Cu cât se vehiculează mai intens despre o iminentă rupere în PSD, cu atât se discută mai mult și despre posibili înlocuitori pentru Liviu Dragnea. Dacă actualul președinte al PSD nu mai are nevoie de nicio prezentare, vom vorbi mai pe larg în continuare despre Sorin Grindeanu și Mihai Chirica.

Actualul prim-ministru al României a fost caracterizat în momentul numirii sale în funcție drept un simplu avatar de-al președintelui PSD. Membru PDSR încă din 1996, Grindeanu a rămas fidel formațiunii, strângând de-a lungul timpului funcții de conducere în filiala județeană Timiș și în organizația națională a Tineretului Social-Democrat.

Cu un mandat de deputat la activ și o funcție de ministru, dar și cu studii post-universitare internaționale, Sorin Grindeanu a părut la momentul numirii în funcție o soluție mai mult decât decentă. Actualul premier chiar declarase la acea vreme că nu și-a dorit o funcție în Executiv, dar că s-a lăsat convins de către partid, informație confirmată și de Liviu Dragnea.

Imaginea de simplu avatar al lui Liviu Dragnea a început să se piardă odată cu decizia de anulare a OUG 13. S-a vehiculat la vremea respectivă că decizia a fost luată peste capul șefului de partid, care, într-o încercare disperată de a limita daunele, a ieșit primul în public să anunțe că Guvernul va renunța la vestita ordonanță.

Grindeanu a fost speculat în spațiul public ca variantă de înlocuire a lui Liviu Dragnea chiar de către Mihai Chirica, despre care vom vorbi în continuare.

Actualul primar al municipiului Iași a fost în ultima perioadă cel mai puternic contestatar în interiorul PSD. Poziționându-se împotriva OUG 13 și criticând maniera autoritară în care Dragnea conduce partidului, Chirica a început el însuși să fie vehiculat drept un candidat la conducerea formațiunii, deși personal a declarat că nu este tentat de o funcție de conducere „la centru”.

Deși a căpătat notorietate și susținere prin poziționările din ultima vreme, Chirica a avut parte în ultimele zile și de o descriere mai puțin pozitivă. Jurnalista Ramona Ursu a republicat pe site-ul personal un editorial din 2013, în care vorbește despre latura lui Chirică mai puțin „revoluționară”:

„Tovarăşul Mihai Chirica – nu-l căutaţi în minte, că n-o să îl găsiţi! – este, de vreo zece ani, poate cel mai fidel slugoi, pardon!, subaltern, al primarului pesedist Gheorghe (pentru prieteni, Gigi) Nichita. (…) Şi a înghiţit. Şi a tăcut. Şi a zâmbit. Şi a plimbat hârtii. Şi iar a înghiţit. Şi tot ce mergea prost făcea Chirica. Şi tot ce ieşea bine făcea Nichita. Aşa au trecut ani. Mulţi ani. Iar slugoiul, pardon!, subalternul Chirica, învăţa de la Gigi lecţie după lecţie. Iar cea supremă a fost tupeul. Ieşea mai des în faţă. Vorbea mult. Insulta. Era victimă. Mereu una politică! Era şi lăudat. De Gigi, cine altul? Până într-o zi, când slugoiul, vă rog să mă scuzaţi!, Chirica a fost ales consilier local. Apoi, viceprimar. Apoi, ca unic candidat, şef peste „cei roşii“ din Iaşi, la municipiu. Al doilea, după Nichita, şef la judeţ.”

Așadar, se prea poate ca tensiunile din interiorul PSD să fi atins un nivel alarmant. Dar de aici până la a spera într-un schimb de generații la vârful partidului și odată cu el, un schimb de paradigme, este încă distanță mare. Sorin Grindeanu pare în momentul de față incapabil să-și anunțe supremația în actul guvernamental față de liderul partidului, în vreme ce Mihai Chirica pare genul de politician frecventabil de către cei care nu-l cunosc (cel puțin prin comparație cu șeful său politic) dar total nefrecventabil de către cei care îi cunosc activitatea mai din scurt.