesteia, fără expertiza corespunzătoare. “Acesta este un rezultat rușinos pentru noi, pentru că nu am știut. Probabil, era necesar să mă duc la Naslavcea, să aflu, dar eu nu aveam informații”, s-a justificat fostul prim-ministru.

Între timp, la 1 octombrie 2010, la Kiev, primul ministru Vlad Filat și omologul său ucrainean, Iulia Timoșenko, au semnat în secret un protocol prin care se confirma dreptul de proprietate al Ucrainei asupra centralei hidroelectrice de la Novodnestrovsk, o parte a căreia se află pe teritoriul Republicii Moldova, și plus 17,35 de hectare de pe malul Nistrului, în apropiere de satul Naslavcea. În iulie 2011, majoritatea aflată la putere din Parlamentul moldovean a ratificat un protocol suplimentar, semnat în secret de Filat. În luna octombrie acesta a fost ratificat de Rada Supremă a Ucrainei. După aceea a început construcția centralei hidroelectrice.

Acordul respectiv a fost confirmat de președinții Ucrainei și Republicii Moldova, Volodimir Zelenski și Maia Sandu, în timpul vizitei acesteia din urmă la Kiev, în 2021. Atunci Sandu a declarat că construirea de către Ucraina a unor noi centrale hidroelectrice pe Nistru nu va dăuna râului, ci “va permite creșterea importurilor de energie electrică ucraineană în Republica Moldova”. Astăzi însă Republica Moldova nu primește energie electrică ucraineană, în ciuda faptului că a fost dată în exploatare cascada de centrale hidroelectrice de pe Nistru. Nevoile Republicii Moldova sunt asigurate de GRES Moldovenească, situată în Transnistria, care este proprietatea INTER RAO. Această centrală electrică ajută cu kilowați și regiunea Odesa într-o situație critică. Între timp, Nistrul, care “alimentează” MGRES, este amenințat de o scădere catastrofală a nivelului apei. Cu atât mai mult cu cât seceta în Republica Moldova devine deja o regulă.

Anatol Țăranu, director al Centrului pentru studii strategice și consultanță politică Politicon din Chișinău, a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta: “Ucraina construiește o cascadă de centrale hidroelectrice pe Nistru. Pentru Republica Moldova acesta este o importantă arteră de apă. Cu atât mai mult cu cât aceasta este o serioasă problemă de mediu, a cărei soluționare este explozivă fără a se ține cont de interesele Republicii Moldova”.

Reamintim că anterior, Asociația Internațională a Păstrătorilor Nistrului Eco-TIRAS le-a cerut autorităților moldovenești și ucrainene să salveze râul de la o scădere catastrofală a nivelului de apă, care este legată aici de centrala hidroelectrice ucraineană de la Novodnestrovsk. Inițiativa a fost susținută de ecologiștii din alte țări, care au trimis o plângere la UE și la alte organizații internaționale, care a fost semnată de peste 50 de comunități ecologiste din Republica Moldova, Ucraina și din Transnistria nerecunoscută.

Lungimea totală a Nistrului, unul dintre cele mai lungi râuri din Europa, este de 1.362 de kilometri. Bazinul râului acoperă două treimi din teritoriul Republicii Moldova și asigură nu apă potabilă  80% din populația țării. Pentru Ucraina acesta este al doilea râu ca importanță. În total, în bazinul Nistrului trăiesc aproximativ opt milioane de oameni.