Ucraina a afirmat că bombardamentele rusești au vizat sâmbătă civili din două orașe din regiunea nord-estică Harkov, iar președintele Volodimir Zelenski a raportat succese ale trupelor care luptă împotriva unui nou atac rusesc în această regiune, transmite Reuters. „Ocupantul își pierde infanteria și echipamentele, pierderi tangibile, chiar dacă, la fel ca în 2022, conta pe un avans rapid pe teritoriul nostru”, a declarat Zelenski. El a spus și că forțele sale au respins un asalt mai la sud, în jurul orașului Ceasiv Iar (Donețk), o țintă-cheie în efortul rusesc: „Soldații noștri au distrus mai mult de 20 de vehicule blindate ale ocupantului”.

Soldat ucrainean în tranșeeFoto: Diego Herrera Carcedo / AFP / Profimedia

Toate informațiile despre războiul din Ucraina – ziua 816 – LIVE pe HotNews.ro:

08:39 Forțele rusești și-au intensificat recent efortul de a cuceri orașul Ceasiv Iar, important din punct de vedere operațional, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Trupele rusești încearcă să exploateze modul în care operațiunile ofensive rusești din nordul regiunii Harkov și operațiunile ofensive în curs de desfășurare în estul Ucrainei au generat o presiune mai mare asupra forțelor ucrainene la nivelul întregului teatru de operații.

Cucerirea de către ruși a orașului Ceasiv Iar ar fi semnificativă din punct de vedere operațional, deoarece ar oferi forțelor rusești poziții favorabile pentru a lansa operațiuni ofensive ulterioare împotriva orașelor Kostyantynivka și Druzhkivka, orașe care formează porțiunea sudică a unei centuri defensive ucrainene care reprezintă coloana vertebrală a apărării Ucrainei în regiunea Donețk, notează ISW.

Scurtă recapitulare a evenimentelor recente:

• Zelenski: „Partenerii noștri se tem că Rusia va pierde acest război” și ar vrea ca Kievul „să câștige în așa fel încât Rusia să nu piardă”. Preşedintele ucrainean ar fi făcut aceste declarații în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii.
• Expert ucrainean despre criza de soldați de pe front: „Nimeni nu vrea să moară, să lupte”. „Noi avem un război, nu o competiție de motorsport, unde participă cineva vrea”. Specialistul militar Mykhailo Samus a explicat într-un interviu oferit din Ucraina pentru HotNews.ro care sunt controversele noii legi a mobilizării.
• „Noi nu putem face nimic”. Zelenski critică Occidentul pentru că a interzis Ucrainei să folosească arme furnizate de Europa și Statele Unite pentru a lovi teritoriul rusesc.
• Polonia va construi fortificații la granița cu Rusia și Belarus. Polonia va investi peste 2 miliarde de euro în securizarea şi întărirea frontierei sale estice, care este de asemenea frontiera Uniunii Europene.
• Rusia acuză Ucraina că lovește teritoriul rusesc cu bombe ghidate franceze şi rachete anti-radar americane.
• „Este un lux dacă putem trage 30 de obuze”. Ce spun comandanții de artilerie ucraineni din Donețk. Pentru comandantul ucrainean de artilerie Oleksandr Kozachenko, muniția americană mult așteptată nu poate veni îndeajuns de repede.
• Forţele rusești au luat captivi zeci de civili în oraşul de graniţă Vovchansk, a declarat un oficial ucrainean, acuzând totodată că cei capturaţi au fost folosiţi ca „scuturi umane”.
• O instanță rusă a ordonat ca activele, conturile, proprietățile și acțiunile Deutsche Bank să fie confiscate în Rusia, ca parte a unui proces în care este implicată banca germană.

—————

​Statul francez a lansat duminică o vastă operaţiune a forţelor de ordine în arhipelagul său din Pacificul de Sud, Noua Caledonie, pentru a debloca drumul spre aeroport, după şase morţi în şase zile de revolte împotriva unei reforme electorale, notează AFP și Agerpres.

Dezastru în Noua Caledonie din cauza revoltelorFoto: NICOLAS JOB / Sipa Press / Profimedia

Această operaţiune „cu peste 600 de jandarmi” urmăreşte “să recâştige controlul complet asupra drumului principal de 60 de kilometri dintre Nouméa şi aeroport”, a anunţat ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, într-un mesaj pe X.

Cu atât mai mult cu cât Noua Zeelandă a anunţat duminică că a cerut Franţei să poată ateriza avioane pentru a-şi repatria cetăţenii.

„Suntem pregătiţi de decolare şi aşteptăm autorizaţia autorităţilor franceze pentru a şti când aceste zboruri pot avea loc în deplină siguranţă”, a declarat ministrul de externe Winston Peters într-un comunicat.

În lipsa zborurilor către şi dinspre Noua Caledonie, suspendate de marţi, guvernul arhipelagului a estimat sâmbătă că 3.200 de persoane erau blocate, fie pentru că nu au putut părăsi arhipelagul, fie pentru că nu au putut ajunge acolo.

Violenţele au făcut şase morţi, cel mai recent sâmbătă după-amiază, un caldoche (caledonian de origine europeană) în Kaala-Gomen, în provincia Nord. Ceilalţi cinci morţi sunt doi jandarmi şi trei civili kanak (numele populaţiei autohtone), în zona metropolitană Nouméa.

Într-un comunicat dat publicităţii duminică dimineaţă, Înaltul Comisariat al Republicii în Noua Caledonie a raportat însă o noapte “mai calmă”.

„Statul se mobilizează pentru a asigura protecţia populaţiei şi a restabili ordinea republicană”, a adăugat reprezentanta statului central.

Ea a anunţat sosirea viitoare a „câteva sute de forţe de securitate internă, sprijin logistic şi operaţional şi de securitate civilă”, pe lângă întăririle deja trimise, a reamintit ea.

Ministrul francez de interne a publicat imagini cu sosirea întăririlor trimise de Paris pe insulă:

Guvernul din Noua Caledonie a anunțat sâmbătă că aproximativ 3.200 de persoane au rămas blocate din cauza lipsei zborurilor comerciale spre și dinspre arhipelag.

Trei români au anunţat autorităţile că se află în Noua Caledonie, iar Consulatul General al României la Paris ţine legătura cu ei, monitorizează situaţia lor şi este pregătit să intervină dacă este nevoie.

Forțe polițienești au început să ajungă în Noua Caledonie ca parte a unei operațiuni masive de recâștigare a controlului capitalei Noumea, a spus vineri un înalt oficial francez din acest teritoriu insular din Pacific.

Revoltele de pe insulă au început luni și au dus la patru morți și sute de arestări.

Revolta a pornit de la o nouă lege, aprobată marți de parlamentul de la Paris, care le permite rezidenților francezi care au trăit în Noua Caledonie timp de cel puțin zece ani să voteze în alegerile provinciale. Unii dintre liderii locali se tem că decizia va dilua votul comunității indigene Kanak.