Președintele Klaus Iohannis le-a transmit, vineri, aleșilor locali certați cu legea că “este necesar şi ca forul legislativ să asigure un cadru care să permit o funcţionare eficientă a administraţiei”. Şeful statului îşi continuă mesajul cu ideea că există o lipsă de claritate e legislaţiei, dând exemplu incompabitibilităţilor, care „afectează administraţia şi capacitatea sa de a lucra în interesul comunităţii”.

Mai mulţi şefi de CJ, primari şi consilieri locali sau judeţeni şi-au pierdut mandatul după ce instanţele i-au declarat definitiv incompatibili. În schimb, Iohannis a câştigat de două ori procesul cu ANI, care l-a acuzat de incompatibilitate, în perioada când acesta era primar al Sibiului.

De asemenea, șeful statului transmite că este preocupat în primul rând de dezbaterea asupra regionalizării şi descentralizării.

Într-un mesaj al preşedintelui Klaus Iohannis, citit vineri de şeful Cancelariei prezidenţiale, Dan Mihalache, cu prilejul Adunării Generale a Asociaţiei Oraşelor din România, acesta declară: ”Ca fost primar cunosc responsabilităţile unui funcţionar, fie el înalt sau simplu executant, câte legi are de respectat, câte proceduri are de îndeplinit. Şi mai ştiu şi care este salariul unui funcţionar în România. Dar respectarea legii nu este opţională. Doar eradicând corupţia, cetăţenii vor ajunge să aibă încredere deplină în instituţiile pe care le reprezentăm”.

La finalul mesajului, vorbeşte de problema incompatibilităţilor, subliniind că lipsa de claritate a legislaţiei afectează administraţia.

Într-un articol publicat pe Gândul.info, jurnalistul Cristian Andrei dezvăluie care este legea care a generat fenomenul incompatibilităților.

“Mai multe articole dintr-o lege din 2003 reprezintă ţinta tuturor celor acuzaţi de incompatibilitate. În legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, la articolul 87 se prevede situaţiile de incompatibilitate ale primarilor (prevederea este asimilată şi pentru preşedinţii de Consilii Judeţene).

Cele mai multe cazuri de incompatibilitate au venit din cauza articolului 87, lit f, din legea 161/2003 care prevede următoarea situaţie de incompatibilitate: „funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes national”, scrie Cristian Andrei.

Conform jurnalistului, circa 1.200 de aleșI locali se află în incompatibilitate: “Numărul nu a fost confirmat de ANI, care a anunţat cu puţin peste o sută de cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese. Printre numele sonore din teritoriu acuzate de ANI se află Mircea Moloţ, Gheorghe Bunea Stancu, Nicuşor Constantinescu, Radu Mazăre, Constantin Boşcodeală, Aristotel Căncescu şi Klaus Iohannis. Primii doi şi-au pierdut mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, respectiv Brăila după ce au pierdut procesul cu Agenţia Naţională de Integritate. Singurul care a câştigat procesul intentat soluţiei dată de ANI este actualul preşedinte, Klaus Iohannis”.

Klaus Iohannis a fost un susţinător permanent al modificării legii 161/2013, afirmând în dese că este nevoie de anumite schimbări la ANI. Printre cei care au câştigat procese cu ANI se numără directorul SRI, Eduard Hellvig şi Dan Mihalache – şeful Cancelariei Prezidenţiale.

În prezent, fostul şef al ANI, Horia Georgescu, se află în arest preventiv, fiind acuzat în dosarul privind retrocedările.

PSD a fost la un pas să modifice legea, dar social-democarții au fost blocaţi de preşedintele Băsescu.

Potrivit modificării propuse de mai mulţi parlamentari PSD dacă o persoană găsită incompatibilă a ocupat funcţia de primar, viceprimar, consilier, preşedinte al CJ, vicepreşedinte al CJ, consilier judeţean, deputat, senator sau parlamentar european nu mai poate ocupa niciuna din aceste funcţii pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. Ei pot ocupa însă alte funcţii decât cele anterioare, fapt interzis în prezent de lege.