Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Motivarea ÎCCJ privind prelungirea arestului preventiv în cazul Elenei Udrea: Inculpata nu conștientizează activitatea ilicită

Publicat

in

În motivarea judecătorilor de prelungire a arestului preventiv pentru Elena Udrea în dosarul Bute se arată că procurorii au acuzat duplicitatea fostului ministru care, pe de o parte, a susţinut măsurile de austeritate, dar, pe de altă parte, a acordat contracte supraevaluate din bani publici. În acelaşi timp, magistraţii arată că Udrea nu a combătut în niciun fel declaraţiile incriminatorii făcute de inculpaţii din acest dosar la adresa sa.

“Activitatea infracţională este complexă şi amplă, iar la acest moment inculpata nu conştientizează activitatea ilicită generată.”(…) “Inculpata Udrea Elena Gabriela nu oferă nicio explicaţie care să combată faptul că atât prietena sa, respectiv inculpata Topoliceanu Ana Maria, cât şi inculpaţii Nastasia Gheorghe şi Lungu Ştefan o incriminează.”

În motivarea instanţei se arată şi cum a încercat Ana Maria Topoliceanu să influenţeze declaraţia lui Tudor Breazu în faţa judecătorilor.

Ana Maria Topoliceanu:
„Dacă îți zic să zici de ea, să zici!”
„Încerc cât pot să nu ne aresteze”
„Le-am zis că suntem certaţi. Dacă îmi susţii varianta, e mai credibil”
„M-a întrebat dacă sunteţi amanţi”
„Tu t(re)b(uie) să fii cel folosit!!!”
„Cred că au nevoie de noi să le spunem lucruri.”

Totodată, inculpata face referire la plata unei alte sume de 50.000 euro provenind de la Lungu Ştefan către o persoană care presta servicii de consultanţă Partidului Democrat Liberal. Realitatea acestei plăţi a fost confirmată atât de inculpatul Breazu Tudor Liberiu, cât şi de martorul Radu Munteanu. Totul apare într-o înregistrare video depusă de inculpatul Breazu Tudor Liberiu prin apărător, cuprinzând o convorbire prin aplicaţia FaceTime desfăşurată la data de 05.02.2015 între acesta şi inculpata Topoliceanu Ana Maria.

“Totodată, a solicitat să se aibă în vedere calitatea inculpatei de membru al unui Guvern care la nivelul anului 2009 şi a anului 2010  invoca pretinse măsuri de austeritate, măsuri în cadrul cărora s-a procedat la o tăiere bugetară a salariilor şi a pensiilor.

La interpelarea instanţei cu privire la faptul dacă inculpata Udrea Elena Gabriela poate fi culpabilă pentru o măsură politică a guvernului de la acea dată, reprezentantul parchetului a arătat că inculpata Udrea Elena Gabriela pe de o parte în calitate de membru al Guvernului era de acord cu măsuri de austeritate, iar pe de altă parte din bugetul ţării acorda contracte supraevaluate pentru care primea mită. Aceeaşi situaţie a apreciat că poate fi avută în vedere şi faţă de ceilalţi inculpaţi care au îndeplinit funcţii publice.”

“Inculpata Udrea Elena, având ultimul cuvânt, a arătat că îşi dă seama de dificultatea în care se află instanţa, judecând un caz care nu este nu este el în sine atât de complex, cât prin publicitatea care i s-a făcut. Însă, din păcate, această publicitate nu are nicio legătură cu persoanele cercetate în aşa-numita „Gala Bute”, ci mai degrabă cu ATITUDINEA ANCHETATORILOR care prin diverse acţiuni, precum publicarea referatului ori transmiterea pe surse a unor informaţii, au generat o opinie publică negativă faţă de persoanele inculpate, pentru ca, mai apoi, în faţa instanţei să invoce această reacţie publică negativă ca argument suprem pentru luarea ori prelungirea măsurii arestării preventive.
A opinat că, din păcate, există o componentă puternică de IMAGINE a acţiunii DNA, care afectează bunul mers al anchetei şi, în acelaşi timp, percepţia de imparţialitate a anchetatorilor, justiţia ajungând, din ce în ce mai des, să nu mai însemne hotărârile judecătorilor, ci IEŞIREA ÎN CĂTUŞE DE LA DNA în prime time. Tocmai din cauza presiunii uriaşe, care se generează din partea opiniei publice, obişnuită să aştepte sancţiuni dintre cele mai drastice faţă de persoane care la un anumit moment încă beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, aşa cum este şi acest caz, din ce în ce mai mulţi avocaţi evită să acorde asistenţă juridică în cauze cu persoane extrem de mediatizate, iar unii judecători se tem să dea decizii conform propriei conştiinţe.
A arătat că, deşi teoretic se poate ca la finalizarea urmăririi penale faţă de ea să fie dată o soluţie procedurală favorabilă, apreciază că practic în cazul său este imposibil, deoarece există sondaje de opinie în justiție în care procurorii DNA și desigur șefa DNA doamna Kovesi au o imagine din ce în ce mai bună, în timp ce imaginea celor anchetaţi este o imagine dezastroasă.”

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Cele două amplasamente luate în calcul pentru Aeroportul „București Sud”. Investiție estimată la peste două miliarde de euro

Publicat

in

Două zone din Giurgiu – Grădiștea și Adunați Copăceni – sunt luate în calcul pentru ridicarea Aeroportului „București Sud”, a declarat vineri primarul Sectorului 4, Daniel Băluță. Amplasamentul va fi stabilită prin studiul de fezabilitate, care ar urma să fie gata până la finalul anului. Propunerea este ca aeroportul să fie construit pe o suprafață de până la 700 de hectare, să aibă 11,5 milioane de pasageri/an, iar costul estimativ al investiției, care include exproprierile, este de peste două miliarde de euro.

Locație Aeroport SudFoto: Primaria Sector 4

Băluță a declarat, vineri, într-o conferință de presă susținută la Romaero. că studiul de oportunitate realizat de SETEC, CDS și Urbans Scope a concluzionat că este oportună construirea unui aeroport în zona de sud.

Investiție estimată la două miliarde de euro fără TVA

Propunerea este ca aeroportul să fie ridicat pe o suprafață cuprinsă între 300 și 700 de hectare, în prima fază, pentru un număr maxim de 11,5 milioane de pasageri/an, iar în etapa a doua, cu posibilitatea de extindere până la 1.300 de hectare/20 milioane de pasageri/an.

Lungimea propusă a pistei este de 3.450 de metri, amenajarea unui terminal cargo de 3.000 mp / 30.172 tone/an și 4341 locuri de parcare. Valoarea investiției se ridică la 2 miliarde de euro fără TVA, din care valoarea exproprierilor este de 10 milioane de euro.

Primarul Daniel Băluță spune că autoritatea locală va face exproprierile, studiile de fezabilitate, un plan de afaceri, apoi va căuta soluții de finanțare și parteneriate, fiind în discuție inclusiv parteneriate public-private.

Primăria nu va gestiona aeroportul, ci va fi predat după terminarea lucrărilor unui operator, spune Băluță.

„În urma unei asocieri între Sectorul 4 și Consiliul Județean Giurgiu, făcute anul trecut și validate de Consiliul General, am pus bazele unei structuri menite să ducă în timp acest proiect care datează încă din 1973 ca și intenție. Împreună cu Consiliul Județean Giurgiu realizăm o societate comercială care va achiziționa terenul în momentul în care toate procedurile vor fi gata. Astăzi este gata primul pas, studiul de oportunitate”, a susținut primarul Daniel Băluță.

Două amplasamente luate în calcul pentru Aeroportul „București Sud”

Întrebat de reporterul HotNews.ro dacă a fost stabilită locația aeroportului, primarul Daniel Băluță spune că nu.

„Sunt două zone în județul Giurgiu pe care le avem în vedere – Grădiștea și Adunați Copăceni. Sunt cele două zone analizate. Locația va fi stabilită în funcție de ceea ce studiul de prefezabilitate/fezabilitate ne va releva. Această locație nu este aleasă subiectiv. Ea reprezintă o consecință a acestor studii, ce se fac în acest moment, iar un factor extrem de important este legat de suprafața pe care va trebui să o expropriem, pentru că acesta este rolul fundamental al asocierii cu Consiliul Județean Giurgiu. Putem avea o suprafață de la 300-400 de hectare până la 1.000 de hectare. Inclusiv elementele urbanistice trebuie modificate, astfel încât, pe termen lung, chiar dacă nu expropriem tot terenul necesar dezvoltării, acel teren să rămână neconstruit”, a spus Băluță.

Întrebat cu ce bani se va face aeroportul, în condițiile în care bugetul Primăriei este undeva la două miliarde de lei pe an, Băluță a spus că Sectorul 4 a inițiat proiectul, iar apoi, în baza datelor obșinute din studii, se va căuta finanțare. O soluție ar putea fi inclusiv parteneriatul public-privat:

  • „Există mai multe modalități prin care acest proiect se poate implementa. Pasul I este acela de a realiza o societate comercială cu acționari cele două UAT-uri. Acestui acționariat i se poate adăuga oricând prin majorare de capital o altă entitate economică. Pot fi cesionate acțiunile statului român, depinde de intențiile pe care statul român le are la momentul respectiv.
  • Fie va fi construit în parteneriat public-privat, fie vor fi alocați bani din surse bugetare. Depinde de intențiile strategice. Dar nu putem să plecăm la acest drum fără să avem o documentație temeinică fiindcă orice partener de afaceri nu va avea niciodată nimic cu tine dacă nu ai date concrete, analize profesioniste.
  • Este un proiect în care suntem inițiatori, apoi vedem ce decidem, în baza acestor date. Ceea ce încercăm să facem, împreună cu partenerii noștri, este să creăm premisele ca o astfel de investiție să se poată derula, să oferim infrastructura tehnică, datele necesare, astfel încât să nu livrăm povești interlocutorilor ci date palbaile, un plan de afaceri”,.

Un studiu de fezabilitate pentru Aeroportul „București Sud” ar putea fi gata în septembrie 2025

Potrivit estimărilor specialiștilor angajați de Primăria Sectorului 4, studiul de prefezabilitate ar urma să fie finalizat în luna august 2024, iar un an mai târziu, în septembrie 2025, să fie disponibile atât studiul de fezabilitate, cât și Planul Urbanistic Zonal. În octombrie 2025 este estimată începerea procedurilor de proiectare și execuție, proiectul urmând a fi finalizat în termen de cel mult trei ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Pe Aeroportul Otopeni estimările arată faptul că în următorii ani, traficul de pasageri ar putea crește semnificativ (până la aproximativ 65 de milioane de pasageri anual, în 2050), iar în aceste condiții, în care nu sunt prefigurate intenții de extindere a capacității de transport a aerogării din Otopeni, „luarea în considerare a unui nou aeroport ar putea asigura o gestionare mai eficientă a traficului și o experiență mai bună pentru pasageri”, spun reprezentanții Primăriei Sectorului 4.

La conferința de presă susținută de Băluță a fost prezentă și senatoarea PSD Gabriela Firea, candidat la Primăria Capitalei, care a susținut că „un aeroport în sudul Capitalei este așteptat de peste 20 de ani”.

Citeste mai mult

NATIONAL

Marcel Ciolacu vorbește despre cea mai complexă lucrare de infrastructură din România: Este o premieră istorică

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu a fost în vizită pe Autostrada Moldovei, la nodul de tip turbion de la Pașcani. Premierul arată că această lucrare de infrastructură este una în premieră pentru România, iar atunci când Autostrada Moldovei va fi terminată, județele din această zonă vor avea parte de o creștere economică importantă.

”Autostrada Moldovei este cea mai mare șansă pentru companiile județului Iași și angajații locali la prosperitate economică, cu venituri în creștere și profituri care să dezvolte comunitatea!

M-am întâlnit azi cu reprezentanții mediului de afaceri din Iași și am văzut ce așteptare uriașă au companiile locale legată de finalizarea acestui proiect major. Oriunde în lume, o autostradă aduce investiții noi, locuri de muncă mai bine plătite și afaceri care cresc într-un ritm susținut. Asta se va întâmpla și în Iași, unde există antreprenori cu viziune, pe care îi admir pentru energia cu care au construit afaceri solide.

Am vizitat și unul dintre șantierele de pe Autostrada Moldovei, la nodul rutier de tip turbion de lângă Pașcani. Este o lucrare în premieră pentru România, cu 12 pasaje întinse pe circa 2 kilometri, o provocare pe măsura priceperii și ambiției constructorilor care sunt chiar de aici, din Moldova.

Ca premier și lider al PSD, am transformat Moldova în regiunea cu cele mai mari investiții publice în infrastructură. Iar asta va face din județul Iași unul dintre principalii poli economici de dezvoltare a țării!”, scrie Marcel Ciolacu.

Ce este nodul de tip turbion

Primul şi cel mai mare nod rutier turbion din România va fi construit în judeţul Iaşi, la intersecţia dintre Autostrada Moldovei, A7, şi Autostrada Unirii, A8.

Acest nod rutier, care va fi între comuna Stolniceni-Prăjescu şi municipiul Paşcani, va avea o lungime de aproximativ doi kilometri şi o suprafaţă de 220 hectare. În acest proiect vor fi opt bretele, proiectate la viteza de 80 km/h, 12 pasaje, opt dintre ele fiind pe autostrada A7 şi patru pe A8. De asemenea, proiectul include şi cinci podeţe.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend