Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Marian Petrache, lider PNL, audiat la ÎCCJ în Dosarul Procurorilor în care apare și Victor Ponta

Publicat

in

Marian Petrache, secretar general al Partidului Naţional Liberal şi preşedinte al Consiliul Judeţean Ilfov, a fost audiat, luni 20 aprilie 2015, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în mega-dosarul de corupţie în care procurorii George Bălan şi Marcel Sâmpetru sunt acuzaţi, pe baza unor stenograme, că ar fi negociat cu premierul Victor Ponta ocuparea funcţiilor de şefi ai Ministerului Public şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Marian Petrache a declarat în faţa judecătorilor supremi că, deşi s-a întâlnit cu magistraţii în perioada în care DNA îi intercepta pe aceştia, nu înseamnă că au fost întâlniri conspirative şi nici că se puneau la cale acţiuni oculte.

În timpul şedinţei de judecată, vicepreşedintele Înaltei Curţi, judecătorul Ionuţ Matei, l-a întrebat pe şeful CJ Ilfov, Marian Petrache, dacă apreciază ca normal faptul că politicienii se întâlnesc cu magistraţii. Răspunsul lui Petrache a fost unul memorabil: “Să nu uităm că suntem oameni. Dacă greşim în faţa legii, răspundem. Fiecare îşi duce crucea. Noi politicieni suntem trataţi de parcă am fi bolnavi şi nu avem voie să ne vedem cu nimeni”.

În timpul audierii lui Marian Petrache în calitate de martor, vicepreşedintele Înaltei Curţi, judecătorul Ionuţ Matei, l-a întrebat pe liderul PNL în ce context au avut loc întâlnirile de la restaurantul Perla din Bucureşti şi care a fost subiectul discuţiilor, dar şi ce reprezintă „curentul şi motorul” în Justiţie.

Prezentăm în continuare pasaje din audierea lui Marian Petrache, secretar general PNL şi preşedinte al Consiliul Judeţean Ilfov:

“Marian Petrache: În discuţiile de la restaurantul Perla am făcut mişto de situaţie. Nu am discutat de ocuparea unor funcţii de către George Bălan şi Marcel Sâmpetru. Nu era treaba mea. Chiar dacă aş fi vrut să se afle ei în acele funcţii, ar fi fost penibil din partea mea să fac acele propuneri. Nu aveam puterea pentru a face asta.

Ionuţ Matei: Da, dar dumneavoastră sunteţi o persoană importantă în partid, sunteţi preşedinte de consiliu judeţean. Ce ne puteţi spune despre curentul şi motorul din Justiţie?

Marian Petrache: Nu înseamnă că persoanele importante întreprind acţiuni oculte. (…) În mintea mea de inginer, atât am înţeles din curentul şi motorul.

Ionuţ Matei: Am înţeles, în mintea dumneavoastră de inginer aşa funcţionează justiţia.

Marian Petrache: Domnule preşedinte, când se întâlnesc nişte oameni nu înseamnă că se întâlnesc conspirativ. (…)

Ionuţ Matei: Ce ne puteţi spune despre numirea lui Ovidiu Silaghi în funcţia de ministru al Transporturilor. Acesta era membru al partidului din care faceţi parte. Ce inculpat s-a interesat despre acesta în timpul întâlnirilor pe care le-aţi avut?

Marian Petrache: La una dintre discuţiile de la masă cineva m-a întrebat ce părere am despre ministrul Transporturilor de la acea dată, Ovidiu Silaghi. Nu îmi amintesc exact cine m-a întrebat. Eu am afirmat că acesta nu este pregătit pentru acest post. Nu cunosc care era interesul inculpaţilor cu privire la acea persoană, pentru că discuţia s-a încheiat foarte repede. (…)

Ionuţ Matei: Vi se pare normal ca un magistrat să se întâlnească cu un om politic? Nu vedeţi nimic nelalocul lui ca un magistrat să se întâlnească cu oameni politici? Nu aţi avut nicio apăsare să vă întâlniţi cu doi magistraţi?

Marian Petrache: Nu. Dacă ne întâlnim, nu înseamnă că încălcăm legea. Legea nu interzice acest lucru. Să nu uităm că suntem oameni. Dacă greşim în faţa legii, răspundem. Fiecare îşi duce crucea. Noi politicieni suntem trataţi de parcă am fi bolnavi şi nu avem voie să ne vedem cu nimeni”.

În dosarul în care procurorii Marcel Sâmpetru şi George Bălan au fost acuzaţi de DNA de săvârşirea infracţiunilor de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii, în formă continuată (2 acte materiale), asociere pentru săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii şi de divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului, respectiv complicitate la săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii şi de asociere pentru săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii mai are calitate de inculpat şi judecătoarea ICCJ Georgeta Barbălată. Aceasta este acuzată de procurorii DNA că i-a comunicat unui alt inculpat din dosar, respectiv fostului şef al DGIPI Ilfov Mihai Vlad, că pe numele său, dar şi pe numele celor doi procurori, au fost emise mandate de interceptare, dar şi autorizări de efecutare a percheziţiilor domiciliare, asigurând, conform susţinerilor procurorilor, timpul necesar pentru a distruge şi ascunde documente şi obiecte care ar fi constituit mijloace de probă şi zădărnicind astfel urmărirea penală.

Dosarul a fost unul răsunător la momentul apariţiei, ţinând cont că a fost aruncat pe piaţă în perioada în care se căutau şefi pentru conducerile marilor parchete şi era strâns legat şi de numele premierului Victor Ponta, fost coleg cu procurorul George Bălan la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti, în dosar fiind reţinută o întâlnire pe care cei doi au avut-o la o cafea, scrie presa locală.

Source Article from http://www.stiripesurse.ro/marian-petrache-lider-pnl-audiat-la-iccj-in-dosarul-procurorilor-in-care-apare-i-victor-ponta_953564.html

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Oamenii de știință au descoperit o metodă prin care persoanele paralizate își pot mișca mâinile

Publicat

in

Ceea ce era până acum doar un experiment limitat ar putea deveni în curând o soluţie benefică pentru mai multe persoane paralizate în viaţa de zi cu zi. Aproximativ 40 de tetraplegici şi-au recăpătat controlul asupra braţelor sau al mâinilor datorită unor electrozi plasaţi în jurul măduvei spinării, informează AFP, potrivit Agerpres.

Aceste rezultate, detaliate într-un articol publicat în revista Nature Medicine, demonstrează, potrivit concluziilor formulate într-un nou studiu, “siguranţa şi eficacitatea” unui dispozitiv ce constă în plasarea unor electrozi pe pielea persoanelor paralizate în jurul zonei în care măduva spinării a fost afectată în urma unui accident.

În total, 40 de tetraplegici şi-au recâştigat atât forţa, cât şi capacitatea de a-şi mişca braţele sau mâinile, după două luni de terapie cu acest dispozitiv.

Acesta din urmă, proiectat de start-upul Onward, “ar putea schimba datele problemei pentru majoritatea pacienţilor afectaţi de o leziune a măduvei spinării”, a declarat cercetătorul Chet Moritz, coordonatorul acestui studiu, într-o conferinţă de presă organizată de revista Nature.

Cercetările avansează

Noile cercetări se înscriu într-un domeniu care a cunoscut progrese majore în ultimii ani. Este vorba despre faptul de a le permite persoanelor paralizate să se mişte din nou, cu ajutorul unei stimulări electrice a măduvei spinării.

Mai mulţi pacienţi au reuşit astfel chiar să meargă din nou, permanent, datorită unui implant plasat direct în măduva spinării.

Deşi mai puţin spectaculoase la prima vedere, rezultatele anunţate luni ar putea schimba vieţile unor pacienţi la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, pe termen scurt.

“Toată lumea crede (…) că noi vrem doar să putem merge din nou”, a declarat în aceeaşi conferinţă de presă jurnalista britanică Melanie Reid, rămasă paralizată după o căzătură de pe cal în urmă cu 15 ani.

“Dar, pentru un tetraplegic, cel mai important lucru este să poată să se folosească de mâinile sale”, a adăugat ea, după ce a beneficiat de acel dispozitiv şi care reuşeşte în prezent să facă să defileze o pagină de internet pe ecranul unui telefon mobil.

Uşor de utilizat

Noul sistem este interesant şi dintr-un punct de vedere practic. El necesită plasarea unei cutii pe piele, nu implantarea unor electrozi printr-o operaţie chirurgicală.

Un implant, o pistă explorată şi de Onward, ar fi probabil mai eficient, dar şi mai complex de utilizat.

Iar cutia nu trebuie să fie purtată tot timpul pentru a fi benefică: ea a fost testată în sesiuni care au durat o oră fiecare. În timp, efectele sale par să dureze, deoarece ajută la dezvoltarea unor noi conexiuni între creier şi membrele afectate.

“Beneficiile cresc cu timpul, chiar şi atunci când stimulatorul nu funcţionează”, a adăugat Melanie Moritz.

Mai presus de toate, amploarea acestui studiu este cea care marchează un pas înainte considerat crucial. Până în prezent, cercetările în acest domeniu au implicat doar câţiva pacienţi izolaţi, cu rezultate impresionante, dar insuficiente pentru a concluziona dacă astfel de instrumente sunt viabile în viaţa de zi cu zi.

Când ar putea ajunge pe piață

Noul studiu a fost realizat la nivel global pe 60 de pacienţi, un eşantion fără precedent. Deşi nu toţi au înregistrat progrese notabile, aproape trei sferturi dintre ei au avut de beneficiat de pe urma dispozitivului.

În acest stadiu, rezultatele obţinute le permit reprezentanţilor de la Onward să înceapă negocieri imediate cu autorităţile sanitare de reglementare din mai multe ţări, inclusiv cu cele din Statele Unite.

“Niciodată nu putem să prezicem când vom obţine o autorizare”, a explicat cercetătorul Gregoire Courtine, care a supervizat studiul şi care face parte din echipa start-upului Onward. “Dar, după părerea mea, vom putea să îl comercializăm până la sfârşitul anului în Statele Unite, apoi imediat după aceea şi în Europa”, a adăugat el.

În schimb, în raport cu stadiul în care se află cercetarea medicală în prezent, vor trebui să treacă mai mulţi ani înainte ca pacienţii tetraplegici să aibă acces în mod frecvent la implanturi care să le permită să meargă din nou.

Rămâne o mare necunoscută: preţul noului dispozitiv. “Nu a fost încă stabilit”, a recunoscut Gregoire Courtine, care promite că obiectivul specialiştilor de la Onward este acela ca preţul să rămână “accesibil”.

Citeste mai mult

NATIONAL

SUA spun că s-au aflat „în imposibilitatea” de a oferi ajutor Iranului după prăbușirea elicopterului lui Ebrahim Raisi, „în mare parte din motive logistice”

Publicat

in

Statele Unite au anunțat luni că nu au fost în măsură, în mare parte din motive logistice, să accepte o cerere de asistență din partea Iranului venită în urma accidentului de elicopter din weekend în care a murit președintele Ebrahim Raisi, Washingtonul prezentându-și condoleanțele pentru decesul acestuia, scrie Reuters.

Varzaghan, nord-vestul Iranului, locul prăbușirii elicopterului în care se afla președintele iranian Ebrahim Raisi, 20 mai 2024. Foto: Azin HAGHIGHI / AFP / Profimedia

Această rară solicitare a Iranului, care consideră SUA și Israelul drept principalii săi adversari, a fost dezvăluită de Departamentul de Stat, în cadrul unei conferințe de presă.

„Ne-a fost solicitată asistență de către guvernul iranian. Le-am spus clar că le vom oferi ajutor, așa cum am face ca răspuns la orice solicitare din partea unui guvern străin în acest tip de situație”, a declarat în fața presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

„În cele din urmă, în mare parte din motive logistice, nu am fost în măsură să oferim această asistență”, a spus Miller, fără a oferi alte detalii.

Epava carbonizată a elicopterului care s-a prăbușit duminică, în care se aflau Raisi, ministrul de externe Hossein Amirabdollahian și alți șase pasageri și membri ai echipajului, a fost găsită luni dimineață, după o căutare care s-a întins pe parcursul nopții, în condiții meteorologice extrem de dificile.

Iranul nu a oferit încă nicio explicație oficială cu privire la cauza prăbușirii elicopterului Bell 212 de fabricație americană în munții din apropierea graniței cu Azerbaidjanul.

Întrebat dacă este îngrijorat de faptul că Teheranul ar putea da vina pe Washington, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a răspuns: „Statele Unite nu au avut niciun rol în acest accident”.

„Continuăm să monitorizăm situația, dar nu avem nicio perspectivă asupra cauzei accidentului”, a adăugat Austin, citat de Reuters și AFP.

Prăbușirea avionului s-a produs într-un moment în care disensiunile interne din Iran, cauzate de o serie de crize politice, sociale și economice, s-au înmulțit. Conducătorii clerici ai Iranului se confruntă cu presiuni internaționale în legătură cu programul nuclear al Teheranului și cu aprofundarea legăturilor militare cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, Austin a negat orice îngrijorare a SUA cu privire la faptul că accidentul ar putea avea implicații imediate de securitate în Orientul Mijlociu.

„Nu văd neapărat un impact mai larg, regional, asupra securității în acest moment”, a precizat el.

Conform constituției Republicii Islamice, noi alegeri prezidențiale trebuie organizate în termen de 50 de zile. De altfel, presa de stat a anunțat, conform AFP, că autoritățile au decis să țină alegeri prezidențiale pe data de 28 iunie

Suzanne Maloney, cercetătoare din cadrul think tank-ului Brookings Institution, specializată în chestiuni care au legătură cu Iranul, a explicat că ayatollahul Ali Khamenei și serviciile de securitate iraniene vor încerca să evite orice percepție de vulnerabilitate în timpul perioadei de tranziție.

„Prin urmare, m-aș aștepta la un Iran timid și reactiv, care ar putea fi mai reticent la riscuri pe termen scurt, dar, în mod paradoxal, mai periculos dacă se percepe în defensivă”, a spus Maloney.

Zi de doliu naţional în Turcia, decretată de Erdogan

Tot luni, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a decretat luni o zi de doliu naţional după moartea lui Ebrahim Raisi.

„În timpul şedinţei de guvern, am decis să declaram o zi de doliu naţional în ţara noastră pentru a împărtăşi durerea profundă trăită de poporul iranian”, a declarat liderul de la Ankara, într-un discurs televizat.

„Transmitem din nou condoleanţe fraţilor noştri iranieni”, a mai spus Erdogan, care a afirmat anterior în cursul zilei de luni că „ne rugăm pentru mila lui Dumnezeu pentru dragul meu coleg şi frate” Ebrahim Raisi.

Ministrul turc al transporturilor Abdulkadir Uraloglu a precizat că elicopterul la bordul căruia se afla preşedintele iranian nu avea „sistem de semnalizare” sau acesta nu funcţiona în momentul prăbuşirii duminică a aparatului de zbor.

„Am stabilit că sistemul de semnalizare al elicopterului era probabil stricat sau că (aparatul de zbor) nu avea un sistem de semnalizare”, a declarat presei ministrul turc, potrivit Agerpres.

Ankara, care a trimis duminică seara o dronă Akinci în zona accidentului, a afirmat luni că dispozitivul său a făcut posibilă localizarea epavei elicopterului la bordul căruia se afla preşedintele Raisi, descoperită în zorii zilei de luni în nord-vestul Iranului.

Preşedintele Erdogan, care se mândreşte deseori cu dezvoltarea industriei de apărare a Turciei, a salutat luni seara „rolul activ” pe care l-a avut drona turcească în localizarea epavei elicopterului.

Autorităţile iraniene au mai anunţat luni că procesiunea funerară pentru preşedintele Raisi va avea loc miercuri la Teheran.

Citiți și:

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend