Inițiativa Asociației VULGAR a fost susținută de alte 22 de organizații neguvernamentale. Inițiatorii petiției îndreptate împotriva eurodeputatei Diana Șoșoacă solicită amendarea acesteia și sesizarea organelor specializate.

Diana Șoșoacă, reclamată la CNCD după ce a mărturisit că a lovit două tinere care se sărutau pe stradă

Aflată într-o vizită în județul Teleorman, pentru a se întâlni cu reprezentanții S.O.S din această filială, Diana Șoșoacă a relatat o întâmplare controversată. Ea a povestit cum, aflată la Paris, a văzut două tinere care se sărutau, moment în care a decis să le aplice „o lecție„. Potrivit relatării sale, pe una dintre fete a lovit-o cu poșeta în cap, iar pe cealaltă a împins-o într-un geam.

Citeste si ”Urmează Șoșoacă în România?”. Șefa SOS s-a trezit optimistă luni dimineață, după victoria înregistrată la prezidențialele din Bulgaria de candidata prietenoasă cu Rusia

„Tre să fii imbecil să fii poponar sau lesbiană. Mă duceam la mama, la Paris, la spital… Și cu bagaje, cu ce aveam eu, geanta asta mare pe care o port cu mine, nu știu ce am în ea că are vreo 10 kile, mă și apăr când e nevoie.

Văd două paparude, două puștoaice, de 19-20 de ani, taman în fața mea își băgau limba în gură una alteia. Și mă duc eu așa frumos, când trec pe lângă ele, pac! cu geanta direct în capul uneia. O dau și pe cealaltă direct în geam. Zic: ‘Excusez-moi’. ‘Rien, rien’, am trecut mai departe.

Dar, nu le-a mai venit de c….ală după aia. Nu pot să mă abțin, mă scuzați. Nu e normal! Nu e de la Dumnezeu!”, a declarat lidera S.O.S. la Teleorman.

Asociația VULGAR o acuză pe Diana Șoșoacă de promovarea „discursului urii”

ONG-ul VULGAR susține că gestul eurodeputatei reprezintă un „discurs al urii”. Mai mult, inițiatorii petiției susțin că Șoșoacă lasă să se înțeleagă că, prin gestul său, „persoanele lesbiene pot fi pedepsite fizic pe stradă fără consecințe”, potrivit GenȘtiri.

Citeste si Diana Șoșoacă va fi judecată pentru sechestrarea jurnalistei Lucia Goracci și a echipei sale. ÎCCJ a respins cererile europarlamentarei

Mai mult, reprezentanții ONG-ului susțin că „instigarea la violență nu poate fi ascunsă în spatele funcției”.

Petiția împotriva eurodeputatei S.O.S este susținută și de Asociația (H) Brașov, eQuiVox, Identity.Education, Cluj – Hilltop Org, MozaiQ LGBT, Queer Sisterhood, dar și de o coaliție formată din alte 17 asociații.

Comisarii Gărzii de Mediu au găsit sute de kilograme de deșeuri abandonate chiar pe acoperișul unui bloc de locuințe din Vaslui. Instituția avertizează că depozitarea acestora poate pune în pericol atât clădirea, cât și sănătatea oamenilor din zonă.

Garda de Mediu Vaslui a prezentat descoperirea luni, 9 noiembrie, printr-un mesaj postat pe Facebook, însoțit de imagini de la fața locului. Printre obiectele abandonate se numără materiale de construcții, plastice, textile și diverse lucruri vechi, inclusiv anvelope și electrocasnice.

Citește și : Noi întârzieri la centrala nucleară de la Cernavodă. Când ar urma să revină în funcțiune cele două reactoare

Reprezentanții instituției au atras atenția asupra locului neobișnuit în care au fost depozitate gunoaiele, descriind situația drept o groapă de gunoi improvizată amenajată la înălțime.

„O imagine care nu mai are nevoie de nicio descriere, dar care ne provoacă un profund sentiment de indignare. Comisarii Gărzii de Mediu au descoperit această „groapă de gunoi” improvizată nu pe un teren viran, nu la marginea pădurii, ci direct pe acoperișul unui bloc de locuințe.

Sute de kilograme de deșeuri, materiale de construcții, plastice, textile și obiecte vechi au fost abandonate la înălțime, punând în pericol atât structura clădirii, cât și sănătatea tuturor locatarilor din zonă.”, se arată în postare.

Citește și : Peste 200 de elevi și profesori ai unui liceu din Craiova, evacuați din clase după fisurarea unei conducte de gaze

Garda de Mediu Vaslui a anunțat că va aplica o amendă de 30.000 de lei și le reamintește proprietarilor și asociațiilor de proprietari că sunt obligați să mențină curățenia.

„Astfel de practici sunt complet inacceptabile și vor fi sancționate cu maximă severitate ( 30.000 lei ). Proprietarii sau asociațiile de proprietari au obligația legală de a menține curățenia și de a gestiona corect deșeurile prin firme specializate de salubritate.

Sănătatea mediului și siguranța comunității noastre depind de fiecare dintre noi. Nu tolerați astfel de comportamente! Sesizați autoritățile ori de câte ori observați abateri care încalcă legislația de mediu.”, se arată în mesajul comisarilor de mediu.

Repornirea reactorului 2 de la Cernavodă a fost decalată cu o zi, în timp ce intervențiile la Unitatea 1 ar putea continua până la patru zile, potrivit celui mai recent anunț al Nuclearelectrica.

Unitatea 2 ar urma să fie reconectată la Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie 2026, iar reactorul este estimat să ajungă la puterea nominală pe 12 noiembrie.

Compania precizează că operațiunile de pornire și sincronizare se desfășoară în conformitate cu procedurile centralei și cu respectarea condițiilor de siguranță.

Citește și : Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită din cauza unei defecţiuni, România a rămas iar fără energie nucleară / Șeful Nuclearelectrica: Directorul Tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit

În ceea ce privește Unitatea 1, echipele tehnice continuă verificările și lucrările necesare pentru remedierea defecțiunii. Estimările actuale indică un interval de două până la patru zile pentru finalizarea intervenției, după care vor începe etapele tehnice necesare repornirii și reconectării reactorului la rețea.

Reamintim că Reactorul 1 de la Cernavodă s-a oprit din nou luni seară, la doar trei zile de la repornire, din cauza unei defecțiuni la partea clasică a unității.

Nuclearelectrica a mai transmis că va reveni cu informații pentru acționari și investitori în cazul unor modificări privind calendarul celor două unități.

Oprirea Unității 1 a contribuit la creșterea importurilor de electricitate. Marți dimineață, consumul național a trecut de 7.500 MW, în timp ce producția internă era de aproximativ 5.400 MW, astfel că 30% din necesarul de energie al țării era asigurat din importuri.

Prețurile ridicate de pe piețele externe ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor energiei și, în timp, asupra facturilor consumatorilor.

Inițial, Ministerul Energiei anunțase că Unitatea 2 urma să reintre în funcțiune marți, 10 noiembrie, după ce secvența de pornire a reactorului a fost inițiată luni, la ora 00:42. Aceasta este oprită de la mijlocul lunii august.

Inițiativa i-a aparținut consulului general Laura Nicoleta Nasta. „Am organizat această vizită cu dorința de a le oferi jurnaliștilor italieni ocazia de a descoperi România printr-o experiență directă și autentică, de a-i cunoaște patrimoniul cultural și natural și de a-i întâlni pe oamenii care păstrează tradițiile”, a declarat aceasta. Consulul a adăugat că „experiențele directe, dialogul și schimburile culturale contribuie la apropierea popoarelor” și că își dorește ca demersul să consolideze „legăturile de prietenie care unesc România și Italia”.

Traseul a cuprins Bucureștiul, Constanța, Delta Dunării, Bucovina, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov și Castelul Peleș. Reportajul descrie Bucureștiul drept un oraș „curat și ordonat”, cu locuitori „amabili și deschiși”, și se oprește asupra Ateneului, zonei Lipscani și Casei Poporului. La Constanța, autorul amintește exilul poetului Ovidiu la Tomis și statuia acestuia, realizată de sculptorul italian Ettore Ferrari. Delta Dunării este prezentată ca rezervație UNESCO, cu cel mai întins stufăriș din lume, iar mănăstirile pictate din Bucovina sunt numite „Capela Sixtină a Orientului”.

În Transilvania, jurnaliștii au remarcat caracterul central-european al Clujului, centrul istoric al Sibiului, cu „ochii” din acoperișuri și Podul Minciunilor, și Biserica Neagră din Brașov. La Castelul Peleș, autorul notează contribuția artiștilor italieni la construcție, oglinzile venețiene și candelabrele de Murano.

Un capitol separat este dedicat oamenilor. Rinaldi scrie că românii întâlniți pe stradă înțeleg cu ușurință italiana, datorită originii latine comune, și că privesc Italia cu simpatie, ceea ce a reprezentat „una dintre cele mai plăcute surprize ale călătoriei”. Reportajul se încheie cu fraza: „Lăsăm România fericiți că i-am cunoscut chipul cel mai frumos.”

Faronotizie.it apare din Mormanno, în regiunea Calabria, și se află la al XXI-lea an de apariție. Materialul este ilustrat cu fotografii realizate de autor pe parcursul călătoriei și include o hartă a traseului.

Romania needs a 2027 budget that addresses real pressures without creating new imbalances, while the three main priorities for closing the current year and drawing up next year’s budget are European funds, financing through the SAFE instrument and continuing to reduce the budget deficit, Finance Minister Alexandru Nazare says.

He is in Brussels, where he attended the meeting of the Economic and Financial Affairs Council (ECOFIN) and the Eurogroup meeting in inclusive format, agerpres reports.

On Monday, the Finance Minister met European Commissioner for Economy and Productivity, Implementation and Simplification Valdis Dombrovskis, with whom he discussed Romania’s public finance outlook, payment requests No. 5 and No. 6 under the National Recovery and Resilience Plan (PNRR), financing through the SAFE instrument and next year’s budgetary challenges.

„The discussion was constructive, including with regard to the credibility of Romania’s ability to meet its planned deficit target for this year. The progress made in fiscal and budgetary consolidation is significant, but it must be sustained through consistency, financial discipline and careful management of risks in the final months of the year,” Nazare wrote on his Facebook page on Tuesday.

According to the minister, receiving the PNRR-related European funds is essential for financing investments and meeting the deficit target. In this context, the Finance Minister said that the priority over the coming weeks was to complete the assessment process for payment requests No. 5 and No. 6 and make maximum use of the available European funding.

„Romania has mobilised substantial budgetary resources for PNRR investments, including for payments already made. In return, we must ensure that the scheduled European funds are received, based on the fulfilment and validation of the agreed milestones and targets. There is a direct link between implementing reforms, European funding for investments and maintaining a balanced budget execution. Any European funding that is not received, despite the state having already committed expenditure, creates additional pressure on budgetary resources and financing requirements. That is why it is essential to mobilise all the ministries and institutions involved in support of the efforts coordinated by our colleagues at the Ministry of Investments and European Projects (MIPE). Responses to the European Commission’s requests for clarification must be complete, properly documented and submitted on time,” Alexandru Nazare stressed.

The Finance Minister thus reiterated that the issue is not merely one of absorbing European funds, but also of protecting public investment without compromising fiscal consolidation objectives.

At the same time, Nazare and Commissioner Dombrovskis reviewed the status of Romania’s first payment request submitted under the SAFE instrument, worth approximately 1.2 billion euros. He said that the prospect of receiving the funds was realistic, subject to the completion of the assessment and approval stages.

„I discussed with Commissioner Dombrovskis the status of Romania’s first payment request submitted under the SAFE instrument, as well as the prospects of these resources being made available by the end of the year. Based on our discussions, this prospect is realistic, subject to the completion of the assessment and approval stages. The SAFE instrument represents an important opportunity for Romania to finance strategic investments in defence, infrastructure and industrial capabilities through European loans on favourable terms,” the minister also said.

From the Finance Ministry’s perspective, it is essential to align the investment and payment schedules with the actual availability of European funding, in order to limit pressure on market-based financing and ensure the predictability needed to implement programmes.

On the other hand, the Finance Minister pointed out that 2027 would bring significant budgetary challenges, including maintaining investment levels, funding public services and covering pension expenditure, all of which must be assessed and taken into account from the budget preparation stage. He also stressed that next year’s budget cannot be drawn up simply by adding together spending requests, reiterating the need for a realistic assessment of revenues.

„We must accommodate several pressures simultaneously: the need to maintain a high level of public investment, the operating and financing costs of public services, developments in personnel and pension expenditure, as well as increased financing requirements for defence and the implementation of SAFE programmes. At the same time, we must take into account the changing structure of European funding as the NRRP comes to an end and the need to secure resources to continue investments that extend beyond its timeframe. We cannot draw up the 2027 budget simply by adding together spending requests. We need a realistic assessment of revenues, existing obligations and available fiscal space, as well as decisions on spending priorities and the measures that need to be adopted before the budget is approved,” Alexandru Nazare also said.

Under these circumstances, the minister considers that discussions on developments in personnel expenditure, wage policy and pensions must be concluded well in advance, so that these decisions can be reflected in a predictable and sustainable budgetary framework.

According to Nazare, increased defence spending and the use of the SAFE instrument must also be incorporated into rigorous multiannual planning, reflecting both the investment timetable and the impact on the deficit, public debt and financing requirements.

„The objective is to continue reducing the deficit without sacrificing investments that support economic development and without undermining the sustainability of funding for essential public services. This requires not only budgetary discipline, but also reforms, prioritisation and greater efficiency in every leu spent. Fiscal consolidation must remain credible, including in the eyes of our European partners, investors and credit rating agencies. Consistency in reducing the deficit is fundamental to protecting the country’s credit rating, maintaining access to financing and creating the conditions for lowering borrowing costs for both the state and the private sector. Romania needs a 2027 budget that addresses real pressures without creating new imbalances. A budget based on responsibility, investment and the continuation of fiscal and budgetary consolidation. This is the commitment we are upholding in our dialogue with European partners and which must be translated into budgetary decisions in the period ahead,” the Finance Minister stressed.

Radicalizarea tinerilor din Europa nu mai poate fi asociată cu o singură ideologie sau cu un anumit mediu social. De la grupările de extremă dreapta și mișcările islamiste până la comunitățile online misogine și rețelele care promovează teorii conspiraționiste, formele extremismului sunt tot mai diverse. Cercetările arată însă că, dincolo de diferențele ideologice, există mecanisme comune: nesiguranța economică, sentimentul de nedreptate, izolarea socială și nevoia de apartenență.

Rețelele sociale și propaganda distribuită prin intermediul platformelor digitale pot accelera procesul, uneori comprimând radicalizarea într-un interval de câteva săptămâni. În același timp, accesul dificil la locuințe, contractele de muncă instabile și lipsa perspectivelor pot amplifica frustrarea unei generații care simte că nu are control asupra propriului viitor, informează theins.press.

Extremismul juvenil nu mai poate fi explicat printr-o singură ideologie

Ce arată cele mai recente date despre radicalizarea tinerilor

Raportul Global Terrorism Index 2026, publicat de Institute for Economics and Peace, identifică radicalizarea tinerilor drept una dintre cele mai importante provocări de securitate din Occident. În 2025, copiii și adolescenții au reprezentat 42% din totalul investigațiilor legate de terorism din Europa și America de Nord. Proporția este de trei ori mai mare decât în 2021.

Statistica trebuie însă interpretată corect: raportul se referă la investigații, nu la numărul de atacuri comise de minori. Faptul că un tânăr apare într-o anchetă nu înseamnă automat că a comis sau că a încercat să comită un atentat.

Tendința este vizibilă și în Marea Britanie. Potrivit datelor prezentate de Biblioteca Camerei Comunelor, persoanele sub 18 ani au reprezentat 19% dintre cei arestați pentru infracțiuni legate de terorism în anul financiar 2024–2025: 43 de persoane. În 2002–2003, proporția era de numai 3%, echivalentul a opt arestări.

Există și un element important care oferă context acestor cifre. Potrivit aceluiași raport internațional, 97% dintre planurile de atac terorist în care au fost implicați minori au fost dejucate de autorități în perioada 2022–2025. Proporția este mai mare decât în cazul planurilor atribuite exclusiv adulților, dintre care 68% au fost dejucate.

Raportul din 2026 mai arată că 93% dintre atacurile teroriste mortale din Occident, înregistrate în ultimii cinci ani, au fost comise de persoane care au acționat singure. Acest tip de atacator este mai greu de identificat prin metodele clasice de supraveghere a rețelelor, deoarece nu are neapărat legături directe cu o organizație extremistă.

O altă tendință, documentată într-un raport publicat în 2020, este creșterea cu 250% față de 2014 a atacurilor teroriste de extremă dreapta din America de Nord, Europa de Vest și Oceania. Această cifră se referă la atacurile din regiunile respective, nu în mod specific la tineri.

Este important și contextul general: deși atacurile teroriste motivate politic au crescut cu aproape 20% în 2025, numărul total al atacurilor teroriste la nivel mondial a scăzut cu 22%, iar decesele provocate de acestea au fost cu 28% mai puține față de anul anterior. Prin urmare, creșterea unor forme de extremism nu trebuie confundată cu o creștere generală a tuturor indicatorilor terorismului.

Atitudinile radicale nu înseamnă automat violență

Cercetătorii fac o diferență între radicalizarea ideologică și cea comportamentală. Prima presupune adoptarea unor convingeri intolerante, fundamentaliste sau exclusiviste. A doua implică susținerea ori participarea la acte de violență. Cele două fenomene nu evoluează obligatoriu împreună: majoritatea persoanelor care ajung să adopte idei radicale nu trec automat la acțiuni ilegale.

Un studiu publicat în 2021 în revista științifică PLOS ONE, realizat pe 8.317 elevi din zece cantoane elvețiene, a analizat atitudinile asociate extremismului de dreapta, de stânga și islamist. Cei mai mulți participanți aveau 17 sau 18 ani.

Rezultatele au arătat că nivelul mediu de acceptare a ideilor extremiste de stânga era mai ridicat decât în cazul celor de dreapta sau islamiste. Autorii au observat, de asemenea, că apartenența religioasă, luată separat, explică mai puțin decât anumite atitudini, precum exclusivismul religios și respingerea toleranței.

Studiul a măsurat opinii și atitudini, nu comportamente violente. Concluzia nu este că o anumită categorie de tineri ar reprezenta automat un pericol, ci că extremismul poate apărea în medii ideologice diferite, iar religia sau afilierea politică nu sunt suficiente pentru a explica fenomenul.

Izolarea, nesiguranța și propaganda online pot accelera radicalizarea

Nevoia de certitudine și sentimentul că grupul este amenințat

Unul dintre mecanismele care pot favoriza radicalizarea este dorința de a găsi răspunsuri simple într-o perioadă de nesiguranță personală. Adolescența și începutul vieții adulte sunt etape în care identitatea, apartenența și statutul social au o importanță deosebită. Grupările extremiste pot exploata aceste vulnerabilități, oferind sentimentul că fiecare membru are un rol, că face parte dintr-o comunitate specială și că există un vinovat clar pentru problemele sale.

Un studiu publicat în 2013 în Journal of Social Issues, realizat în rândul tinerilor musulmani din Olanda, a identificat trei factori importanți în dezvoltarea convingerilor radicale: incertitudinea personală, percepția unei nedreptăți și impresia că propriul grup este amenințat.

Potrivit cercetătorilor, aceste experiențe pot alimenta neîncrederea în instituții, sentimentul de superioritate al propriului grup și distanțarea față de societate. În anumite condiții, ele pot ajunge să justifice tolerarea violenței comise de membrii grupului, iar ulterior chiar intenția de a recurge la violență.

Mecanisme asemănătoare pot apărea în mișcări cu ideologii foarte diferite. O persoană poate găsi un sentiment de apartenență într-o comunitate extremistă religioasă, într-un grup naționalist radical sau într-o rețea online care promovează misoginia și ura față de anumite categorii sociale. Mesajele sunt diferite, însă promisiunea unei identități colective și identificarea unui adversar comun pot avea un rol asemănător.

Rețelele sociale pot scurta timpul necesar radicalizării

Platformele digitale au schimbat viteza cu care propaganda extremistă poate ajunge la un public vulnerabil. Conținutul scurt, imaginile violente, mesajele emoționale și recomandările algoritmice pot expune în mod repetat utilizatorii la materiale tot mai radicale.

Un raport publicat de Soufan Center în septembrie 2025 avertiza că procesele de radicalizare care se desfășurau anterior pe parcursul mai multor luni sau chiar ani se pot produce acum în câteva zile sau ore, pe fondul propagandei online și al comunităților digitale izolate.

Și Global Terrorism Index 2026 descrie o comprimare puternică a acestui interval. Potrivit raportului, timpul mediu dintre primul contact cu materialele radicale și radicalizarea propriu-zisă era estimat la aproximativ 18 luni în 2005 și la 13 luni în 2016. În prezent, procesul se poate desfășura în câteva săptămâni.

Aceste estimări nu reprezintă un calendar universal valabil pentru fiecare persoană. Ele descriu o tendință identificată de cercetători, favorizată de distribuirea rapidă a propagandei și de vulnerabilitățile specifice vârstei.

Raportul internațional mai arată că o proporție foarte mare dintre minorii radicalizați avea, înainte de radicalizare, un istoric de neglijare sau abuz psihologic. Este vorba despre estimări privind experiențele anterioare ale persoanelor analizate, nu despre dovezi că aceste experiențe conduc inevitabil la extremism.

Locurile de muncă instabile și criza locuirii sporesc sentimentul de excludere

Aproape unul din doi tineri angajați are contract temporar

Radicalizarea nu poate fi explicată exclusiv prin situația economică, însă nesiguranța financiară poate amplifica frustrările și sentimentul că societatea nu oferă șanse egale. Pentru mulți tineri, începutul vieții adulte înseamnă salarii relativ mici, contracte pe perioadă determinată și dificultăți în obținerea independenței financiare.

Datele Eurostat arată că, în 2024, 47,6% dintre tinerii angajați cu vârste între 15 și 24 de ani din Uniunea Europeană lucrau pe baza unor contracte temporare sau pe perioadă determinată. Procentul se referă la persoanele angajate din această categorie de vârstă, nu la întreaga populație tânără.

Un astfel de contract nu înseamnă automat precaritate, deoarece unii tineri aleg munca temporară în paralel cu studiile sau pentru flexibilitate. Totuși, în cazul celor care încearcă să își construiască o viață independentă, instabilitatea profesională poate face dificilă planificarea pe termen lung.

Locuințele s-au scumpit mai repede decât salariile

Accesul la o locuință a devenit o altă problemă majoră pentru generațiile tinere. Potrivit raportului Eurofound publicat în decembrie 2025, prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au crescut cu 55,4% între 2010 și 2024, în timp ce chiriile au urcat cu 26,7%. În aceeași perioadă, salariul mediu ajustat pentru un angajat cu normă întreagă a crescut cu aproximativ 28%.

Raportul subliniază că tinerii sunt afectați în mod deosebit de criza locuirii, deoarece au venituri mai mici și sunt mai expuși contractelor de muncă nesigure. În marile orașe, unde se concentrează multe dintre oportunitățile profesionale și educaționale, locuințele accesibile sunt tot mai greu de găsit.

Acest context poate alimenta percepția că efortul individual nu mai este suficient pentru a obține stabilitate. Atunci când o persoană muncește, dar nu își permite o locuință sau nu poate planifica următorii ani, sentimentul de frustrare poate deveni mai puternic.

O cercetare publicată în 2025, bazată pe 415 interviuri realizate între 2021 și 2023 în Norvegia, Danemarca, Olanda și Marea Britanie, a analizat legătura dintre condițiile economice, integrarea socială și radicalizarea tinerilor. Autorii au observat că nemulțumirile economice pot crea vulnerabilități atât în rândul celor atrași de ideologii naționaliste, cât și al celor care se apropie de extremismul islamist.

Cercetătorii au evidențiat mai ales importanța privării relative: nu contează doar nivelul obiectiv al veniturilor, ci și percepția că alte grupuri beneficiază de oportunități inaccesibile propriei comunități. Contextul național, politicile sociale și integrarea pot influența modul în care aceste nemulțumiri se transformă în atitudini radicale.

Cu alte cuvinte, sărăcia sau lipsa unei locuințe nu transformă automat un tânăr într-un extremist. Ele pot deveni însă factori de vulnerabilitate atunci când se combină cu izolarea, discriminarea percepută, lipsa încrederii în instituții și propaganda care oferă explicații simpliste pentru probleme complexe.

O spirală de ostilitate poate radicaliza grupuri opuse

Cum se poate produce radicalizarea reciprocă

Radicalizarea nu apare întotdeauna într-un singur grup care se izolează de restul societății. Uneori, ostilitatea dintre comunități poate alimenta o reacție în lanț: discursurile xenofobe și anti-musulmane pot întări sentimentul de excludere în rândul unor tineri musulmani, iar reacțiile radicale ale acestora pot fi folosite de grupările naționaliste pentru a justifica noi mesaje ostile.

Sociologul turc Ayhan Kaya a analizat acest mecanism într-un studiu publicat în 2021, în revista Politics and Governance. Cercetarea a urmărit experiențele tinerilor care se identificau drept musulmani și ale celor care se considerau membri ai populației native din mai multe țări europene, inclusiv Belgia, Franța, Germania și Olanda.

Pe baza unor interviuri aprofundate, autorul a susținut că radicalizarea celor două categorii nu poate fi explicată doar prin diferențe religioase sau culturale. În schimb, excluderea socială, nesiguranța economică, tensiunile politice și alienarea psihologică pot crea mecanisme asemănătoare în grupuri care se percep reciproc ca adversare.

Conceptul este descris drept radicalizare reciprocă: două grupuri ajung să se alimenteze reciproc prin amenințări, reacții ostile și justificări ideologice. Această explicație nu înseamnă că toate comunitățile sunt la fel de radicalizate și nici că responsabilitatea pentru violență este împărțită automat. Ea arată însă cum polarizarea poate întreține un cerc vicios.

De ce prevenirea nu se poate limita la supravegherea grupărilor extremiste

Diversitatea formelor de radicalizare face ca prevenirea să nu poată fi redusă la identificarea unei singure ideologii. Grupările extremiste religioase, organizațiile de extremă dreapta, comunitățile online misogine sau rețelele conspiraționiste au obiective diferite, dar pot exploata aceleași vulnerabilități: nevoia de apartenență, frustrarea, sentimentul de umilință și dorința de a găsi vinovați pentru problemele personale.

De aceea, intervențiile de prevenție presupun mai mult decât monitorizarea propagandei. Accesul la educație, sprijinul psihologic, integrarea socială, oportunitățile profesionale și capacitatea de a identifica manipularea online pot reduce vulnerabilitățile care fac extremismul atractiv.

Creșterea numărului de minori implicați în investigații legate de terorism reprezintă un avertisment pentru autoritățile europene. Totuși, statisticile nu justifică generalizări despre o întreagă generație sau despre anumite comunități religioase și sociale.

În spatele ideologiilor diferite se pot afla experiențe de nesiguranță și alienare care nu sunt specifice unei singure categorii de tineri. Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru a preveni transformarea frustrării și a sentimentului de excludere în justificări pentru ură și violență.