„Cei care vor să raţionalizeze resursele Ucrainei” vor „să o forţeze să accepte o pace nedreaptă”, riscând o „vulnerabilizare durabilă” a întregii Europe, a afirmat sâmbătă Emmanuel Macron, într-un mesaj postat pe X, notează news.ro.

„Să fie clar: cei care vor să raţionalizeze resursele Ucrainei vor, în ultimă instanţă, să o forţeze să accepte o pace nedreaptă, să o lase într-o stare de vulnerabilitate permanentă şi, astfel, să lase şi Europa vulnerabilă. Aceasta este o mentalitate defetistă. Este reţeta pentru următorul război. Aceasta nu poate fi poziţia Franţei”, a precizat Macron.

Mesajul vine în contextul în care Marine Le Pen, care se află în fruntea sondajelor înaintea alegerilor prezidenţiale, doreşte să pună sub semnul întrebării ajutorul acordat Kievului.

În cadrul negocierilor privind Ucraina, „trebuie să mergem acum mai departe şi să spunem clar, inclusiv ruşilor, ce ne dorim pentru perioada de după război”, dar şi „să precizăm ce aşteptăm de la Statele Unite pentru securitatea pe termen lung a Europei”, a adăugat Emmanuel Macron.

Cristian Gațu traversează o perioadă dificilă. Fostul handbalist a fost internat cu o infecție severă la rinichi. Din informațiile existente, starea de sănătate a fostului președinte al FRH s-a ameliorat ușor. Va rămâne însă internat într-un spital din Oradea.

Cristian Gațu rămâne internat

Starea de sănătate a fostului mare handbalist Cristian Gațu s-a îmbunătățit ușor, după câteva zile critice, potrivit informațiilor MEDIAFAX. Acesta este internat într-un spital din Oradea, unde primește îngrijiri medicale pentru o infecție puternică la rinichi. În acest moment, el încă întâmpină dificultăți în a vorbi.

Cine este Cristian Gațu

Cristian Gațu este unul dintre cei mai mari handbaliști din istoria României. Fost căpitan al echipei naționale și simbol al unei generații de excepție.

Născut pe 20 august 1945, la București, Cristian Gațu a început să practice fotbalul, însă handbalul a fost sportul care i-a adus consacrarea și l-a transformat într-unul dintre cei mai respectați sportivi ai României.

A debutat în prima divizie la numai 17 ani, la Rapid București, apoi a jucat la Știința București și a ajuns la Steaua, club alături de care a obținut unele dintre cele mai importante performanțe ale carierei.

O viață dedicată handbalului

Supranumit „Magicianul semicercului”, Gațu a fost un conducător de joc de excepție, apreciat pentru inteligența, tehnica și viziunea sa.

Cristian Gațu nu s-a îndepărtat de handbal după încheierea carierei de sportiv. A continuat să activeze în domeniu, a antrenat în Italia, ocupând ulterior mai multe funcții în conducerea sportului românesc.

A fost secretar de stat și șef al Departamentului Sport din Ministerul Tineretului și Sportului, comandant al Clubului Sportiv al Armatei Steaua și președinte al Federației Române de Handbal, funcție pe care a ocupat-o între 1997 și 2014.

De asemenea, el a fost și vicepreședinte al Comitetului Olimpic Român.

Pentru activitatea sa, a primit mai multe distincții importante, printre care titlul de Maestru Emerit al Sportului, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de ofițer și Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I. În 2007, a fost înaintat la gradul de general de brigadă.

Victor Ponta a postat un mesaj după ce, astăzi, în București, a avut loc protestul pentru susţinerea fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, aflat în arest preventiv. Fostul premier spune că „dosarele politice din România sunt o rușine și un cancer pentru țara noastră”, și amintește de cazul său.

Victor Ponta, sătul de dosarele politice

Victor Ponta atrage atenția asupra faptului că justiția nu înseamnă dosare făcute adversarilor politici. Fostul premier este nemulțumit de tratamentul la care a fost supus Călin Georgescu după ce a candidat la alegerile prezidențiale.

Ponta a reamintit și de cazul său.

„Mi-am câștigat dreptul de a spune că dosarele politice din România sunt o rușine și un cancer pentru țara noastră. Și am puterea de a-i aprecia pe cei care au curajul să protesteze și să apere acest principiu, indiferent dacă îi simpatizează sau îi antipatizează pe cei care sunt victimele dosarelor politice!

Timp de 8 ani am fost anchetat și persecutat politic de Kövesi și Iohannis doar pentru că am candidat împotriva lor în 2014. Familia mea a fost târâtă cu dubele DNA Ploiești, iar eu am stat ani de zile pe băncile ÎCCJ. Degeaba am fost achitat în unanimitate de 8 judecători din două completuri diferite, pentru că „fapta nu există”! Nici din partea statului român, nici din partea „haitei de hiene” nu și-a cerut nimeni scuze și nu a plătit nimeni pentru asta!

Justiție nu înseamnă dosare făcute adversarilor politici. Democrație nu înseamnă ca acela care nu câștiga alegerile să stea ani de zile prin tribunale. Felicitări celor care protestează pentru o altfel de Românie!”, a scris Ponta pe pagina de Facebook.

Simion, prezent la protest

Câteva mii de persoane au participat, sâmbătă, la protestul pentru susținerea lui Călin Georgescu din zona Parcului Izvor din București, la care a venit și liderul AUR, George Simion. Spre seară, mai multe persoane au mers în fața Arestului Central, acolo unde este închis Călin Georgescu.

„Suntem aici pentru că un om din sânul poporului român ne-a unit! Iar acest om este omul care trebuia să fie președintele României.

Are Călin Georgescu, în ochii sistemului care îngenuncheat România, o mare vină – aceea că a câștigat alegerile și inimile românilor.

Acest miting nu este, așa cum încercau vuvuzelele sistemului să mintă – nu este mitingul AUR. Noi am răspuns numai unei chemări venite din partea fraților noștri. Este mitingul românilor!.

Vrem eliberarea lui Călin Georgescu, un proces corect și dreptate pentru toți românii”, a spus Simion.

Președintele rus Vladimir Putin a propus instituirea unei „misiuni umanitare” temporare în orașul ucrainean Kostiantînivka, situat în estul țării, zonă marcată de lupte intense. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, pe 13 noiembrie, că o astfel de inițiativă ar putea oferi forțelor ruse ocazia de a intra în oraș și de a-l ocupa.

„Este o manevră absolut primitivă, pentru că, altfel, nu are nicio posibilitate să cucerească acest oraș”, le-a spus Zelenski jurnaliștilor, sugerând că o încetare a focului ar putea permite trupelor ruse să se repoziționeze în puncte mai avantajoase, în interiorul și în jurul localității Kostiantînivka.

Propunerea transmisă de către negociatorii americani

Potrivit lui Zelenski, propunerea i-a fost transmisă de către negociatorii americani.

„Le-am explicat negociatorilor americani care este poziția mea cu privire la Kostiantînivka. Oamenii de acolo sunt exclusiv cetățeni ucraineni. Iar în interiorul orașului au loc lupte”, a afirmat el.

„Ei mi-au prezentat această propunere, apoi au spus: «Da, înțelegem»”, a adăugat Zelenski.

Kostiantînivka

Kostiantînivka, situat în regiunea Donețk – zonă aflată în plin conflict – rămâne un obstacol major în calea eforturilor Rusiei de a prelua controlul asupra restului regiunii, ceea ce face ca stăpânirea acestei localități să fie o prioritate atât militară, cât și diplomatică pentru Moscova.

Zelenski a subliniat că Ucraina a făcut tot posibilul pentru a evacua civilii din zonă.

„Dacă cedăm Kostiantînivka, următoarele lor ținte vor fi celelalte orașe ale noastre din Donbas”, a spus el.

Zelenski a precizat că Ucraina a transmis părții americane o listă cu șapte sau opt localități blocate, unde au rămas civili – inclusiv copii –, cum ar fi satele din apropiere de Oleșkî, însă Rusia nu a propus nicio operațiune umanitară pentru niciuna dintre acestea.

Ce ar urma

„De ce? Pentru că, după Kostiantînivka, urmează Kramatorsk și Sloviansk”, a explicat el.

Propunerea lui Putin – formulată în cadrul unei întâlniri la Moscova, pe 12 noiembrie, cu trimișii speciali americani Jared Kushner și Steve Witkoff – vine în contextul în care luptele continuă în interiorul orașului Kostiantînivka.

Ucraina a respins afirmațiile Rusiei conform cărora Moscova ar deține controlul asupra localității Kostiantînivka. Statul Major General ucrainean a declarat că forțele sale continuă să acționeze împotriva unor grupuri de infanterie rusă care încearcă să se infiltreze în oraș.

Dmytro Lytvyn, consilier al președintelui ucrainean, a pus la îndoială motivele Moscovei, făcând referire la o operațiune umanitară propusă anterior de Rusia în Oleșkî, în regiunea Herson; potrivit acestuia, operațiunea a fost folosită pentru a efectua o rotație a trupelor și pentru a aduce personal suplimentar în zonă, sub paravanul unei încetări temporare a focului.

Președintele SUA, Donald Trump, le-a transmis consilierilor săi apropiați, în ultimele zile, că ar putea amâna un atac asupra Iranului, cu condiția ca SUA să nu se confrunte cu noi provocări din partea Teheranului sau a rebelilor houthi din Yemen, susținuți de Iran – au declarat pentru Reuters trei surse familiare cu situația, potrivit The Times of Israel.

Atitudine oscilantă

Trump a oscilat între amenințări cu escaladarea conflictului prin noi lovituri și intenția de a reduce ostilitățile; oficiali actuali și foști oficiali afirmă că președintele nu pare să fi luat încă o decizie clară privind modul în care să soluționeze acest conflict nepopular, pe care l-a declanșat pe 28 februarie, împreună cu Israelul.

Totuși, în cadrul unor reuniuni cu consilierii săi pentru securitate națională și după o serie de informări din partea serviciilor de informații, Trump a lăsat de înțeles că ia în considerare amânarea atacurilor, au precizat sursele, care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Președintele SUA, Donald Trump, le-a transmis consilierilor săi apropiați, în ultimele zile, că ar putea amâna un atac asupra Iranului, cu condiția ca SUA să nu se confrunte cu noi provocări din partea Teheranului sau a rebelilor houthi din Yemen, susținuți de Iran – au declarat pentru Reuters trei surse familiare cu situația.

Poziția aliaților

De asemenea, el a dat dovadă de înțelegere față de aliații din regiune, care i-au solicitat să evite revenirea la un război de amploare.

„Aș putea pune capăt conflictului imediat, dar, la cererea națiunilor pe care doresc să le protejez, alegem o cale mai lentă, într-o manieră ceva mai civilizată”, a declarat Trump joi, într-o discuție cu comentatorul sportiv Stephen A. Smith.

Războiul a dus la creșterea prețurilor globale la combustibili și s-a dovedit a fi nepopular în rândul alegătorilor americani, care, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului (midterm elections) desfășurate săptămâna trecută, au oferit democraților controlul asupra Congresului. Într-un sondaj Reuters/Ipsos realizat cu puțin timp înainte de alegerile din 3 noiembrie, 55% dintre americani au declarat că războiul nu a meritat costurile, iar vicepreședintele JD Vance a indicat acest lucru drept motivul pentru care republicanii lui Trump au pierdut controlul asupra Congresului.

Comentariile private ale lui Trump vin în completarea unor declarații publice prin care acesta a minimalizat probabilitatea relansării unui conflict militar de amploare.

„În calitate de comandant suprem, președintele Trump este arhitectul și singurul factor de decizie care deține toate cărțile și se va asigura întotdeauna că interesele Americii sunt protejate”, a declarat un oficial de la Casa Albă într-un comunicat. „Statele Unite se află într-o poziție foarte puternică, controlând Strâmtoarea Ormuz, în timp ce economia iraniană este în colaps. Doar președintele Trump știe ce va face și când.”

CIA și Biroul Directorului de Informații Naționale nu au răspuns solicitărilor de a comenta.

Discuții cu Arabia Saudită și Turcia

În cadrul unor convorbiri telefonice purtate în ultimele două săptămâni, Trump a cerut opinia prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman și a președintelui turc Tayyip Erdogan; ambii l-au îndemnat să nu reia atacurile asupra Iranului, potrivit unui înalt oficial american și unei alte persoane familiarizate cu situația. Aceștia au precizat că Trump nu și-a luat niciun angajament într-un sens sau altul.

Pe 31 octombrie, Trump i-a transmis lui bin Salman că plănuiește să lanseze atacuri după alegerile de la jumătatea mandatului, însă prințul moștenitor l-a rugat să amâne, argumentând că sancțiunile economice împotriva Iranului dau rezultate, potrivit altor două persoane la curent cu discuția.

Ministerul de Externe al Arabiei Saudite nu a răspuns unei solicitări de a comenta.

Potrivit președinției turce, Trump a discutat cu Erdogan de trei ori începând cu 28 octombrie. Într-un comunicat oficial privind convorbirea din 7 noiembrie s-a subliniat necesitatea încetării tensiunilor dintre Iran și SUA.

Agențiile de informații americane au evaluat că blocada navală impusă de SUA și sancțiunile economice afectează economia iraniană și vor continua să exercite presiuni asupra Teheranului, au declarat doi oficiali americani informați cu privire la aceste date.

Continuând blocada de luni de zile asupra traficului maritim iranian, armata americană încearcă, de asemenea, să împiedice intrarea armelor și a altor materiale supuse sancțiunilor în țară, pe cale terestră sau prin Marea Caspică – aspect relatat în premieră de Reuters săptămâna trecută. Discuțiile dintre Washington și Teheran, mediate de Qatar, au continuat în ciuda divergențelor semnificative dintre cele două părți. Oficiali familiarizați cu negocierile au declarat pentru The Times of Israel că Iranul refuză în continuare să își transfere stocul de uraniu puternic îmbogățit în străinătate, dar este dispus să discute despre reducerea gradului de îmbogățire a acestui material, sub supravegherea ONU. De asemenea, Teheranul solicită miliarde de dolari sub formă de relaxare a sancțiunilor și reparații de război – cereri pe care Washingtonul le-a respins.

În plus, Teheranul dorește să perceapă taxe anumitor nave, precum cele militare, care tranzitează Strâmtoarea Ormuz – o propunere respinsă de SUA, a precizat oficialul.

Cu toate acestea, negociatorii consideră că încheierea unui acord, fie el provizoriu sau definitiv, rămâne posibilă.

Kylian Mbappe, care a ratat înfrângerea cu 3-1 în faţa Italiei, din Liga Naţiunilor, din cauza unei accidentări, va reveni pentru meciul de duminică împotriva Turciei, la Bordeaux.

Selecţionerul Zinedine Zidane îl va plasa probabil într-un rol de atacant central – poziţia sa preferată – în încercarea de a-i conduce pe Les Bleus în sferturile de finală ale competiţiei.

Atacantul lui Real Madrid, care a fost indisponibil împotriva Nazionale din cauza unei probleme la ischiogambieri, a participat la antrenamentul de vineri de pe Stade Atlantique, locul de desfăşurare al meciului de duminică.

Confruntat cu o serie de accidentări – în special în atac, Ousmane Dembele şi Esteban Lepaul fiind indisponibili – şi cu incertitudinea legată de Desiré Doue (care şi-a pierdut un dinte pe San Siro), Zidane este aşteptat să-l plaseze pe Mbappe în centrul atacului, flancat de Michael Olise şi Bradley Barcola.

De asemenea, căpitanul naţionalei de fotbal a Franţei va recupera şi banderola de căpitan, care îi fusese încredinţată lui Adrien Rabiot în timpul meciului împotriva Italiei.

Când a preluat banca tehnică a naţionalei Franţei, Zidane – îndepărtându-se de abordarea predecesorului său, Didier Deschamps – l-a plasat iniţial pe Mbappe pe aripa stângă, poziţia pe care a ocupat-o când a intrat pentru prima dată în lotul primei reprezentative. Cu toate acestea, Zidane a rămas flexibil în ceea ce priveşte această alegere tactică. AGERPRES