Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Despre tarifele de roaming in UE si contributia europarlamentarilor Romaniei

Publicat

in

În ultima vreme, diverși reprezenanți ai PNL declară că europarlamentara Ioana Adina Vălean a redus tarifele de roaming în UE, lucru nu întocmai adevarat.

Reducerea tarifelor de roaming a fost initiată de comisarul Viviane Reding si continuată de actualul comisar pentru Agenda Digitală Nelie Kroes. Viviane Reding a fost cea care a ințiat și coordonat primele regulamente privind roamingul în țările UE – nr. 717/27 iunie 2007 și nr. 544/18 iunie 2009, cu scopul de a limita valoarea tarifelor de roaming în țările UE, uriașe înainte de 2007. Comisarul Nelie Kroes a continut reforma începută de Viviane Reding lansând noi regulamente cu scopul de a elimina tarifele de roaming, inerent pentru piața unică (regulamentul nr. 531/13 iunie 2012, etc.). Aceste regulamente ale roamingului au fost elaborate și propuse de echipa comisarilor respectivi (Reding sau Kroes) și au parcurs etapele consultării între diferitele foruri europene – industrie, Parlament, Consiliu, etc. Ioana Adina Vălean în calitate de membră al Parlamentului European s-a întilnit cu regulamentul de roaming în etapa de consultare cu Parlamentul, etapă în care propunerile Comisiei Europene suferă uneori modificări. În această etapă intervine și lobby-ul consumatorilor, dar mai ales al industriei (mari operatori, asociații ale operatorilor, etc.) cu scopul de a întârzia sau modifica valorile propuse de către inițiatorii regulamentului, veniturile din roaming având o pondere importantă în totalul veniturile operatorilor

De exemplu, lucrul la al treilea regulament de roaming a început cu o consultare, IP/10/1679, lansată de către Comisia Europeană (CE) în 8 dec 2010, prin care aceasta dorea opiniile clienților, firmelor, operatorilor de telefonie mobilă și autorităților publice privind piața de roaming pentru telefonia mobilă în UE. Regulamentele anterioare au stabilit plafoane pentru prețurile de consum ale serviciilor în roaming (telefonie, SMS), dar încă nu exista o piață unică competitivă a serviciilor de roaming, operatorii stabilind prețuri apropiate de plafoanele reglementate și realizând astfel marje ridicate pentru aceste servicii. Obiectivul stabilit prin Agenda digitală pentru Europa este ca diferența dintre tarifele de roaming și cele naționale să se apropie de zero până în 2015. Consultarea invita la evaluarea normelor UE în materie de roaming, solicitând idei despre cele mai bune metode de sporire a concurenței pe piața serviciilor de roaming, protejând în același timp interesele consumatorilor și firmelor din Europa.

A urmat reducerea anuală a tarifelor de roaming, referința IP/11/814 din 30 iunie 2011, astfel că de la 1 iulie 2011, tarifele serviciilor de roaming cu amănuntul au scăzut la €0,35/minut pentru apelurile efectuate și la €0,11/minut pentru apelurile primite.

În 6 iulie 2011, Comisia Europeană prezenta o propunere, IP/11/835, vizând o soluție pe termen lung la problema costului ridicat al utilizării în roaming a dispozitivelor mobile în UE. Propunerea introducea măsuri de stimulare a concurenței, permițând clienților să încheie, de la 1 iulie 2014, un contract pentru servicii mobile în roaming separat de contractul de servicii de comunicații mobile naționale utilizând același număr de telefon. Operatorilor de rețele mobile, inclusiv operatorilor de rețele mobile virtuale, li se oferea dreptul de a utiliza rețelele altor operatori, la prețuri cu ridicata reglementate, încurajând astfel concurența pe piața serviciilor de roaming. Propunerea aborda cauza principală a problemei, absența concurenței pe piața serviciilor de roaming, oferind consumatorilor mai multe opțiuni și facilitând accesul operatorilor alternativi la piața serviciilor de roaming, vizând astfel realizarea obiectivului stabilit în Agenda digitală pentru Europa: diferența dintre tarifele serviciilor de roaming și cele naționale să se apropie de zero până în 2015.

Propunerea reducea în continuare plafoanele tarifare cu amănuntul pentru serviciile de voce și SMS și introducea un nou plafon tarifar cu amănuntul pentru serviciile mobile de date. De la 1 iulie 2014, consumatorii de roaming urmau să plătească maxim €0,24/minut la efectuarea unui apel, maxim €0,10/minut la recepționarea unui apel, maxim €0,10 pentru transmiterea unui SMS și maxim €0,50/megabait pentru descărcarea de date în roaming (facturare per kilobait utilizat).

Propunerea a fost înaintată către Parlamentul European, care beneficia și de ajutorul BEREC, care spre finele lunii august 2011, prezenta Parlamantului European analiza sa asupra regulamentului de roaming propus, analiză care împărtășea o mare parte din concluziile CE, atrâgând însă atenția asupra unor probleme tehnice și competiționale

Potrivit Reuters, citată de Telecomper în 1 februarie 2012, Parlamentul, în urma analizei propunerii CE, propunea tarife mai mici, fiind citată Angelika Niebler, raportor, responsabil din partea Parlamentului cu regulamentul de roaming. Propunerea Niebler reducea la jumătate tariful apelurilor primite, €0,05/minut în 2014 și al mesajelor SMS, €0,05.

Plafoane tarifare ale prețurilor cu amănuntul și cele propuse (fără TVA)

Au intervenit și grupurile de lobby reprezentând consumatorii: Europeans for Fair Roaming cerea, la începutul lunii februarie 2012, membrilor Parlamentului acțiuni decisive contra tarifelor excesive pentru roamingul de date. Aceștia apreciau că noul regulament merge în direcția potrivită, însă limitările tarifelor de roaming sunt mult prea mari.

Pe de altă parte, asociaţiile operatorilor de telecomunicații respingeau planul europarlamentarilor de a reduce tarifele serviciior de roaming într-un ritm mai alert decât cel propus de CE. GSMA, asociaţie care grupa circa 800 operatori de telefonie mobilă, era îngrijorată de propunerea de a reduce în continuare tarifele serviciilor în roaming, considerând o nouă reducere “contraproductivă” – nu va ajuta la dezvoltarea unei pieţe dina­mice şi va descuraja intrarea unor noi jucători pe piaţă.

Conform MEMO/12/227 din 28 martie 2012, Comisia Europeană, parlamentarii europeni şi reprezentanții Consiliului au ajuns la un acord preliminar pentru reducerea tarifelor de roaming pentru serviciile de voce, text şi Internet mobil potrivit IP/11/835 – din iulie 2014 tarifele apelurilor originate nu pot depăşi €0.19/minut, iar cele primite €0,05/minut. Pentru SMSuri s/a stabilit un plafon de €0,06/minut, iar pentru transferul datelor €0,20/megabyte.

Plafoane tarifare aprobate (fără TVA)

Regulamentul permite consumatorilor să semenze din iulie 2014 un contract pentru servicii de roaming de la un alt furnizor de servicii decât propriul operator național, păstrând același număr de telefon. Din iulie 2014, operatorii de rețele virtuale și revânzători vor primi acces la rețelele altor operatori la prețuri en-gros reglementate în scopul de a oferi servicii de roaming concurente.

Acordul era un compromis între tarifele propuse iniţial de Comisia Europeană şi cele ale Parlamentului European din februarie, discuţiile din Parlamentul European privind reducerea tarifelor durând nouă luni.

În 10 mai 2012, Parlamentul European vota noile tarife pentru servicii în roaming în UE, iar în 30 mai 2012 și Consiliul de miniștri al UE aproba noul regulament. În 28 iunie 2012, prin IP/12/709, CE publica noile tarife pentru servicii în roaming valabile de la 1 iulie 2012.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Oamenii de știință au descoperit o metodă prin care persoanele paralizate își pot mișca mâinile

Publicat

in

Ceea ce era până acum doar un experiment limitat ar putea deveni în curând o soluţie benefică pentru mai multe persoane paralizate în viaţa de zi cu zi. Aproximativ 40 de tetraplegici şi-au recăpătat controlul asupra braţelor sau al mâinilor datorită unor electrozi plasaţi în jurul măduvei spinării, informează AFP, potrivit Agerpres.

Aceste rezultate, detaliate într-un articol publicat în revista Nature Medicine, demonstrează, potrivit concluziilor formulate într-un nou studiu, “siguranţa şi eficacitatea” unui dispozitiv ce constă în plasarea unor electrozi pe pielea persoanelor paralizate în jurul zonei în care măduva spinării a fost afectată în urma unui accident.

În total, 40 de tetraplegici şi-au recâştigat atât forţa, cât şi capacitatea de a-şi mişca braţele sau mâinile, după două luni de terapie cu acest dispozitiv.

Acesta din urmă, proiectat de start-upul Onward, “ar putea schimba datele problemei pentru majoritatea pacienţilor afectaţi de o leziune a măduvei spinării”, a declarat cercetătorul Chet Moritz, coordonatorul acestui studiu, într-o conferinţă de presă organizată de revista Nature.

Cercetările avansează

Noile cercetări se înscriu într-un domeniu care a cunoscut progrese majore în ultimii ani. Este vorba despre faptul de a le permite persoanelor paralizate să se mişte din nou, cu ajutorul unei stimulări electrice a măduvei spinării.

Mai mulţi pacienţi au reuşit astfel chiar să meargă din nou, permanent, datorită unui implant plasat direct în măduva spinării.

Deşi mai puţin spectaculoase la prima vedere, rezultatele anunţate luni ar putea schimba vieţile unor pacienţi la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, pe termen scurt.

“Toată lumea crede (…) că noi vrem doar să putem merge din nou”, a declarat în aceeaşi conferinţă de presă jurnalista britanică Melanie Reid, rămasă paralizată după o căzătură de pe cal în urmă cu 15 ani.

“Dar, pentru un tetraplegic, cel mai important lucru este să poată să se folosească de mâinile sale”, a adăugat ea, după ce a beneficiat de acel dispozitiv şi care reuşeşte în prezent să facă să defileze o pagină de internet pe ecranul unui telefon mobil.

Uşor de utilizat

Noul sistem este interesant şi dintr-un punct de vedere practic. El necesită plasarea unei cutii pe piele, nu implantarea unor electrozi printr-o operaţie chirurgicală.

Un implant, o pistă explorată şi de Onward, ar fi probabil mai eficient, dar şi mai complex de utilizat.

Iar cutia nu trebuie să fie purtată tot timpul pentru a fi benefică: ea a fost testată în sesiuni care au durat o oră fiecare. În timp, efectele sale par să dureze, deoarece ajută la dezvoltarea unor noi conexiuni între creier şi membrele afectate.

“Beneficiile cresc cu timpul, chiar şi atunci când stimulatorul nu funcţionează”, a adăugat Melanie Moritz.

Mai presus de toate, amploarea acestui studiu este cea care marchează un pas înainte considerat crucial. Până în prezent, cercetările în acest domeniu au implicat doar câţiva pacienţi izolaţi, cu rezultate impresionante, dar insuficiente pentru a concluziona dacă astfel de instrumente sunt viabile în viaţa de zi cu zi.

Când ar putea ajunge pe piață

Noul studiu a fost realizat la nivel global pe 60 de pacienţi, un eşantion fără precedent. Deşi nu toţi au înregistrat progrese notabile, aproape trei sferturi dintre ei au avut de beneficiat de pe urma dispozitivului.

În acest stadiu, rezultatele obţinute le permit reprezentanţilor de la Onward să înceapă negocieri imediate cu autorităţile sanitare de reglementare din mai multe ţări, inclusiv cu cele din Statele Unite.

“Niciodată nu putem să prezicem când vom obţine o autorizare”, a explicat cercetătorul Gregoire Courtine, care a supervizat studiul şi care face parte din echipa start-upului Onward. “Dar, după părerea mea, vom putea să îl comercializăm până la sfârşitul anului în Statele Unite, apoi imediat după aceea şi în Europa”, a adăugat el.

În schimb, în raport cu stadiul în care se află cercetarea medicală în prezent, vor trebui să treacă mai mulţi ani înainte ca pacienţii tetraplegici să aibă acces în mod frecvent la implanturi care să le permită să meargă din nou.

Rămâne o mare necunoscută: preţul noului dispozitiv. “Nu a fost încă stabilit”, a recunoscut Gregoire Courtine, care promite că obiectivul specialiştilor de la Onward este acela ca preţul să rămână “accesibil”.

Citeste mai mult

NATIONAL

SUA spun că s-au aflat „în imposibilitatea” de a oferi ajutor Iranului după prăbușirea elicopterului lui Ebrahim Raisi, „în mare parte din motive logistice”

Publicat

in

Statele Unite au anunțat luni că nu au fost în măsură, în mare parte din motive logistice, să accepte o cerere de asistență din partea Iranului venită în urma accidentului de elicopter din weekend în care a murit președintele Ebrahim Raisi, Washingtonul prezentându-și condoleanțele pentru decesul acestuia, scrie Reuters.

Varzaghan, nord-vestul Iranului, locul prăbușirii elicopterului în care se afla președintele iranian Ebrahim Raisi, 20 mai 2024. Foto: Azin HAGHIGHI / AFP / Profimedia

Această rară solicitare a Iranului, care consideră SUA și Israelul drept principalii săi adversari, a fost dezvăluită de Departamentul de Stat, în cadrul unei conferințe de presă.

„Ne-a fost solicitată asistență de către guvernul iranian. Le-am spus clar că le vom oferi ajutor, așa cum am face ca răspuns la orice solicitare din partea unui guvern străin în acest tip de situație”, a declarat în fața presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

„În cele din urmă, în mare parte din motive logistice, nu am fost în măsură să oferim această asistență”, a spus Miller, fără a oferi alte detalii.

Epava carbonizată a elicopterului care s-a prăbușit duminică, în care se aflau Raisi, ministrul de externe Hossein Amirabdollahian și alți șase pasageri și membri ai echipajului, a fost găsită luni dimineață, după o căutare care s-a întins pe parcursul nopții, în condiții meteorologice extrem de dificile.

Iranul nu a oferit încă nicio explicație oficială cu privire la cauza prăbușirii elicopterului Bell 212 de fabricație americană în munții din apropierea graniței cu Azerbaidjanul.

Întrebat dacă este îngrijorat de faptul că Teheranul ar putea da vina pe Washington, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a răspuns: „Statele Unite nu au avut niciun rol în acest accident”.

„Continuăm să monitorizăm situația, dar nu avem nicio perspectivă asupra cauzei accidentului”, a adăugat Austin, citat de Reuters și AFP.

Prăbușirea avionului s-a produs într-un moment în care disensiunile interne din Iran, cauzate de o serie de crize politice, sociale și economice, s-au înmulțit. Conducătorii clerici ai Iranului se confruntă cu presiuni internaționale în legătură cu programul nuclear al Teheranului și cu aprofundarea legăturilor militare cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, Austin a negat orice îngrijorare a SUA cu privire la faptul că accidentul ar putea avea implicații imediate de securitate în Orientul Mijlociu.

„Nu văd neapărat un impact mai larg, regional, asupra securității în acest moment”, a precizat el.

Conform constituției Republicii Islamice, noi alegeri prezidențiale trebuie organizate în termen de 50 de zile. De altfel, presa de stat a anunțat, conform AFP, că autoritățile au decis să țină alegeri prezidențiale pe data de 28 iunie

Suzanne Maloney, cercetătoare din cadrul think tank-ului Brookings Institution, specializată în chestiuni care au legătură cu Iranul, a explicat că ayatollahul Ali Khamenei și serviciile de securitate iraniene vor încerca să evite orice percepție de vulnerabilitate în timpul perioadei de tranziție.

„Prin urmare, m-aș aștepta la un Iran timid și reactiv, care ar putea fi mai reticent la riscuri pe termen scurt, dar, în mod paradoxal, mai periculos dacă se percepe în defensivă”, a spus Maloney.

Zi de doliu naţional în Turcia, decretată de Erdogan

Tot luni, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a decretat luni o zi de doliu naţional după moartea lui Ebrahim Raisi.

„În timpul şedinţei de guvern, am decis să declaram o zi de doliu naţional în ţara noastră pentru a împărtăşi durerea profundă trăită de poporul iranian”, a declarat liderul de la Ankara, într-un discurs televizat.

„Transmitem din nou condoleanţe fraţilor noştri iranieni”, a mai spus Erdogan, care a afirmat anterior în cursul zilei de luni că „ne rugăm pentru mila lui Dumnezeu pentru dragul meu coleg şi frate” Ebrahim Raisi.

Ministrul turc al transporturilor Abdulkadir Uraloglu a precizat că elicopterul la bordul căruia se afla preşedintele iranian nu avea „sistem de semnalizare” sau acesta nu funcţiona în momentul prăbuşirii duminică a aparatului de zbor.

„Am stabilit că sistemul de semnalizare al elicopterului era probabil stricat sau că (aparatul de zbor) nu avea un sistem de semnalizare”, a declarat presei ministrul turc, potrivit Agerpres.

Ankara, care a trimis duminică seara o dronă Akinci în zona accidentului, a afirmat luni că dispozitivul său a făcut posibilă localizarea epavei elicopterului la bordul căruia se afla preşedintele Raisi, descoperită în zorii zilei de luni în nord-vestul Iranului.

Preşedintele Erdogan, care se mândreşte deseori cu dezvoltarea industriei de apărare a Turciei, a salutat luni seara „rolul activ” pe care l-a avut drona turcească în localizarea epavei elicopterului.

Autorităţile iraniene au mai anunţat luni că procesiunea funerară pentru preşedintele Raisi va avea loc miercuri la Teheran.

Citiți și:

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend