Preşedintele UEFA, Aleksander Čeferin, şi comisarul european pentru sport, Glenn Micallef, au reînnoit Acordul de Cooperare dintre UEFA şi Comisia Europeană. Acest demers reprezintă o susţinere fermă a rolului UEFA în fotbal şi a principiilor care au transformat modelul fotbalistic european într-un succes global, scrie news.ro.

Documentul recunoaşte UEFA drept singurul for de conducere responsabil pentru fotbalul european şi sprijină un sistem unificat şi deschis, bazat pe merit sportiv, promovare şi retrogradare, precum şi pe un parcurs clar din competiţiile interne către cele europene. De asemenea, acordul reafirmă principiul conform căruia meciurile din campionatele naţionale trebuie să se joace pe teritoriul propriei ţări, păstrând legătura dintre cluburi, comunităţile locale şi suporteri.

În mod special, acordul acordă o importanţă deosebită fotbalului la nivel de echipe naţionale, evidenţiind turneele UEFA EURO (masculin şi feminin) drept veritabile sărbători ale unităţii europene şi surse esenţiale de solidaritate şi finanţare sustenabilă pentru fenomen. De asemenea, este subliniată necesitatea menţinerii unui echilibru sănătos între competiţiile de club şi cele ale echipelor naţionale în calendarul competiţional internaţional.

Comisia Europeană sprijină totodată modelul de guvernanţă reprezentativ şi incluziv al UEFA, care implică ligile, cluburile, jucătorii şi suporterii în conturarea viitorului fotbalului. Acordul pune accent pe redistribuirea financiară pe întreg piramida fotbalistică, extinzând totodată cooperarea în domeniul fotbalului feminin, al incluziunii, al stilului de viaţă sănătos şi al contribuţiei extinse a fotbalului în societatea europeană.

„Fotbalul din Europa a atins un succes sportiv şi comercial extraordinar fără a-şi abandona rădăcinile. Un loc într-o competiţie se obţine pe teren. Cele mai puternice eşaloane ale jocului contribuie la susţinerea celor de mai jos. Cluburile şi echipele naţionale se consolidează reciproc, iar nimeni nu deţine fotbalul doar pentru că se întâmplă să îl guverneze. Evenimentele recente din fotbalul mondial au arătat de ce aceste principii contează. Sunt recunoscător comisarului Micallef şi Comisiei Europene pentru că au recunoscut acest lucru şi au rămas ferm alături de UEFA”, a declarat Aleksander Čeferin, preşedintele UEFA.

Glenn Micallef, comisar european pentru echitate între generaţii, tineret, cultură şi sport, a punctat: „Fotbalul este o parte esenţială a ţesutului sportiv şi social al Europei şi sunt mândru să semnez astăzi acest acord alături de preşedintele UEFA. Alături de viitoarea strategie a Comisiei de consolidare a Modelului Sportiv European, acest acord reafirmă sprijinul nostru pentru competiţiile deschise, un fotbal puternic la nivel de echipe naţionale şi o guvernanţă incluzivă. Eşecurile recente din guvernanţa fotbalului mondial fac acest parteneriat cu atât mai important. Alături de UEFA, Comisia susţine protejarea valorilor şi structurilor care au făcut din fotbalul european o poveste de succes de prim rang”.

Noul Acord de Cooperare reînnoit va rămâne în vigoare până la data de 31 decembrie 2029.

Tensiuni fără precedent pe scena publică. Președintele Nicușor Dan a anunțat oficial că îi interzice accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni jurnalistului Ovidiu Vanghele, până la finalul actualului mandat. Decizia vine ca reacție la ceea ce șeful statului a descris drept „injurii” aduse de către jurnalist.

Într-o declarație tranșantă, Nicușor Dan a declarat că ordinul său inițial a fost ignorat de echipa sa de comunicare, însă a ținut să restabilească interdicția direct în fața presei:

„În altă ordine de idei, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea. Vă comunic și îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat. Mulțumesc.”

Președintele României, Nicușor Dan, a vorbit despre vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în România, și despre relația țării noastre cu Uniunea Europeană. Șeful statului a subliniat că România are o poziție „extrem de clară, transparentă” în raport cu Bruxelles-ul și că începe să își apere mai bine interesele în negocierile europene, inclusiv în discuțiile privind viitorul buget al UE.

„Poziția noastră este extrem de clară, transparentă și aceeași în toate contextele. În ceea ce privește acțiunea noastră în interiorul Uniunii Europene, ați văzut ieri vizita doamnei von der Leyen, președinta Comisiei”, a declarat Nicușor Dan.

„România este una din țările fruntașe în ceea ce privește programul SAFE”

Președintele a evidențiat cooperarea României cu Uniunea Europeană în domeniul securității la Marea Neagră, dar și implicarea țării noastre în programele europene dedicate apărării flancului estic.

„Faptul că colaborăm acum pe termen scurt pe situația de securitate la Marea Neagră, faptul că România este una din țările fruntașe în ceea ce privește programul SAFE, faptul că România participă la toate programele pe care le finanțează Uniunea Europeană în ceea ce privește apărarea flancului estic, care vor ajunge la maturitate într-un an, doi”, a mai spus președintele României.

„România este extrem de onestă în relația cu UE”

Șeful statului a amintit și de negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, susținând că România și Italia au reușit să „coalizeze” un grup de 17 state membre.

„În cadrul mai larg al problematicii europene, ați văzut că în dezbaterea mare pe bugetul viitor, 2028-2034, România împreună cu Italia a reușit să coalizeze cele 17 state, prieteni ai coeziunii. Deci, pe de o parte, așa cum i-am spus doamnei președinte ieri, România este extrem de onestă în relația cu Uniunea, pe de altă parte, în opinia mea, începe să-și apere mai bine interesele”, a precizat șeful statului.

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat marți despre colaborarea dintre PSD și AUR în Parlament, în contextul în care, la începutul conferinței de presă, a explicat de ce a exclus formațiunea condusă de George Simion de la guvernare. Șeful statului a confirmat că este la curent cu voturile comune ale celor două partide, dar a subliniat că atribuțiile sale constituționale nu îi permit să influențeze semnificativ raporturile politice din Legislativ.

Declarațiile au fost făcute în cadrul primei conferințe de presă susținute de Nicușor Dan după instalarea Guvernului Luca Niculescu, învestit de Parlament pe 20 octombrie 2026 și instalat oficial în funcție pe 21 octombrie.

Președintele a fost întrebat dacă are cunoștință despre colaborarea parlamentară dintre PSD și AUR, după ce cele două formațiuni ar fi votat împreună, în cursul zilei de marți, pentru desemnarea noului șef al Curții de Conturi și ar fi ajuns la înțelegeri privind conducerea Televiziunii Române și a Societății Române de Radiodifuziune.

Nicușor Dan confirmă că știe despre colaborarea PSD-AUR din Parlament

Întrebarea adresată șefului statului a venit în contextul în care acesta prezentase anterior o serie de argumente economice și de securitate națională pentru care a respins posibilitatea participării AUR la guvernare. Întrebat dacă este la curent cu voturile comune ale PSD și AUR, Nicușor Dan a răspuns afirmativ, dar a invocat limitele atribuțiilor constituționale ale președintelui în raport cu Parlamentul.

„Da. În afară de faptul că 30 e mai mic decât 50 și 1 e mai mic de 464. Adică e foarte greu ca un președinte care are niște atribuții constituționale, să influențeze în vreun fel o dinamică a Parlamentului”, a declarat Nicușor Dan.

Europarlamentarul Dragoș Benea a explicat că locuitorii vizații de comasarea comunelor ar putea să-și înlocuiască gratuit documentele, fără să achite personal cheltuielile care apar în urma modificărilor administrative ale localității în care trăiesc.

„Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție, în care cetățenii să-și poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul”, a declarat coordonatorul grupului de lucru. Formularea descrie soluția luată în considerare pentru proiect.

Benea a făcut o distincție între sate și comune atuncu când a explicat posibilele consecințele ale reorganizării. Potrivit acestuia, denumirile satelor nu s-ar schimba, dar unele comune ar putea primi alte denumiri sau ar putea fi comasate în cadrul viitoarei reforme.

„Satul nu-și va schimba denumirea, dar comuna da”, a precizat europarlamentarul.

Citește și: Cât costă să locuiești într-o garsonieră în București. Cât plătește lunar un student pentru chirie și utilități

Criterii propuse pentru reorganizarea administrativă

PSD propune evaluarea unităților administrativ-teritoriale prin șase criterii. Acestea sunt populația și evoluția demografică, situația economică a primăriilor, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la servicii de bază și infrastructura publică locală.

Evaluarea include și investițiile realizate. Astfel, discuția despre reorganizare nu se limitează la numărul de locuitori, ci cuprinde și situația economică și capacitatea administrativă.

Accesul la școli, unități medicale, transport și utilități figurează, de asemenea, printre aspectele analizate. Pe baza rezultatelor, grupul de lucru urmărește să distingă între localitățile care pot funcționa în organizarea actuală și cele pentru care ar putea fi necesară reorganizarea administrativă.

Citește și: Brașovul caută mii de muncitori asiatici. Sute de firme au solicitat peste 5.000 de angajați străini în prima jumătate a acesui an

Potrivit datelor prezentate de Benea, România are peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Tot el a indicat aproximativ 1.100 de unități cu cel mult 3.000 de locuitori. Aceste valori au fost invocate în cadrul argumentației pentru evaluarea administrațiilor locale.

Situația descrisă nu privește numai comunele. Europarlamentarul a afirmat că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori. Cu toate acestea, potrivit explicațiilor sale, ele continuă să funcționeze cu structuri administrative corespunzătoare statutului de oraș, aspect inclus în discuția privind reforma.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat marți că sistemul de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la aproximativ 25 de kilometri est de localitatea Sulina, în județul Tulcea, autoritățile activând măsuri de securitate și alertare a populației.

„Astăzi, 10 noiembrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană la aproximativ 25 de kilometri est de localitatea Sulina”, a transmis Ministerul Apărării Naționale.

Ro Alert la graniţă în ziua vizitei Ursulei la Bucureşti. Ministerul Apărării: O ţintă aeriană a fost detectată la aproximativ 30 de kilometri nord-est de Sulina

Potrivit MApN, după identificarea țintei, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă pentru misiuni de Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești.

„Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din estul județului.

Nicușor Dan, după întâlnirea cu Ursula von der Leyen: ”Am discutat pentru un angajament european puternic în regiunea Mării Negre. Punctul concret, important, este hubul de securitate” / ”România, în echipamentele pe care le-a cumpărat în cadrul SAFE, le-a inclus pe cele necesare pentru a proteja țărmul Mării Negre”

La ora 17:31 a fost transmis și un mesaj RO-Alert către locuitorii din zona vizată. Ministerul Apărării Naționale a precizat că va reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, luni, la Bucureşti, că discuţiile cu privire la arhitectura de securitate a Europei nu pot fi purtate decât după ce s-a ajuns la un acord de încetare a focului în Ucraina. Ursula von der Leyen a mai anunţat că se lucrează la un plan post-război pentru Ucraina, pentru a asigura stabilitatea şi reconstrucţia acestei ţări.

Ursula von der Leyen a fost întrebată, luni, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti, care sunt principalele provocări în contextul discuţiilor privind un posibil acord de pace pentru Ucraina şi implicaţiile acestuia asupra securităţii europene.