Rareș Cojoc și-a asumat oficial relația cu Claudia Dumitru în urmă cu câteva luni, la petrecerea lui aniversară. Fostul soț al Andreei Popescu și-a prezentat atunci noua iubită—un top-model cu o carieră internațională de succes—direct părinților săi. De data aceasta, campionul a preferat o discreție totală și a fost extrem de rezervat cu postările din concediu.

Momente pline de tandrețe la banda de bagaje din Aeroportul Otopeni! Claudia nu s-a dezlipit nicio secundă de Rareș în timp ce își așteptau bagajele. Într-o ținută casual și extrem de lejeră, bruneta a căutat continuu atenția iubitului ei. Aceasta și-a sprijinit afectuos capul pe umărul lui și chiar și-a pus mâinile direct în buzunarele dansatorului.

De cealaltă parte, fostul soț al Andreei Popescu a afișat o atitudine surprinzător de rece. A stat mai tot timpul cu spatele la Claudia și cu mâinile împreunate în față. Dansatorul milionar nu a schițat niciun gest la îmbrățișările pătimașe ale iubitei, ci a privit fix înainte, spre banda de bagaje.

Citește și: Andreea Popescu, atac subtil la adresa lui Rareș Cojoc. Ce i-a transmis influencerița fostului soț

Ce a spus Rareș Cojoc despre noua relație

Dansatorul a vorbit deschis despre perioada de după divorț, imediat după ce a confirmat public relația cu Claudia Dumitru. Sportivul a explicat că acceptarea despărțirii a fost cheia care i-a permis să își redeschidă inima spre o nouă poveste de dragoste.

„Este dificil, trebuie să admitem acest lucru, însă cred că cel mai greu este să accepți. Dacă ajungi să accepți o anumită situație din viața ta, este cred că primul pas spre a te ridica, spre vindecare. Cred că eu am reușit acest lucru. Și în căsnicie, și în dragoste (n.r. are încredere)”, a declarat Rareș Cojoc.

Un român în vârstă de 52 de ani a fost arestat în Spania după ce ar fi furat un iaht de lux în valoare de peste 1 milion de euro din Puerto Sóller, Mallorca, și ar fi încercat să lovească ambarcațiunile Gărzii Civile (Guardia Civil) în timpul unei urmăriri dramatice în largul coastelor Insulelor Baleare, potrivit Majorca Daily Bulletin.

Incidentul a început duminică dimineață, când serviciul de urgență 112 din Spania a alertat autoritățile cu privire la furtul unei ambarcațiuni aparținând unei companii de charter. Compania a colaborat îndeaproape cu anchetatorii pentru a localiza ambarcațiunea, care se îndepărta de Mallorca și la bordul căreia se aflau un bărbat și o femeie.

Citește și : Noile sandale de la Chanel, care încalță doar călcâiul, au împărțit internetul în două: „E sarcasm în lumea modei, e o glumă”

Garda Civilă a trimis două ambarcațiuni ale Serviciului Maritim și un elicopter pentru a localiza iahtul furat și a-i intercepta pe cei aflați la bord. Urmărirea s-a îndreptat în cele din urmă spre Tagomago, o insulă aflată în apropiere de Ibiza, unde agenții i-au cerut în repetate rânduri bărbatului să oprească și să închidă motoarele.

Cu toate acestea, românul ar fi ignorat ordinele și ar fi continuat să încerce să scape de autorități. Unitățile aeriene și maritime au menținut o supraveghere permanentă, în timp ce urmărirea continua prin apele Insulelor Baleare.

În timpul urmăririi, românul ar fi efectuat mai multe manevre prin care ar fi încercat să intre în coliziune cu ambarcațiunile Gărzii Civile. Agenții au fost nevoiți să păstreze distanța, continuând în același timp să urmărească iahtul atât din aer, cât și de pe mare.

Urmărirea a durat aproximativ 30 de minute, elicopterul oferind sprijin unităților maritime. În ciuda încercărilor repetate de a-l opri, suspectul ar fi continuat să evite agenții, înainte de a renunța în cele din urmă la tentativa de a scăpa.

Citește și : Premierul Japoniei, dezvăluiri șocante despre viața la vârful puterii: „Sunt atât de singură încât m-am împrietenit cu un gândac”

Iahtul a fost în cele din urmă interceptat, iar românul în vârstă de 52 de ani a fost arestat. La bord se afla și femeia care îl însoțea.

Bărbatul este acuzat de furt, opunere la autoritatea poliției și agresarea unor agenți ai forțelor de ordine. Garda Civilă continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte în care a fost furat iahtul și modul în care s-a desfășurat urmărirea.

Silviu Prigoană lasă în urmă o moștenire disputată inclusiv de Fisc, care contestă dreptul lui Honorius Prigoană de a acționa în numele tatălui său decedat. Administrația Sector 3 a Finanțelor Publice a cerut în instanță desființarea executării silite pornite de fiul milionarului. ANAF își motivează cererea prin lipsa unui certificat de moștenitor, document esențial care să demonstreze că Honorius poate solicita legal banii care i se cuveneau tatălui său.

Citește și: Adriana Bahmuțeanu, noi mărturisiri despre Silviu Prigoană la un an și jumătate de la moartea afaceristului: „A murit sărac și de inimă rea. Vai de capul lui”

ANAF intervine în succesiunea lui Silviu Prigoană

„A susținut că, în lipsa certificatului de moștenitor, nu poate fi dovedită calitatea procesuală activă a creditorului, astfel că a solicitat admiterea excepției lipsei calității de creditor și anularea executării silite”, se precizează în cererea Fiscului, care a cerut oficial oprirea executării și anularea popririi instituite în august 2025, mutând miza procesului dincolo de simpla împărțire a averii. Acum se dispută inclusiv sumele pe care Silviu Prigoană trebuia să le recupereze de la stat.

Totul se complică și mai mult din cauza statutului pe care îl are Honorius Prigoană. Fiul cel mare susține că i-a acordat tatălui său un împrumut în august 2012, motiv pentru care s-a înscris la masa succesorală nu doar ca moștenitor, ci și ca un creditor care își cere banii înapoi din propria moștenire.

Procedura de recuperare a fondurilor a culminat cu o executare silită ce vizează, printre altele, suma de aproape 500.000 de lei provenită din recuperarea TVA-ului cuvenit lui Silviu Prigoană. Înainte ca aceste fonduri să fie încasate de Honorius Prigoană, autoritățile fiscale solicită instanței o verificare riguroasă a calității sale de reprezentant legal în cadrul succesiunii.

La un an și nouă luni de la decesul omului de afaceri, averea sa rămâne blocată în dispute juridice, iar opoziția fermă a Fiscului adaugă un nou grad de complexitate unui proces succesoral deja extrem de tensionat.

Premierul Ilie Bolojan a comentat, marți seară, în cadrul unui interviu acordat Digi24, scrisoarea transmisă de Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care cele două grupuri politice cer verificarea condițiilor privind acordarea a 770 de milioane de euro din PNRR pentru România.

Ilie Bolojan susține că solicitarea PPE și Renew Europe nu ar trebui interpretată ca o cerere directă pentru blocarea banilor, ci ca o solicitare de verificare a modului în care România îndeplinește jalonul privind legislația în domeniul integrității.

„Cele două grupuri politice au cerut Comisiei să verifice ca îndeplinirea unui jalon care înseamnă primirea unor bani europeni să nu fie folosită ca o măsură pentru a afecta.”, a transmis premierul.

În centrul controversei se află amendamentul susținut de PSD și AUR la legea privind integritatea, despre care opoziția și reprezentanții europeni susțin că ar putea duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei, ca urmare a aplicării unor prevederi și pentru situații anterioare intrării lor în vigoare.

Citește și : PPE și Renew cer Comisiei Europene să rețină 770 de milioane de euro din fondurile pentru România după cazul Dominic Fritz DOCUMENT

Ilie Bolojan a criticat prevederea, chiar dacă aceasta a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională a României.

„Amendamentul PSD-AUR care îl vizează ae primarul Fritz este un amendament care așa cum este el, chiar dacă a fost declarat constituțional de către curte, și trebuie respectat, efectele lui nu trebuie să fie dezbătute.”, afirmă premierul.

Șeful executivului a explicat că, în opinia sa, Parlamentul trebuie să adopte legea pentru ca România să poată bifa jalonul PNRR, urmând ca ulterior să fie modificată prevederea pe care o consideră problematică.

„Așa cum am procedat și data trecut, când am votat legea ca România să își încaseze banii dar am susținut USR din principiu, să se facă verificarea la CCR și s-a dovedit că un amendament este neconstituțional, și acum consider că a vota acest proiect chiar cu această prevedere anormală care retroactivează întrerupând un mandat, dacă așa va fi, deși prevederile anterioare spuneau că acea sancțiune se aplică de la finalizarea mandatului, cred că trebuie votat proiectul de lege ca România să bifeze jalonul.”, mai punctează Bolojan.

Acesta a subliniat că prioritatea sa este ca România să nu piardă fondurile europene, chiar dacă acest lucru presupune compromisuri politice în Parlament.

„Pentru mine a fost foarte important să facem tot ce trebuie să ne încasăm banii, inclusiv prin compromisurile din Parlament. Am reușit ca România să bifeze, în afară de Legea salarizării și Legea ANI, toate celelalte.

Asta nu înseamnă că nu trebuie să luptăm ca această anomalie să nu mai figureze în proiectul de lege printr-o modificare pe care o vom susține în așa fel încât astfel de prevederi care țintesc persoane, nu urmăresc reguli generale, să nu mai existe.”, a mai specificat Ilie Bolojan.

Declarațiile premierului vin după ce PPE și Renew Europe i-au cerut Ursulei von der Leyen să nu acorde României suma de 770 de milioane de euro din PNRR dacă legislația adoptată la București nu respectă principiile statului de drept.

Președintele PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, au susținut că amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz ar putea încălca legislația europeană prin caracterul său retroactiv. Cele două grupuri au cerut Comisiei Europene să intervină înainte ca România să solicite plata aferentă ultimei tranșe din PNRR.

Ilie Bolojan spune că știa despre demersul PPE și consideră că o verificare rapidă din partea Comisiei Europene ar putea permite României să corecteze eventualele probleme înainte de pierderea banilor.

„Am știut de această intenție luni, cu privire la solicitarea PPE de a se verifica legislația care se adoptă în România pentru ca România să nu piardă bani. Dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă mai putem face niște corecții, dar dacă nu se întâmplă acest lucru riscăm ca prin modificările pe care le facem să afectăm relațiile cu Comisia, să afectăm imaginea României ca țară de încrede în Europa, ceea ce înseamnă niște costuri pe care trebuie să le suportăm indirect.”, spune premierul.

Șeful executivului a precizat că, în opinia sa, Comisia Europeană verifică dacă legislația adoptată de România respectă regulile europene, iar asta nu înseamnă blocarea automată a fondurilor.

„Eu cred că Comisia Europeană urmărește ce se întâmplă în România, iar adresa nu este să ni se taie banii, ci să se verifice dacă modul în care se adoptă aceste legi, care înseamnă finanțarea banilor europeni pentru România, nu este folosit pentru a încălca legislația europeană.”, mai arată Bolojan.

Comisia Europeană a confirmat marți că a primit scrisoarea transmisă de PPE și Renew Europe și că va răspunde solicitării. Reprezentanții Comisiei au precizat că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR, care urmează să fie depusă de autoritățile române în luna septembrie.

Citește și : Premierul Ilie Bolojan, prima reacție după ce Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, a fost pusă sub urmărire penală în dosarul afaceristului Fănel Bogos: „Încerc să nu condamn pe cineva înainte de a vedea despre ce este vorba”

Termenul pentru îndeplinirea jaloanelor aferente PNRR este 31 august 2026, iar Legea salarizării și Legea integrității se numără printre ultimele reforme care trebuie finalizate de România.

Ilie Bolojan a precizat că așteaptă să vadă concret ce va face comisia care analizează situația înainte de a formula o poziție definitivă în scandalul generat de întâlnirea acestuia cu șefa CCR, Simina Tănăsescu.

În același timp, Bolojan a explicat că, de când ocupă funcția de premier, s-a întâlnit cu reprezentanții mai multor instituții ale statului, considerând astfel de discuții firești în exercitarea responsabilităților funcției.

„Trebuie să văd ce vor să facă. Este o acțiune de tip propagandistic care nu are nicio justificare. Am avut o întâlnire într-o clădire oficială, nu în restaurant sau vreo casă conspirativă. E o acțiune de tip politic și nimic mai mult. Trebuie să văd ce va face această comisie și mă voi pronunța ulterior.

Vezi și Premierul Ilie Bolojan, prima reacție după ce Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, a fost pusă sub urmărire penală în dosarul afaceristului Fănel Bogos: „Încerc să nu condamn pe cineva înainte de a vedea despre ce este vorba”

În această funcție m-am întâlnit de când sunt premier cu toți conducătorii de instituții din România, poate nu cu cei de astăzi, dar cei de anul trecut cu siguranță.

Nu ai de discutat aspectele care țin de problemele care se ocupă, ci componentele administrative, de responsabilitate, fiecare responsabil având și competiții de administrare. Acestea au fost subiectele care au fost discutate.

Eu evit și să dau pe surse din întâlniri și să transform o întâlnire, că e la Cotroceni, că e cu liderii de partide, într-un subiect pe care să-l dezbat public.

Aceste lucuri nu au avut niciun fel de efecte de altă natură, decât lucrurile normale. Sper că problemele, cel puțin administrative, ale CCR, vor fi rezolvate în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24.

Citește și Legea salarizării riscă să nu mai ajungă în Parlament. Premierul Ilie Bolojan: „Pe de o parte, pierdem bani europeni. Pe de altă parte, se va pune problema bugetului pe anul viitor și toate inechitățile vor fi amplificate”

Șeful Executivului spune că astfel de sincope apar ca urmare a faptului că sunt necesare autorizații speciale.

„Mesajul meu pentru toți oamenii care au probleme de sănătate este că sistemul public trebuie să le asigure medicamentele de care au nevoie pentru că este un lucru de civilizație și normalitate.

În ceea ce privește problemele oncologice, cea mai mare parte, 90% aproape 100% din pacienții din România beneficiază de tratamente cu medicamente care sunt în listele noastre, acoperite, în stocuri și nu sunt întârzieri.

Există o categorie de pacienți care au nevoie de tratament special, care înseamnă importuri nișate de tratamente și aici pot fi anumite sincope de aprovizionare și trebuie să evităm astfel de situații, ca ei să își ia medicamentele la timp.

Citeste si Pe cine ar vota Bolojan să fie premier. Ce spune despre varianta Nazare: „România are nevoie de un Guvern care reformează statul și elimină risipa”

Chiar dacă există puțini pacienți cu acest tip de tratament special, trebuie ca mecanismele să funcționeze. Am rugat Casa ca nici pentru acest tip de pacienți să nu avem o problemă. Am înțeles că este vorba de sincope care durează câteva zile, pentru medicamente care au nevoie de autorizații speciale. Este vorba despre câteva zile„, a explicat premierul Ilie Bolojan la Digi 24.

Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a declarat că nu poate fi vorba despre o criză a citostaticelor, ci că există însă anumite deficiențe de producție pentru anumite medicamente,

„Nu este o criză a citostaticelor. Am discutat cu domnul președinte Vasile Barbu imediat ce am aflat acest lucru și m-am interesat. Nu este vorba despre citostatice. Mi-a semnalat un medicament antiemetic care nu era disponibil la un anumit furnizor, dar nu există lipsuri. Am verificat cu Ministerul Sănătății, există stocuri de citostatice, totul este în regulă.

Sigur există anumite deficiențe de producție pentru anumite medicamente. 50% din cauzele discontinuității de medicamente în Uniunea Europeană sunt cauzate de dificultăți de producție pe care unii furnizori le au într-un moment sau altul.

Citeste si Legea salarizării riscă să nu mai ajungă în Parlament. Premierul Ilie Bolojan: „Pe de o parte, pierdem bani europeni. Pe de altă parte, se va pune problema bugetului pe anul viitor și toate inechitățile vor fi amplificate”

Dar există o soluție, ea nu este la Casa de Asigurări de Sănătate, Casa plătește, dar există o soluție la Ministerul Sănătății, există importuri de urgență în situațiile punctuale”, a declarat președintele CNAS, Horațiu Moldovan, pentru Digi24.