Este oare „Europa noastră de azi muritoare”, așa cum a declarat președintele francez Emmanuel Macron? Cu această întrebare începe interviul cu politologul bulgar Ivan Krâstev, publicat în Neue Zürcher Zeitung, conform Rador Radio România.

Politologul consideră că Macron are dreptate în măsura în care lucrurile se pot schimba mai radical decât credem noi. În același timp, președintele francez a dramatizat în efortul său de a atrage atenția asupra vitezei schimbării. „În acest moment, din toate părțile, ne confruntăm cu viziuni apocaliptice asupra lumii”, notează Krâstev, referindu-se la predicțiile sumbre ale activiștilor pentru climă sau la presupunerile că „marele schimb demografic” ne va distruge modul de viață.

Cert este că „Europa este în regim de supraviețuire”, a declarat Krâstev publicației elvețiene. Dar se teme și că oamenii vor intra în șoc dacă li se repetă constant că dacă problemele nu se rezolvă acum, nu se vor rezolva niciodată. “Scriitorul ceh Milan Kundera spune că vertijul nu este o frică de cădere”, reamintește Krâstev, ‘vertijul este dorința de a cădea, căreia îi rezistăm prin frică”.

“Ideea de pace s-a prăbușit”. La fel şi alte iluzii

Politologul bulgar a comparat vremurile de astăzi cu sfârșitul anilor 1980 în Bulgaria, când sistemul era în criză, dar se credea că acel comunism va dura zeci de ani, însă lucrurile s-au schimbat foarte repede.

“Și astăzi lumea noastră se schimbă foarte repede. Ideea unei păci durabile în Europa s-a prăbușit. Înțelegem că trăim vremuri antebelice și toate noțiunile importante pe care s-a bazat securitatea noastră nu mai sunt valabile”.

Ivan Krâstev își susține afirmaţiile cu următoarele exemple: se credea că dependența politică reciprocă însemnă pace, dar astăzi știm deja că dependența poate fi transformată într-o armă politică – așa cum s-a întâmplat cu gazele rusești. De asemenea, Europa ajunsese să creadă că puterea militară nu mai are importanţă, deoarece conta pe faptul că SUA îi garantează securitatea. Acea iluzie a fost spulberată. Sau naționalismul – considerat a fi un spirit al trecutului, astăzi tocmai puterea lui i-a ajutat pe ucraineni să se apere de ruși atât de mult timp.

„Temerile în Europa sunt diferite”

Krâstev a mai declarat pentru ziarul citat că temerile în Europa sunt foarte diferite – germanii și francezii se tem de un război nuclear, în timp ce polonezii și balticii – că țările lor ar putea fi ocupate. Și aceasta îşi are explicația istorică – pentru că țările din Europa de Est nu își percep existența ca pe un dat. „O țară precum Polonia a fost prea des divizată, prea des a dispărut de pe hartă”, reamintește politologul.

Potrivit lui Ivan Krâstev, Putin nu caută să refacă Uniunea Sovietică – el încearcă într-o măsură mult mai mare să redefinească națiunea rusă. “Războiul din Ucraina a fost determinat și de dezvoltarea demografică, adică de topirea rapidă a populației din Rusia. Putin vrea ca ucrainenii să devină ruși”, crede președintele Centrului pentru Strategii Liberale.

Dar europenii se vor putea oare apăra singuri, se întreabă jurnaliștii de la publicația elvețiană. Krâstev subliniază că relația dintre SUA și Europa nu mai este atât de puternică. Și adaugă: “Dacă europenii sunt suficient de conștienți de situație, nu văd de ce nu pot reuși. Considerăm că multe lucruri sunt imposibile doar pentru că suntem prea leneși să le facem. Când Putin și-a început atacul, mulți au crezut că Ucraina nu va rezista mai mult de șase săptămâni. La urma urmei, este o chestiune de voință”.

„Alegerile nu au fost niciodată mai europene”

În legătură cu viitoarele alegeri europene, Ivan Krâstev subliniază diferența dintre frică și anxietate. “Frica este legată de o amenințare specifică și mobilizează. Anxietatea este difuză și tinde să paralizeze”, spune el. Când se adună multe amenințări și riscuri – Ucraina nu va rezista mai mult de șase săptămâni, inflația, migrația – rezultatul este o anxietate care aduce beneficii extremei drepte. Dar și ea însăși este sfâșiată – de exemplu, legat de atitudinea ei față de Rusia.

Alegerile nu au fost niciodată mai europene pentru că acum cetățenii știu că este vorba într-adevăr de direcţia Europei, spune Krâstev, care este și cercetător la Institutul de Științe Umaniste și Sociale din Viena.

„Aceasta este, pe de o parte, o consecință a războiului din Ucraina, care a dus la o integrare foarte puternică a Europei. Dar, în același timp, în diferite țări, atitudinea și sentimentele față de război sunt foarte diferite. Pentru că războiul a adus istoria înapoi și este codificat la nivel național”, spune Ivan Krâstev.

Politologul bulgar adaugă: “Oamenii devin din ce în ce mai convinși că Europa nu este pe drumul cel bun. Dar cu greu fac diferența între nivelul național și cel european. Euroscepticismul s-a schimbat – nu mai este o îndoială în capacităţile UE, ci un sentiment esențial că nimic nu se poate realiza prin politica tradițională”.

În același timp, el amintește că europenii nu au un limbaj comun și o istorie comună, iar ceea ce îi unește sunt instrumentele comune care se creează – precum Planul de Redresare și sprijinul pentru Ucraina. Instrumente care sunt în mare parte bine primite. Pe fundalul unor crize majore care afectează pe toată lumea, susținătorii UE și oponenții lor știu din ce în ce mai bine că se află în aceeași barcă, spune Krâstev. Doar că unii o numesc Titanic, iar pentru alţii este arca lui Noe, rezumă politologul bulgar.

Tot al doilea copil german poartă un aparat dentar, recomandat de medicii ortodonți, dar aceștia nu o fac doar pentru binele pacientului, ci și pentru cel al buzunarului propriu. Pe lângă decontarea Caselor de Sănătate, uriașe profituri se fac prin recomandări de produse mai scumpe și servicii coplată. Însă ce nu fac părinții, pentru un zâmbet perfect de la copiii lor?

Aparat dentarFoto: Yaping Ma / Alamy / Alamy / Profimedia

Într-o comparație europeană, Germania stă foarte bine la aparatele ortodontice pentru copii. 66% dintre aceștia primesc un astfel de dispozitiv de îndreptare a dinților. În Danemarca sunt doar 29%, în Suedia 30%, iar în Norvegia 35%. Pentru România nu am găsit cifre concludente.

În Germania, Consiliul Consultativ pentru Îngrijirea Sănătății declara: „Tratamentul tinerilor cu măsuri ortodontice, cu peste 60 la sută, depășește toate valorile standard internaționale”. Dar Asociația Națională a Stomatologilor de Asigurări de Sănătate (KZBV) și Asociația Federală de Stomatologie (BZÄK) par a nu vedea nimic rău în acest sens.

Pentru toți și pe termen lung

În 2022, cele două asociații profesionale au prezentat „Al șaselea studiu de sănătate orală”, care a ajuns la un rezultat uimitor. Potrivit acesteia, „din motive medicale, tratamentul ortodontic ar putea fi, în general, indicat pentru un total de 97,5 %” dintre copii”.

Asta înseamnă că aproape fiecare copil din Germania ar putea avea nevoie de aparat dentar. Să fie aceasta o necesitate reală? Sau e vorba și de profituri pentru industria de profil și medicii ortodonți? Căci nu impresionează doar numărul extraordinar de mare, de aparate dentare prescrise, ci și timpul lung de tratament, în jur de 42 de luni.

Durata lungă a tratamentului s-ar putea datora și modului în care se realizează facturarea în Germania. Ortodonții germani pot factura pașii individuali de tratament chiar și pe perioade foarte lungi de timp, ceea ce poate duce la gândul că motivația nu e strict medicală, ci vizează și încasări mai mari.

Alte țări, precum Austria, pot face acest lucru într-un timp mult mai scurt. Medicii ortodonți din Austria primesc, din 2015, un tarif fix, care este în prezent în jur de 4.400 de euro. De la numita schimbare a legii, durata medie de tratament în Austria a scăzut semnificativ, la 26 de luni.

Cu mâna în buzunar

În principiu, casele de asigurări legale de sănătate din Germania plătesc aparatul dentar pentru toți copiii până la vârsta de 18 ani – cu condiția ca anumiți dinți nealiniați să fie diagnosticați ca atare. Potrivit informațiilor de la KZBV, casele de asigurări de sănătate au plătit, în medie, 3.126 de euro pentru aparatul dentar, în 2023.

Dar odată ce părinții vin la cabinet, mulți ortodonți susțin că există brackets (aparat fix) și arcuri neacoperite de asigurarea de sănătate, care scurtează timpul de tratament sau sunt mai puțin dureroase. Ca nespecialist, e greu de dat un verdict în această problemă.

În total, aproximativ 80 % dintre părinți fac plăți suplimentare private, după cum arată un raport comandat de Ministerul Sănătății german. Iar Stefan Schwartze, Reprezentantul pentru Pacienți în Guvernului Federal, remarcă faptul că, în urma miilor de sesizări primite, părinții reclamă, de multe ori, că se condiționează prestarea serviciilor decontate de casele de sănătate, de acceptul serviciilor suplimentare, făcute în coplată.

„Observăm o mare incertitudine în rândul părinților, când vine vorba de aparat dentar”, spune și Gesa Schölgens de la Centrul pentru consumatori din Renania de Nord-Westfalia, pentru Tagesschau.de. „Părinții nu se consideră bine informați de către medicii ortodonți și adesea se simt presați să accepte servicii plătite. Și, din păcate, deseori se pot observa profituri”, adaugă ea.

Asociația profesională a medicilor ortodonți germani subliniază însă că pacienții sunt liberi să aleagă tratamentul fără plată suplimentară. Însă, odată ajunși la cabinet, părinților li se oferă, de exemplu, brackets la preț de 24 de euro, deși prețurile încep de la 0,59 euro.

„Asistenta stomatologică mi-a arătat imagini cu brackets pe care le oferă compania de asigurări de sănătate”, relatează mama unui mic pacient, citată de Tagesschau. „Poza arăta brackets foarte mari. Iar apoi mi-a oferit sistemul de brackets, Damon. Ea a spus că acestea sunt mai mici, mai confortabile pentru copii și tratamentul se finalizează mai repede.” În final, familia a fost de acord cu o plată suplimentară privată, în valoare de 2.430 euro.

„Câștigi bine și foarte bine”

Nu toți ortodonții se încadrează în lăcomia pentru profit, ci prestează și oferă aparate dentare pentru copii, la costurile asigurării de sănătate.

Ortodontul Alexander Spassov, din Greifswald, spune: „Câștigi atât de bine!”. Deși, potrivit publicației Institutului Dentistului German, un ortodont petrece un timp de lucru de cinci ore și 23 de minute pe tratament cu aparat dentar, Spassov zice: „O pot face și mai repede, în cam trei ore. Chiar și cu remunerația negociată cu casele de asigurări de sănătate, poți ajunge, rapid, la un salariu orar de 1.000 euro brut.”

Două aspecte ar mai fi de menționat. Anume că unele firme care oferă brackets acordă comision de până la 40% ortodonților care le vând marfa scumpă. Și, în plus, că unii ortodonți din Germania fac publicitate pentru anumiți producători, ei fiind în calitate de „lideri-cheie de opinie”, vrând „să educe oamenii” și având în vedere sănătatea pacienților.

Una dintre acești lideri, într-un interviu acordat mass-mediei germane (NDR, WDR și SZ), recunoaște că primește „între 5.000 și 7.000 de euro” în fiecare lună, pentru prelegerile sale, inclusiv de la producătorul de brackets, Damon. „Dar nu sunt plătită pentru a comercializa produsul, doar predau cursuri”, se justifică ea.