​Angajații Guvernului continuă greva japoneză începută vinerea trecută, nemulțumiți că nu le cresc salariile, în ciuda promisiunilor făcute săptămâna trecută. „Conform celor comunicate de vicepremierul Marian Neacșu, luni ar fi trebuit să fie pusă în transparență decizională OUG privind majorarea salariala, lucru care nu s-a întâmplat”, a declarat marți pentru HotNews.ro Noni Iordache, președintele Sindicatului angajaților din Guvern.

Greva japoneza GuvernFoto: Sindicatul angajaților din Guvern

Angajații aparatului de lucru al Guvernului au intrat vineri în grevă japoneză, deoarece premierul Ciolacu le-a refuzat creșterea cu 30% a salariului de bază pentru eliminarea inechității salariale față de alți angajați din administrația publică.

Acțiunea vine după ce zeci de angajați de la Guvern au declanșat atât luni cât și joi proteste spontane prin care au întrerupt lucrul timp de o oră.

„Salariile noastre n-au mai fost majorate de aproape un deceniu”, a declarat luni, 13 mai, pentru HotNews.ro Noni-Emil Iordache, președintele Sindicatului.

Ciolacu, Neacșu și alți miniștri sunt în vizită în Turcia. Ce acorduri vor semna

Premierul Marcel Ciolacu, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu și de alți miniștri, se află marți, 21 mai 2024, la Ankara, într-o vizită oficială, la invitația președintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan.

Potrivit premierului, Turcia este principalul partener comercial non-UE al României, iar România și-a propus să crească schimburile comerciale la 15 miliarde de dolari, de la peste 10 miliarde dolari anul trecut.

Vizita oficială constituie un moment cheie de la stabilirea Parteneriatului Strategic între România și Turcia, în decembrie 2011, prin operaționalizarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, echivalentul ședințelor comune de guvern, potrivit unui comunicat transmis luni de Guvern.

Vor fi semnate acorduri și memorandumuri în domenii precum securitate socială, IMM-uri, turism și urbanism

Consiliul va fi coordonat de prim-ministrul României și de președintele Republicii Turcia și va avea rol catalizator pentru consolidarea cooperării în domenii strategice de interes comun, dezvoltarea Parteneriatului Strategic pe toate palierele, dar și extinderea colaborării în cadrul cooperării regionale.

Declarația politică include și crearea unui mecanism de dialog bilateral, respectiv „Grupul de dialog politic” la nivelul MAE, sub coordonarea miniștrilor de externe.

În cadrul vizitei, miniștrii care îl vor însoți pe prim-ministrul vor avea întrevederi cu omologii lor turci în vederea dezvoltării proiectelor comune dintre cele două state.

Vor fi semnate şi o serie de Acorduri și Memorandumuri de Înţelegere privind cooperarea sectorială în domenii precum securitate socială, IMM-uri, turism, aspecte funcționale privind activitatea misiunilor diplomatice ale celor două țări și urbanism.

Anul trecut comerțul bilateral cu Turcia a depășit 10 miliarde de dolari

În anul 2023, comerțul bilateral s-a ridicat la peste 10 miliarde de dolari. Investițiile turcești în România se situau pe locul 14 în ceea ce privește țara de rezidență a investitorilor, cu 18.755 de societăți cu capital turcesc în martie 2024.

În contextul vizitei oficiale, șeful Executivului de la București va depune o coroană de flori la Mausoleul dedicat președintelui fondator al Republicii Turcia, Mustafa Kemal Atatürk, din cadrul complexului Anıtkabir din Ankara și va participa la dineul de lucru oferit în onoarea delegației române de președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan.

Alături de șeful Executivului, vor participa viceprim-ministrul Marian Neacșu, ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul justiției Alina Gorghiu, ministrul educației, Ligia Deca, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Radu Oprea, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Adrian Veștea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Simona Oprescu, președintele ANSVSA, Alexandru Bociu.

Gigantul japonez din sectorul băuturilor Kirin Holdings va începe să comercializeze o lingură electrificată despre care cercetătorii susţin că poate promova o alimentaţie mai sănătoasă, îmbunătăţind gusturile sărate fără a utiliza sodiu suplimentar, informează Reuters.

Lansarea de luni a acestui produs marchează prima comercializare a unei tehnologii care a câştigat (anul trecut – n.red.) premiul Ig Nobel, care recompensează cercetările neobişnuite şi uneori amuzante.

Kirin Holdings va vinde doar 200 de Linguri Electrice Sărate, online, la preţul de 19.800 de yeni (127 de dolari) în această lună şi o serie limitată la un retailer japonez în iunie, dar speră să ajungă la 1 milion de clienţi la nivel global în următorii cinci ani. Vânzările în străinătate vor începe anul viitor.

Lingura, făcută din plastic şi metal, a fost proiectată în colaborare cu Homei Miyashita, profesor la Universitatea Meiji, care a demonstrat anterior efectul de îmbunătăţire a gustului cu ajutorul unor prototipuri de beţişoare electrice. Efectul funcţionează prin trecerea unui câmp electric de slabă intensitate de la lingură pentru a concentra moleculele de ioni de sodiu pe limbă, cu scopul de a spori astfel salinitatea percepută a alimentelor.

Kirin Holdings, care se orientează către domeniul sănătăţii şi se îndepărtează astfel de la afacerea sa tradiţională cu bere, consideră că tehnologia are o importanţă deosebită în Japonia, unde un adult mediu consumă aproximativ 10 grame de sare pe zi, dublu faţă de cantitatea recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Consumul excesiv de sare este asociat cu creşterea incidenţei de hipertensiune, accident vascular cerebral şi alte boli.

“Japonia are o cultură alimentară care tinde să favorizeze gusturile sărate. Japonezii, în ansamblul lor, trebuie să îşi reducă consumul de sare, dar poate fi dificil să ne îndepărtăm de ceea ce suntem obişnuiţi să mâncăm. Acesta este motivul care ne-a făcut să dezvoltăm lingura electrică”, a declarat Ai Sato, cercetător la Kirin Holdings.

Cântărind 60 de grame, lingura electrică funcţionează cu o baterie reîncărcabilă cu litiu.

Homei Miyashita şi colegul său, Hiromi Nakamura, au primit premiul Ig Nobel pentru nutriţie de la imunologul şi laureatul Premiului Nobel pentru medicină Peter Doherty în cadrul unei ceremonii desfăşurate anul trecut în format online.