Liderul militar al Hamas, Mohammed Deif, unul dintre cei care s-au aflat în spatele a ceea ce Israelul a numit momentul său „11 septembrie”, vorbește rar și nu apare niciodată în public, această existență secretă ajutându-l să scape de șapte tentative de asasinat, scrie luni Reuters.

Luptători afiliați Brigăzilor Al-Qassam, pe străzile din nordul Fâșiei GazaFoto: Almontaserbellah Tayeh / Alamy / Alamy / Profimedia

Comandantul Brigăzilor Al Qassem (aripa armată a Hamas) este acum căutat în afara Fâșiei Gaza, de unde a condus asaltul din 7 octombrie anul trecut, care a luat Israelul prin surprindere. Atunci, aproximativ 1.200 de oameni au fost uciși, iar alți 250 au fost luați ostatici, ceea ce a dus la o criză în interiorul guvernului de dreapta care conduce Israelul.

Procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) a anunțat luni că a solicitat mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru ministrul isralian al Apărării, Yoav Gallant, și pentru trei lideri ai Hamas pentru comiterea unor presupuse crime de război, printre care și Deif.

Israelul a negat comiterea de crime de război în conflictul din Fâșia Gaza.

Decizia CPI „echivalează victima cu călăul”, a declarat pentru Reuters un înalt oficial din cadrul Hamas.

Judecătorii de instrucție ai Curții vor trebui să stabilească dacă există suficiente dovezi pentru a emite mandatele de arestare.

Deif a fost ținta a șapte tentative de asasinat israeliene și a reușit de fiecare dată să supraviețuiască, cea mai recentă fiind înregistrată în 2021, pe parcursul unei lungi și secrete cariere în cadrul grupării islamiste militante. În urma acestora, Deif a rămas desfigurat și este nevoit să folosească un scaun cu rotile.

În lunile care au trecut după 7 octombrie, se crede că Deif a dirijat operațiunile militare ale Hamas din tunelurile și străzile din Gaza, alături de colegi de rang înalt.

Urcând în ierarhia Hamas timp de 30 de ani, Deif a dezvoltat rețeaua de tuneluri a grupului și expertiza în fabricarea de bombe. Deif figurează de decenii9 pe lista celor mai căutate persoane de către Israel și este considerat vinovat pentru moartea a zeci de israelieni în atentate sinucigașe cu bombă.

În mai 2021, după un raid asupra celui de-al treilea cel mai sfânt loc al islamului care a înfuriat lumea arabă și musulmană, Deif a început să planifice operațiunea din Israel, a declarat o sursă apropiată Hamas.

Asaltul din 7 octobrie „a fost declanșat de scenele și imaginile cu Israelul care a luat cu asalt moscheea Al Aqsa în timpul Ramadanului, bătând credincioșii, atacându-i, târând bătrâni și tineri afară din moschee”, a precizat această sursă.

Această luare cu asalt a complexului moscheii, de mult timp un punct de foc al violențelor bazate pe probleme de suveranitate și religie în Ierusalim, a contribuit atunci la declanșarea a 11 zile de lupte între Israel și Hamas.

Există doar trei imagini ale lui Deif: una când acesta avea 20 de ani, o alta cu el mascat și o imagine a umbrei lui, care apare într-o înregistrare difuzată pe 7 octombrie.

Deif vorbește rar și nu apare niciodată în public. Așa că atunci când canalul de televiziune al Hamas a anunțat că urmează să vorbească pe 7 octombrie, palestinienii au știut că se pregătește ceva important.

“Astăzi, furia al-Aqsa, furia poporului şi naţiunii noastre explodează. Mujahedinii noştri, astăzi este ziua voastră pentru a-l face pe acest criminal să înţeleagă că timpul său s-a încheiat”, a spus Deif, în acea înregistrare.

Două capete, un singur „creier”

Sursa apropiată de Hamas a declarat că decizia de a pregăti atacurile din 7 octombrie a fost luată în comun de Deif și de Yahya Sinwar (liderul Hamas din Gaza), dar a fost clar cine a fost arhitectul asaltului.

„Sunt două capete, dar există un singur creier”, a declarat sursa, adăugând că informațiile despre operațiune erau cunoscute doar de o mână de lideri ai Hamas.

O sursă israeliană din domeniul securității a declarat că Deif a fost implicat direct în planificarea și aspectele operaționale ale asaltului.

Planul, așa cum a fost conceput de Deif, a implicat un efort prelungit de viclenie. Israelul a fost făcut să creadă că Hamas, un aliat al Iranului, dușmanul regional al Israelului, nu era interesat de declanșarea unui conflict și că se concentra în schimb pe dezvoltarea economică în Gaza, unde mișcarea este la putere.

Dar, în timp ce Israelul a început să ofere stimulente economice muncitorilor din Gaza, luptătorii grupării islamiste erau antrenați și instruiți, adesea în văzul armatei israeliene, a mai spus această sursă apropiată de Hamas.

Vorbind cu o voce calmă, Deif a spus în înregistrarea că Hamas a avertizat în mod repetat Israelul să înceteze crimele împotriva palestinienilor, să-i elibereze pe deținuții din închisorile din Cisiordania ocupată și să oprească exproprierea terenurilor palestiniene.

“În lumina orgiei de ocupație și a negării de către Israel a legilor și rezoluțiilor internaționale, precum și în lumina sprijinului american și occidental și a tăcerii internaționale, am decis să punem capăt la toate acestea”, a spus Deif, în înregistrarea din 7 octombrie.

Născut sub numele de Mohammad Masri în 1965 în tabăra de refugiați Khan Younis, înființată după războiul arabo-israelian din 1948, liderul militant a devenit cunoscut sub numele de Mohammed Deif după ce s-a alăturat Hamas în timpul primei Intifada (revoltă palestiniană), care a început în 1987.

El a fost arestat de Israel în 1989 și a petrecut aproximativ 16 luni în detenție, a declarat o sursă Hamas.

Deif a obținut o diplomă în științe la Universitatea Islamică din Gaza, unde a studiat fizică, chimie și biologie. A manifestat o afinitate pentru arte, conducând comisia de profil a universității și jucând pe scenă în comedii.

Surse din Hamas au dezvăluit că și-a pierdut un ochi și a suferit răni grave la un picior în una dintre tentativele de asasinat încercate de către Israel.

Soția, fiul lui de șapte luni și fiica lui de trei ani au fost uciși într-un bombardament aerian israelian în 2014.

Supraviețuirea lui în timp ce conducea aripa armată a Hamas i-a adus statutul de erou popular palestinian.

Deif nu folosește tehnologia modernă, cum ar fi telefoanele inteligente, a precizat sursa apropiată de Hamas. „El este evaziv. El este omul din umbră”, a adăugat sursa citată de Reuters.

Citiți și:

Poliţia kosovară a anunţat că a închis luni cele şase sucursale ale unei bănci sârbe, la aproape patru luni de la interzicerea tranzacţiilor comerciale în dinari tolerate anterior în oraşele majoritar sârbe din nordul Kosovo, unde euro este moneda oficială, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Cele şase sucursale ale Băncii Poştale de Economii, licenţiate în Serbia, au fost închise pentru că funcţionau “ilegal”, a anunţat poliţia într-un comunicat, adăugând că “această acţiune s-a derulat până acum fără probleme şi fără incidente. Scopul operaţiunii poliţiei este stabilirea ordinii şi a legalităţii”.

Poliţia a închis cele şase sucursale ale “aşa-numitei Bănci Poştale de Economii, în calitate de instituţie financiară ilegală a Serbiei în Kosovo”, a declarat pe Facebook ministrul de interne kosovar, Xhelal Svecla. “Statul de drept, precum şi servirea tuturor cetăţenilor fără deosebire, vor continua să fie scopul nostru”, a adăugat el.

De la 1 februarie, tranzacţiile comerciale în dinari, tolerate până atunci în zonele în care populaţia este majoritar sârbă, au fost interzise în Kosovo. Doar euro, moneda oficială, este autorizată.

Implicațiile deciziei

Decizia, care a stârnit furie la Belgrad, face dificilă pentru o mare parte a populaţiei sârbe din Kosovo să primească ajutoare în dinari de la statul sârb. Mii de rezidenţi, studenţi, angajaţi şi pensionari care beneficiază de ajutoare trebuie să treacă acum graniţa pentru a le primi.

Belgradul, care alocă circa 120 de milioane de euro din bugetul său pentru Kosovo, finanţează un sistem de aşa-numite instituţii “paralele”: conduse de şi pentru minoritatea sârbă, acestea asigură o parte din serviciile publice. Şi, asigură, de asemenea, loialitatea sârbilor kosovari faţă de Serbia.

Şapte întâlniri au avut loc din februarie între negociatorii sârbi şi kosovari pentru a încerca să se găsească un compromis, fără succes însă, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru eşecul negocierilor.