Câteva provincii canadiene au înregistrat un salt al numărului de cadavre nerevendicate în ultimii ani, rudele defuncților invocând costurile înmormântării pentru a nu ridica trupurile de la morgă, informează Reuters.

MorgaFoto: Wikipedia

Fenomenul a determinat autoritățile să construiască noi capacități de stocare a trupurilor, iar strângerile de fonduri pentru ca trupurile să poată fi ridicate de rude au crescut. Costurile maxime ale unei înmormântări au crescut de la 6.000 de dolari în 1998 la 8.800, potrivit unor estimări a asociației companiilor de pompe funebre. În Ontario, cea mai populată provincie a Canadei, numărul trupurile neridicate a creescut de la 242 în 2013 la 1.183 în 2023, susține medicul legist Dirk Huyer.

Rudele nu-și mai ridică morții de la morgă

În cele mai multe cazuri, rudele au fost identificate, dar nu au dorit să ridice corpurile din mai multe motive, cel mai frecvent fiind lipsa banilor. Acest motiv a fost invocat în 20% din cazuri în 2022, iar în 2023 procentajul a ajuns la 24%. „Este tulburător pentru că o perosană a murit și nu este nimeni – familie, prieteni sau alții – care să poată face planuri privind acea persoană după moarte”, spune Huyer.

Oficial, în Ontario se consideră că un cadavru este nerevendicat după 24 de ore. Însă angajații biroului legistului-șef din provincie au nevoie de săptămâni pentru a localiza rudele apropiate. Dacă acestea confirmă că nu pot ridica trupul, municipalitatea locală împreună cu o firmă de pompe funebre asigură o înmormântare simplă. În acest interval, corpul este păstrat într-un frigider al morgii.

„Dintotdeauna au fost familii care aveau nevoie de sprijin, dar niciodată nu am văzut un număr atât de mare de rămășițe revendicate precum cel de acum”, spune Allan Cole, proprietat al unei firme de pompe funebre din Toronto, MacKinnon and Bowes. În Quebec, numărul cadavrelor neridicate a crescut de la 66 în 2013 la 183 în 2023. În Alberta, numărul trupurilor pentru care nu au fost identificate rude a crescut de la 80 în 2016 la 200 în 2023.

Un purtător de cuvânt al serviciilor de sănătate din Newfoundland a spus că provincia nu avea nevoie să stocheze cadavrele pe termen lung. Acum însă a crescut numărul de trupuri ținute în frigidere în afara spitalului din Saint John, astfel că se construiește o unitate de depozitare permanentă a rămășițelor.

„Oamenii nu au revendicat trupurile pentru că și-au dat seama că nu-și permit să le îngroape. Aici nu este vorba desre construirea unei capacități de stocare mai mare, ci despre rezolvarea problemei care duce la acumularea cadavrelor și de îndepărtarea obstacolelor astfel încât oamenii să aibă o înmormântare demnă”, susține Jim Dinn, liderul partidului de opoziție din Ontario, Noul Partid Democratic.

Costuri exorbitante pentru locurile de veci

Locurile de veci au ajuns să coste foarte mult în anumite zone ale Canadei. De exemplu, în centrul orașului Toronto un loc de veci costă 34.000 de dolari, preț în care nu intră săpatul gropii, acoperirea ei, înmormântarea propriu-zisă, piatra de mormânt sau taxele. Numărul de cazuri de crowdfunding pe site-ul GoFundMee pentru a strânge bani pentru înmormântări a crescut de la 36 în 2013 la 10.257 un deceniu mai târziu.

Sprijinul statului pentru înmormântări nu a ținut pasul cu costurile acestora. Guvernul federal a anunțat că va dubla ajutorul de înmormântare acordat prin casa de pensii, acesta ajungând la 5.000 de dolari canadieni.

„Pierderea partenerului de viață sau a soțului/ soției este devastatoare pentru o persoană în vârstă. De asemenea, poate fi o imensă povară financiară după o viață de muncă. De aceea consolidăm planul de pensii pentru a furnizat un plus la ajutorul de înmormântare”, a afirmat într-un email Katherine Cuplinkas, secretarul de presă al ministrului de Finanțe, Chrystia Freeland.

Jeff Weafer, președintele Asociației Serviciilor Funerare din Canada, crede că nu este suficient. „Acesta nu este un sfârșit demn pentru canadieni. Motivul pentru care persoane decedate rămân nerevendicate de familiile lor este legat de faptul că nu-și permit acest lucru”, a spus Weafer.

Sute de mii de oameni participă sâmbătă, la pelerinajul de Rusalii, de la Şumuleu Ciuc, secretarul de stat ungar János Potápi aflându-se printre participanţi, conform news.ro.

La ceremonii este prezent şi secretarul de stat ungar Árpád János Potápi, care a şi postat imagini pe pagina sa de Facebook.

”Pe drumul care duce spre Şumuleu Ciuc, pelerinii păşesc pe urmele strămoşilor lor, iar busola lor interioară arată acel principiu prin care doresc să rămână fideli memoriei, credinţei şi valorilor părinţilor, bunicilor şi străbunicilor lor – a declarat János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului ungar.

Politicianul a luat parte la adunarea participanţilor din Ţinutul Secuiesc şi din Slovacia la cel de-al 7-lea Pelerinaj Ecvestru „Márton Áron”, organizat în faţa capelei Sfântul Ştefan, de la Sânzieni. Pelerinii călare au adus panglici de rugăciune din localităţile din regiune.

László Felföldi, episcopul diecezei romano–catolice de Pécs, este oratorul din acest an al pelerinajului de la Şumuleu Ciuc

Călugării franciscani, gardienii locului sfânt de la Şumuleu Ciuc, aleg în fiecare an o deviză pentru anul respectiv, care devine şi deviza pelerinajului de Rusalii. Anul acesta, deviza este „Reînnoiţi–vă!” şi face legătura cu anul pastoral proclamat de Arhiepiscopia de Alba Iulia, sub deviza „Comunitate reînnoită prin rugăciune”.

Sâmbătă dimineaţă a avut loc Sfânta Liturghie în biserica de la Şumuleu Ciuc, de la ora 10:00 s-a rostit rozariul, la Altarul situat în aer liber. La ora 10:30, din faţa bisericii a pornit alaiul de credincioşi spre şaua dintre Dealul Şumuleu Mare şi Dealul Şumuleu Mic.

După slujba de pelerinaj desfăşurată în aer liber, programul de Rusalii continuă, sâmbătă, de la ora 17:00, cu o Sfântă Liturghie pentru ceangăi, în Biserica Parohială Sfinţii Petru şi Pavel. După–amiază, va avea loc o Sfântă Liturghie de veghe de Rusalii în biserică, urmată, peste noapte, de o veghe.

Duminica de Rusalii, în 19 mai, în ziua sosirii Sfântului Duh, în biserica de la Şumuleu Ciuc vor fi celebrate patru Sfinte Liturghii de la orele 7:00, 8:00 10:30 şi 18:00, iar luni trei, de la orele 8:00, 10:30 şi 18:00, conform programului anunţat.

Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi îşi are originea în urmă cu aproape patru secole şi jumătate.

În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 şi 1515, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume.

În anul 1567, după ce au ieşit victorioşi în lupta cu armatele principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund, care a încercat să le impună religia unitariană, credincioşii catolici au făcut legământ că în sâmbăta dinaintea Rusaliilor se vor întoarce să îşi exprime recunoştinţa. Şi, an de an, au venit tot mai mulţi, harghitenilor li s-au alăturat alţi credincioşi (reformaţi, unitarieni, chiar şi ortodocşi) de pretutindeni, până când biserica a devenit neîncăpătoare, astfel că liturghia s-a mutat pe Muntele Şumuleul Mic.

La 1 iunie 2019, Papa Francisc s-a aflat la Şumuleu Ciuc, unde a transmis credincioşilor că pelerinajul anual aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti şi că evenimentele triste din trecut nu pot fi un obstacol pentru convieţuirea fraternă.

Tot atunci, Suveranul Pontif a dăruit Sanctuarului marian de la Şumuleu Ciuc Tradafirul de aur, pe care l-a aşezat la picioarele statuii făcătoare de minuni a Fecioarei Maria.