Premierul Marcel Ciolacu și o delegație guvernamentală se vor afla, marți, la Ankara, într-o vizită oficială în Turcia. Vizita este una extrem de importantă, iar în discuțiile dintre Marcel Ciolacu și Recep Tayip Erdogan vor fi abordate mai multe teme, inclusiv zona energetică, asta pentru că atât România cât și Turcia dezvoltă proiecte energetice majore în Marea Neagră.

Premierul Marcel Ciolacu, însoțit de o delegație de miniștri, se va afla marți, 21 mai 2024, la Ankara, într-o vizită oficială, la invitația președintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan.

Vizita oficială constituie un moment cheie de la stabilirea Parteneriatului Strategic între România și Turcia, în decembrie 2011, prin operaționalizarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, echivalentul ședințelor comune de guvern.

Consiliul va fi coordonat de prim-ministrul României și de președintele Republicii Turcia și va avea rol catalizator pentru consolidarea cooperării în domenii strategice de interes comun, dezvoltarea Parteneriatului Strategic pe toate palierele, dar și extinderea colaborării în cadrul cooperării regionale. Declarația politică include și crearea unui mecanism de dialog bilateral, respectiv „Grupul de dialog politic” la nivelul MAE, sub coordonarea miniștrilor de externe.

În cadrul vizitei, miniștrii care îl vor însoți pe prim-ministrul vor avea întrevederi cu omologii lor turci în vederea dezvoltării proiectelor comune dintre cele două state. Vor fi semnate şi o serie de Acorduri și Memorandumuri de Înţelegere privind cooperarea sectorială în domenii precum securitate socială, IMM-uri, turism, aspecte funcționale privind activitatea misiunilor diplomatice ale celor două țări și urbanism.

Proiecte în energie, transporturi sau agricultură

”Lansarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt subliniază angajamentul României și al Turciei de a întări relațiile bilaterale atât în plan politic, cât și economic, pilon de bază al cooperării noastre. Turcia este principalul partener comercial non-UE al României și prima destinație extra-comunitară a exporturilor românești. Prin viitoarele proiecte în energie, transporturi, agricultură, industrie agroalimentară și de apărare ne-am propus să creștem schimburile comerciale la 15 miliarde de dolari”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

În anul 2023, comerțul bilateral s-a ridicat la peste 10 miliarde de dolari. Investițiile turcești în România se situau pe locul 14 în ceea ce privește țara de rezidență a investitorilor, cu 18.755 de societăți cu capital turcesc în martie 2024.

În contextul vizitei oficiale, șeful Executivului de la București va depune o coroană de flori la Mausoleul dedicat președintelui fondator al Republicii Turcia, Mustafa Kemal Atatürk, din cadrul complexului Anıtkabir din Ankara și va participa la dineul de lucru oferit în onoarea delegației române de președintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan.

Alături de șeful Executivului, vor participa viceprim-ministrul Marian Neacșu, ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul justiției Alina Gorghiu, ministrul educației, Ligia Deca, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Radu Oprea, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Adrian Veștea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Simona Oprescu, președintele ANSVSA, Alexandru Bociu.”, arată un comunicat al Guvernului.

Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi a precizat luni, pentru AGERPRES, că a preluat de la Academia Română un important obiectiv de patrimoniu, Casa Memorială “Vasile Alecsandri” de la Mirceşti, pentru a o restaura.

Conform sursei citate, după 14 ani de blocaj în ceea ce priveşte situaţia mausoleului şi casei lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, acestea au trecut în administrarea Consiliul Judeţean, fapt care permite instituţie administrative judeţene să facă investiţii în reabilitare.

“A fost una dintre priorităţile mandatului meu de preşedinte al Consiliului Judeţean să găsim soluţii pentru a rezolva această situaţie şi iată că lucrurile avansează. Aşa cum am reuşit în acest mandat să restaurăm Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Muzeelor, muzeele ‘Vasile Pogor’ şi ‘Nicolae Gane’, aşa cum am identificat soluţii pentru muzeul ‘Mihail Sadoveanu’, Palatul Sturdza de la Miroslava şi muzeul Constantin Negruzzi de la Hermeziu, aşa vom proceda şi pentru salvarea casei Alecsandri. Iaşul este capitala culturală a României şi investim pentru a conserva clădirile de patrimoniu”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, în informarea transmisă AGERPRES.

Fiind om al Unirii Principatelor de la 1859, dar şi poet, prozator şi dramaturg, ministru de externe, Vasile Alecsandri, prin biografia şi opera sa, a fost profund ataşat de satul Mirceşti, unde a trăit timp de 24 de ani. Tot aici a ales să îşi doarmă somnul de veci.

Vasile Alecsandri, a fost laureat al Premiului de la Montpellier la concursul “Cântecul latinităţii” cu poezia “Cântecul gintei latine”.

Conacul, în fapt o casă ţărănească cu multe încăperi, a fost construit între anii 1861 şi 1867, şi este locul unde “bardul de la Mirceşti”. Aici a scris ciclul Pasteluri, “Dan, căpitan de plai”, “Dumbrava Roşie”, volumul “Ostaşii noştri”, “Despot Vodă”, “Fântâna Blanduziei”, “Ovidiu”, “Dumbrava roşie”, “Chiriţa în provincie” şi multe alte capodopere literare care au marcat cultura românească.

Totodată, a găzduit numeroase personalităţi străine precum pianistul Franz Liszt, care a şi concertat la Mirceşti, istoricul Edgar Quinet, omul de litere şi diplomatul Edouard Grenier, ministrul plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Coutouly. Adesea la conacul de la Mirceşti au poposit şi de figuri contemporane cu Alecsandri. Dintre acestea au fost alese cele mai reprezentative au fost Barbu Lăutaru, Mihai Eminescu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Pantazi Ghica, Costache Negruzzi, Iacob Negruzzi, Matei Millo, Alexandru Hurmuzachi, D.A. Sturdza, Al. Papadopol-Calimah, Titu Maiorescu, Elena Cuza, Carol Davila, Costache Negri, Ion Bianu, Dimitrie Petrino, Al. Lahovari, Vasile Pogor.

În 1914, Paulina, soţia lui Alecsandri, l-a donat Academiei Române, pentru a fi transformat în muzeu împreună cu grădina.

Deschisă publicului în 1928, sub egida Academiei Române, casa “bardului de la Mirceşti”, Vasile Alecsandri, a devenit muzeu memorial în anul 1957, a fost reorganizată în 1987 şi restaurată în anii 1991, 1992, 1998.

În apropierea clădirii muzeului se află mausoleul poetului ridicat, prin grija Academiei Române, în anul 1928, de arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti şi pictat de Paul Molda în stilul vechilor ctitorii voievodale din Ţara Moldovei. Aici odihnesc Vasile Alecsandri şi soţia sa Paulina, precum şi părinţii poetului, Elena şi Vasile Alecsandri vornicul.