DNA a extins masurile Controlului Judiciar in cazul deputatului Sebatian Ghita interzicandu-i acestuia desfasurarea ‘activitatii in calitate de deputat in Parlamentului Romaniei, in exercitarea careia a savarsit fapta’ pentru care este urmarit penal.

O decizie a Curtii Constitutionale (81/2013) constata ca ingradirea dreptului unui parlamentar de a-si exercita ‘continuu’ si ‘efectiv’ mandatul este neconstitutionala. Acest lucru ar putea reprezenta un precedent care sa il scape pe Sebastian Ghita de interdictia procurorilor de a-si mai desfasura activitatea de deputat. Curtea se pronunta atunci cu privire la o sanctiune disciplinara din Statutul deputatatilor si senatorilor care prevedea interzicerea “interzicerea participarii la lucrarile Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioada de cel mult 6 luni”.

Iata argumentele Curtii:

“Curtea constata insa ca este intemeiata critica referitoare la reglementarea, prin alin.(1) al art.19^1 din legea astfel cum a fost completata, a sanctiunii disciplinare a parlamentarului aflat in conflict de interese, intrucat aceasta sanctiune, constand in *interzicerea participarii la lucrarile Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioada de cel mult 6 luni*, este de natura sa afecteze mandatul parlamentar.

Curtea retine in acest sens ca mandatul parlamentar este o demnitate publica dobandita de membrii Camerelor Parlamentului prin alegerea de catre electorat, in vederea exercitarii prin reprezentare a suveranitatii nationale, concluzie fundamentata, in principal, pe urmatoarele dispozitii constitutionale : art.2 alin.(1) – *Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum*, art.61 alin.(1) teza intai – *Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman […]* si art.69 alin.(1) – *In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului*. Constitutia mai stabileste, in art.63, durata mandatului Camerei Deputatilor si Senatului, iar in art.70, momentul la care deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului, respectiv *la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului […]*, precum si momentul/cazurile de incetare a calitatii de deputat sau de senator, respectiv : *la data intrunirii legale a Camerelor nou – alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.*”, se arata in decizia CCR.

Curtea considera ca o impiedicare a unui parlamentar de a participa la sedintele Camerei din care face parte, deci o impiedicare a exercitarii ‘activitatii in calitate de deputat’ reprezinta o incalcare a mandatului dat de alegatori (poporul suveran) acestuia de a ii reprezenta.

“Curtea retine ca reprezentativitatea mandatului parlamentar, asa cum este stabilita de dispozitiile din Legea fundamentala citate, are importante consecinte juridice. Una dintre acestea se refera la indatoririle parlamentarului, care se exercita in mod continuu, de la momentul la care acesta intra in exercitiul mandatului, pana la data incetarii calitatii de deputat sau de senator, legiuitorul trebuind ca, prin reglementarile pe care le adopta, sa nu impiedice indeplinirea acestora.

Participarea la sedintele Camerei din care fac parte deputatul sau senatorul constituie o indatorire de esenta mandatului parlamentar, astfel cum rezulta din intregul ansamblu al dispozitiilor constitutionale care reglementeaza Parlamentul, cuprinse in Titlul III, Capitolul I al Legii fundamentale. Aceasta este reglementata expres de Legea nr.96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor in art.29 alin.(1) – text care nu a suferit modificari prin legea supusa controlului de constitutionalitate, fiind caracterizata de legiuitor ca fiind * o obligatie legala, morala si regulamentara*.

Prin urmare, impiedicarea deputatului sau senatorului de a participa la sedintele Camerei din care face parte pe o perioada ce reprezinta jumatate de an din cei patru ani ai mandatului Camerei, constituie o masura de natura sa il impiedice sa isi realizeze mandatul dat de alegatori. In considerarea faptului ca fiecare parlamentar reprezinta natiunea in intregul ei, trebuie asigurate conditii de exercitare efectiva a mandatului, conditii ce trebuie avute in vedere si la reglementarea sanctiunilor disciplinare.

Pentru aceste considerente, Curtea constata ca dispozitiile alin.(1) al art.19^1 din Legea nr.96/2006 astfel cum a fost modificata, sunt neconstitutionale, fiind contrare prevederilor constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si (5), art.2 alin.(1), art.61 alin.(1) teza intai, art.69 alin.(1) si in art.70, texte care configureaza regimul mandatului parlamentar in concordanta cu exigentele statului de drept”, se mai arata in decizia Curtii.

In luna aprilie, la doua luni dupa ce dadea aceasta decizie, Curtea Constitutionala era sesizata din nou. Parlamentarii modificasera statutul, dar in loc sa elimine complet sanctiunea care interzicea timp de maximum 6 luni participarea la lucrarile Parlamentului, acestia au redus perioada la doar o luna. CCR a admis in parte sesizarea de neconstitutionalitate in decizia 195 din 2013.

Sebastian Ghita se va afla in control judiciar pana pe data de 14 august, deci aproximativ 2 luni.

Comisia Juridica din Camera Deputatilor are termen pana marti sa se pronunte pe sesizarea pe care a inaintat-o Sebastian Ghita conducerii Camerei. Acesta reclama neconstitutionalitatea masurii dispuse de procurori in cazul sau, iar daca cei din Comisia Juridica vor considera intemeiata sesizarea sa, presedintele Camerei Deputatilor poate sesiza Curtea Constitutionala sa transeze aceasta problema. Surse parlamentare sustin ca acest lucru este foarte posibil sa se intample.