După 24 de zile de la atacul cibernetic devastator care a paralizat sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), autoritățile dau primele semne de optimism. Platforma ar putea deveni din nou funcțională în cursul săptămânii viitoare, în urma unei serii de teste intense pentru verificarea și securizarea rețelei.

Procesul de reluare a activității nu se va face însă peste noapte, ci etapizat:

1. Notarii vor avea primii acces în sistem.
2. Utilizatorii existenți (cu user și parolă) vor primi acces ulterior.
3. Accesul general extins va fi permis doar după ce autoritățile se vor asigura că sistemul este 100% securizat.

Impact uriaș: Tranzacții de peste 1 miliard de euro sunt blocate

În prezent, peste 90.000 de cereri se află în așteptare, iar efectele undei de șoc se simt profund în întreaga economie: de la tranzacții imobiliare și credite, până la proiecte majore de construcții, infrastructură, agricultură și energie.

Dezvoltatorii și cumpărătorii, prinși în capcană

Situația a devenit critică atât pentru cumpărătorii care așteaptă finalizarea tranzacțiilor sau semnează antecontracte, cât și pentru dezvoltatorii imobiliari. Fără posibilitatea de a elibera documentele necesare, aceștia nu își pot încasa banii sau avansurile, generând un efect de domino negativ asupra constructorilor, furnizorilor de materiale și muncitorilor.

„În lipsa extraselor de carte funciară, vânzările sunt efectiv înghețate. Sunt blocate sau întârziate executări silite, succesiuni, partaje, dar și operațiuni complexe de fuziuni și achiziții.”

De asemenea, peste 10.000 de geodezi, topografi și ingineri autorizați sunt în imposibilitatea de a depune sau recepționa lucrări.

Printre marii pierzători se numără și statul român, care de 24 de zile pierde sume uriașe din taxe de timbru, impozite și TVA neîncasate. În timp ce echipele tehnice lucrează contra cronometru la repornirea platformei, anchetatorii continuă investigațiile pentru a-i identifica pe autorii atacului cibernetic.

Un echipaj de pe ambulanță chemat să acorde îngrijiri unui pacient din județul Cluj a fost atacat cu bâte, topoare şi pietre, pe fondul unor zvonuri propagate pe TikTok despre o presupusă „ambulanţă care fură copii”, relatează Dejeanul. Şoferul ambulanței a fost rănit de cioburile geamului spart şi a fost operat.

„Șansa noastră știți care a fost? Că au proști. Amândouă mașinile au blocat în față și am putut să întoarcem. Că dacă ne blocau față-spate ne omorau”, a povestit o femeie din echipajul ambulanței.

Incidentul s-a întâmplat puţin după ora 21.00, sâmbătă seară, în comuna Recea Cristur. Echipajul Serviciului de Ambulanţă a fost trimis în Recea Cristur, pentru un pacient cu stare de rău. 

Ambulanța neagră care fură copii

La intrarea în localitate, medicii au oprit pentru a cere indicaţii. Au întrebat un grup de localnici unde se află adresa. În loc de ajutor, oamenii au început să îi filmeze şi să se agite.

După ce medicii au preluat pacientul, in drum spre Spitalul din Dej, unde urma sa fie transportat, calea le-a fost blocată de un autoturism din care au coborât mai mulţi indivizi înarmaţi cu bâte şi topoare. Aceştia au început să lovească autosanitara, susţinând că ar fi „ambulanţa neagră care fură copii”.

Șoferul și-a păstrat calmul și a evitat o tragedie

Doar prezenţa de spirit a şoferului i-a salvat pe membrii echipajului de furia agresorilor, care au aruncat şi cu o piatră ce a spart geamul autosanitarei. Cioburile de sticlă i-au ajuns în ochi şoferului, care a reuşit totuşi să conducă până la Cluj-Napoca.

Ajuns la Cluj-Napoca, ambulanţierul a fost internat şi dus de urgenţă în sala de operaţie, deoarece cioburile i-au afectat corneea. Potrivit medicilor, acesta va avea nevoie de cel puţin trei luni de recuperare.

Consumatorii s-ar putea confrunta cu costuri mai mari la energie și cu posibile penurii dacă guvernele UE nu își refac rapid rezervele de gaze, relatează POLITICO.

Rezervele de gaze naturale ale Europei au ajuns la niveluri îngrijorător de scăzute, ceea ce sporește riscul unei noi crize energetice dacă războiul din Iran continuă, iar perioadele reci vor duce la creșterea cererii pentru încălzire în timpul iernii.

Însă cel mai mare consumator de energie al continentului nu pare prea îngrijorat.

Germania reprezintă cea mai mare vulnerabilitate a UE, deoarece dimensiunea sa înseamnă că eventualele deficite de gaze de aici s-ar putea resimți și în țările vecine, ducând la creșterea prețurilor în întregul bloc comunitar dacă Berlinul nu reușește să-și refacă rezervele. Situația a generat apeluri tot mai numeroase ca Berlinul să facă un lucru până acum de neconceput: să intervină direct și să le ordone marilor companii energetice controlate de stat să cumpere gaze la orice preț, abandonând astfel doctrina liberală aplicată de ani de zile politicii energetice.

Până acum, guvernul a refuzat să-și schimbe poziția, deși nu își atinge țintele stabilite de UE și se confruntă cu riscul unor deficite fizice de aprovizionare încă din noiembrie. Este un pariu pe ideea că piețele vor rezolva singure situația, chiar dacă războiul și vremea neobișnuit de caldă distorsionează mecanismele tradiționale ale pieței și perturbă lanțurile globale de aprovizionare.

„Nivelurile de stocare nu sunt doar excepțional de scăzute pentru această perioadă a anului, ci sunt la un nivel minim istoric”, a declarat Sebastian Heinermann, directorul general al INES, principala asociație germană din domeniul depozitării gazelor.

Germania, a avertizat el, continuă să se bazeze pe o abordare învechită, orientată spre piață, pentru refacerea rezervelor, chiar și într-un moment în care „aproape că nu mai există stimulente economice de piață”.

De la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, țările UE sunt obligate să atingă până la venirea iernii un nivel de umplere a depozitelor de gaze de 90% din capacitatea națională, pentru a preveni deficitele grave de aprovizionare. UE a redus această țintă la 80% după izbucnirea războiului din Iran, pentru a evita cumpărarea în panică.

În mod obișnuit, responsabilitatea pentru refacerea rezervelor revine traderilor și companiilor de utilități, care cumpără gaze ieftine vara pentru a le depozita și apoi le vând iarna, obținând profit. Însă cumpărătorii spun că prețurile mai mari din această vară, generate de războiul din Iran și de schimbările climatice, au dat peste cap acest mecanism. Rezervele de gaze din blocul comunitar sunt în prezent la aproximativ 58% din capacitatea națională, cu 16 puncte procentuale sub media istorică a ultimilor cinci ani și la cel mai scăzut nivel din 2011.

Nivelul redus al rezervelor a contribuit deja la presiunile asupra prețurilor gazelor, generate de reînnoirea tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz. Prețul de referință al gazelor naturale europene este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni de la începutul războiului din Iran.

Comisia Europeană, brațul executiv al UE, a declarat că blocul comunitar nu se confruntă cu riscuri privind aprovizionarea în această iarnă. Însă un raport al companiei de analiză energetică Rapidan estimează că rezervele vor ajunge doar la 65% din capacitatea totală de stocare până în noiembrie și susține că atingerea țintei UE până la venirea iernii nu va fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”.

Riscul este amplificat, potrivit analiștilor, de decizia blocului comunitar din ultimii ani de a înlocui contractele de furnizare pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzacționate la nivel mondial. Aceste transporturi maritime pot fi redirecționate cu ușurință și ajung la cumpărătorul care oferă cel mai mult, ceea ce îi expune pe cumpărători unei volatilități mai mari pe piețele internaționale, în special după pierderea unor surse importante de aprovizionare din Qatar și creșterea cererii în Asia.

Germania, cel mai mare consumator de gaze din blocul comunitar, și-a refăcut rezervele chiar mai lent decât alte țări, în parte din cauza abordării sale mai puțin intervenționiste și bazate pe piață. În august, rezervele erau la doar 47% din capacitatea națională, potrivit celor mai recente date – cel mai scăzut nivel de când există astfel de evidențe.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât rezervele Germaniei sunt importante pentru întregul bloc comunitar, reprezentând peste 20% din capacitatea totală de stocare a UE.

Berlinul refuză să intervină pe piață

Cu toate acestea, Berlinul își menține strategia. Deși Ministerul german al Energiei a recunoscut nivelul istoric de scăzut al rezervelor, acesta a refuzat să intervină și să le ordone principalilor cumpărători de gaze controlați de stat, SEFE și Uniper, să cumpere gaze la prețurile actuale pentru a asigura atingerea țintelor, preferând să aștepte îmbunătățirea condițiilor de piață.

„Este responsabilitatea companiilor și traderilor să umple depozitele pentru iarnă”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Energiei pentru POLITICO. „Umplerea depozitelor coordonată de guvern ar restrânge și mai mult piața gazelor și ar duce la creșterea și mai mare a prețurilor. Situația aprovizionării în lunile următoare s-ar deteriora de fapt.”

Dacă această abordare este corectă va deveni mai clar până la iarnă, a declarat Laurent Ruseckas, analist senior pentru gaze la S&P Global. Dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi obligați să cumpere provizii suplimentare în ultimul moment, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, intervenția guvernului ar putea duce la creșterea prematură a prețurilor dacă iarna va fi blândă.

„Dacă începi să cumperi acum pentru a aduce nivelul rezervelor la un prag stabilit politic, crești prețurile acum pentru a te asigura că nu vor crește și mai mult iarna, când va fi frig”, a spus Ruseckas.

Reticența Germaniei de a acționa rapid evidențiază și dificultatea sectorului energetic fragmentat al UE de a concura cu economiile asiatice mai centralizate, care au acționat mai rapid pentru a-și asigura aprovizionarea, oferind constant prețuri mai mari decât țările europene, chiar dacă și rezervele lor sunt în scădere.

Germania riscă deficite de aprovizionare

Alți experți avertizează că sunt posibile și probleme privind aprovizionarea fizică. Heinermann, de la INES, a avertizat că nici măcar umplerea rezervelor Germaniei la 76% din capacitate – nivel pe care SEFE spune că îl poate atinge – nu ar garanta satisfacerea necesarului dacă iarna va fi „excepțional de rece”.

Problemele s-ar putea extinde și în țările vecine cărora Germania este obligată, prin tratate, să le ofere gaze în situații de urgență, printre acestea numărându-se Austria, Elveția, Italia și Danemarca.

Heinermann a cerut guvernului german să încurajeze refacerea mai rapidă a rezervelor prin reducerea tarifelor de rețea la depozitele de gaze sau prin eliminarea taxei de conversie, percepută pentru transformarea gazelor în rețelele naționale.

Berlinul a prezentat deja planuri pentru constituirea unei noi rezerve strategice de gaze, însă aceasta va acoperi doar 10% din capacitatea de gaze a țării și va fi operațională oficial abia în vara viitoare.

Nu este surprinzător că alte state mari consumatoare de gaze au intervenit deja în sectorul privat. Țările de Jos, un alt susținător al pieței libere care se confruntă cu rezerve scăzute, a alocat la începutul acestei veri 1,2 miliarde de euro companiei energetice de stat EBN pentru refacerea mai rapidă a rezervelor.

În schimb, marile companii energetice germane își mențin poziția – cel puțin deocamdată.

Un purtător de cuvânt al SEFE a declarat pentru POLITICO că, deși „conflictele internaționale” ar putea afecta nivelul rezervelor europene, ținta de 70% „rămâne realizabilă” fără intervenția guvernului. Acesta a precizat că 78% din capacitatea germană de stocare a fost deja rezervată, dar a recunoscut că acest lucru nu înseamnă neapărat că în depozite există efectiv volumele respective de gaze.

Măsurile de reglementare ar putea fi utile dacă vor fi „necesare”, a adăugat el, însă acestea ar putea distorsiona piețele și crește costurile.

Un purtător de cuvânt al Uniper a fost mai puțin optimist, avertizând că va fi „din ce în ce mai dificil să se atingă nivelurile-țintă de stocare înainte de începerea sezonului rece” în ritmul actual de umplere. Compania nu a cerut însă nici ea intervenția guvernului, susținând în schimb necesitatea unor stimulente mai bune pentru refacerea rezervelor – în linie cu apelurile tot mai numeroase ale reprezentanților industriei gazelor de la Bruxelles pentru eliminarea completă a actualelor reguli.

Belgradul va susţine independenţa Ucrainei şi doreşte să îmbunătăţească cooperarea economică cu aceasta, a declarat sâmbătă preşedintele Aleksandar Vučić, care s-a abţinut însă să-şi ia orice angajament cu privire la sancţiunile împotriva Rusiei, aliat de lungă durată al Serbiei, relatează Reuters, citat de news.ro.

Vizită istorică a lui Volodimir Zelenski la Belgrad

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a încheiat sâmbătă o vizită de două zile la Belgrad, prima de la preluarea puterii în 2019. Soţia sa, Olena, vizitase Belgradul în 2024.

Cei doi preşedinţi şi-au exprimat dorinţa de a consolida cooperarea economică şi de a încheia un acord de liber schimb până la sfârşitul anului. Acest acord este crucial pentru aderarea Serbiei la Organizaţia Mondială a Comerţului şi constituie o condiţie prealabilă pentru aderarea sa la Uniunea Europeană.

Ucraina blochează încheierea acestuia încă din 2005 din cauza cotelor şi a taxelor vamale impuse sectorului său agricol.

Clarificări privind cooperarea militară și acuzațiile Kremlinului

Aleksandar Vučić a declarat că pe ordinea de zi a discuţiilor sale cu Volodimir Zelenski nu a fost şi cooperarea militară.

Kremlinul a acuzat Belgradul în repetate rânduri că vinde muniţie Ucrainei prin intermediari. Belgradul a negat că ar fi furnizat muniţie către Kiev, dar a recunoscut că a vândut muniţie către alţi clienţi din întreaga lume.

Echilibrul geopolitic delicat dintre UE și Rusia

Aleksandar Vučić, un populist care va trebui să facă faţă unor alegeri anticipate în următoarele luni, se străduieşte să menţină un echilibru delicat între aspiraţia Serbiei de a adera la Uniunea Europeană şi legăturile istorice şi economice ale ţării sale cu Rusia.

Belgradul a condamnat invazia rusă a Ucrainei din 2022, dar refuză să impună sancţiuni împotriva Moscovei. Serbia depinde de Rusia pentru cea mai mare parte a aprovizionării sale cu gaze naturale.

Relațiile diplomatice și poziția față de integritatea teritorială

Aleksandar Vučić, care s-a întâlnit de mai multe ori cu Volodimir Zelenski, în special la Kiev, pe 15 iulie, s-a declarat în favoarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, inclusiv a teritoriilor ocupate de Rusia începând din 2014. La rândul său, Ucraina refuză să recunoască independenţa Kosovo din 2008, pe care Belgradul o consideră parte a Serbiei.

„Nu aţi auzit niciodată vreun cuvânt negativ despre ţara noastră, nici din partea lui Volodimir Zelenski, nici din partea altcuiva (din Ucraina), şi sunt extrem de recunoscător prietenilor noştri ucraineni pentru acest lucru”, a declarat Aleksandar Vučić.

Preşedintele sârb s-a arătat sceptic cu privire la posibilitatea ca Serbia sau Ucraina să adere rapid la Uniunea Europeană, dar a dat asigurări că Belgradul va susţine candidatura Kievului.

Iranul și Omanul sunt aproape de un acord privind o nouă rută de navigație prin Strâmtoarea Ormuz, însă Teheranul avertizează că înțelegerea nu este suficientă pentru redeschiderea completă a căii maritime și a exprimat o listă de cerințe adresată Statelor Unite ale Americii.

Negocieri avansate între Iran și Oman pentru o rută temporară

Autoritățile iraniene au anunțat sâmbătă că negocierile cu Omanul privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz sunt „foarte aproape” de un acord, notează Reuters.

Schema anterioară de separare a traficului maritim prin strâmtoare nu mai este acceptată de Teheran.

Iranul discută cu Omanul o rută temporară, în timp ce problemele tehnice și juridice necesare stabilirii unei rute permanente sunt analizate, susține ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi.

Omanul a descris negocierile drept „pozitive și constructive.

Condițiile drastice impuse de Teheran Statelor Unite

Cu toate acestea, Iranul a precizat că reluarea transportului maritim prin Ormuz nu depinde exclusiv de înțelegerea cu Omanul.

Șeful diplomației de la Teheran a anunțat că printre condițiile Teheranului se află acordarea unor compensații de către Statele Unite. De asemenea, Mohammad Baqer Zolqadr, secretarul organismului suprem de securitate națională al Iranului, a enumerat și alte solicitări: încetarea amenințărilor americane la adresa Iranului, oprirea agresiunilor împotriva Iranului și a aliaților săi din Liban, Palestina, Yemen și Irak, ridicarea blocadei navale și a sancțiunilor impuse Iranului și deblocarea activelor iraniene.

Poziția Casei Albe și condiționările privind blocada navală

La rândul său, Administrația Trump a transmis în ultimele săptămâni, în repetate rânduri, că un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi încheiat în curând. Statele Unite au declarat că în cazul încheierii unui acord, blocada navală va fi ridicată. Acest demers este legat la rândul său de solicitările americane către Iran.

În urma declanșării războiului, la finalul lunii februarie, Strâmtoarea Ormuz a fost închisă și a devenit un câmp de luptă între Statele Unite și aliații din regiune și Iran.

Noi atacuri și incidente în Strâmtoarea Ormuz

Emiratele Arabe Unite au anunțat sâmbătă că Iranul a atacat cu o rachetă o navă afiliată companiei petroliere de stat a Emiratelor, în timp ce aceasta traversa Strâmtoarea Ormuz.

În plus, o altă navă a luat foc după ce a fost lovită de un proiectil.

Impactul asupra crizei energetice globale

Înainte de izbucnirea războiului, Strâmtoarea Ormuz era traversată de aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze. În urma războiului și a blocării strâmtorii, a fost generată o criză energetică internațională.

Informațiile despre presupusa „vacanță de lux” a lui Radu Miruță au fost atât de convingătoare încât au fost crezute inclusiv de părinții ministrului Apărării. Invitat la Digi24, Miruță a povestit că aceștia au ajuns să se îndoiască de suma pe care le-o ceruse pentru sejur și că a fost nevoit să le arate factura și ordinul de plată.

Întrebat direct cum a fost „vacanța de lux” din Turcia, Radu Miruță a răspuns că sejurul alături de familie a fost „plăcut”, după care a relatat episodul provocat de informațiile privind costurile concediului.

Ministrul a explicat că părinții săi și sora lui au venit împreună cu familia sa la mare. Pentru a face rezervarea mai repede, Miruță ar fi achitat inițial și pachetul destinat părinților, iar aceștia i-au restituit ulterior banii.

„Plăcut. Cu copiii. Am avut și o chestie hazlie. Eu le plătisem părinților mei. Au venit și părinții mei cu noi la mare și sora mea. Le plătisem și biletul, ca să îl luăm mai repede. Ei, după aceea, mi-au dat, săracii, banii. Biletul lor a costat 10.800 de lei, că au fost doar două persoane”, a povestit Radu Miruță.

Părinții lui Miruță au crezut sumele prezentate la televizor

Situația s-a schimbat după ce părinții ministrului au văzut la televizor informațiile potrivit cărora vacanța ar fi costat între 12.000 și 15.000 de euro.

Potrivit explicațiilor lui Miruță, părinții săi au ajuns să creadă că fiul lor nu le solicitase întreaga sumă aferentă propriului sejur, pentru a-i convinge să meargă în vacanță fără să fie speriați de costuri.

„Și, când au văzut la televizor 12.000-15.000 de euro, să nu mă creadă că n-am vrut eu să le iau toți banii, pentru a-i face să vină la mare cu o sumă mai mică de bani. «Nu, că uite ce spun cei de la televizor». Dom’le, dacă și părinții mei cred asta, câtă lume o fi crezut?”, a declarat ministrul Apărării.

Radu Miruță susține că a reușit să îi convingă abia după ce le-a prezentat documentele referitoare la plata sejurului.

„Până când am arătat acea factură și ordinul de plată”, a completat ministrul.

Cât spune Radu Miruță că a costat vacanța familiei sale

Întrebat cât a costat în final vacanța sa, Radu Miruță a indicat suma de 2.387 de euro.

Aceasta este suma pe care ministrul o făcuse publică și la sfârșitul lunii iulie, când a prezentat factura primită de la agenția de turism. Documentul indica un cost de 12.499 de lei pentru trei persoane, șapte nopți, transportul cu avionul și toate mesele incluse, potrivit informațiilor prezentate atunci de Digi24.

Pachetul separat achitat pentru cei doi părinți ar fi costat, conform declarației de acum a ministrului, 10.800 de lei.

De unde a pornit scandalul „vacanței de lux”

Subiectul a apărut după ce Radu Miruță a fost fotografiat în costum de baie la un resort de cinci stele din Turcia. Gândul a publicat imaginile și a estimat că un sejur la complexul respectiv putea ajunge la aproximativ 10.000 de euro pentru doi adulți, în funcție de perioada selectată pe platformele de rezervări.

În spațiul public au circulat ulterior și valori de 2.500-2.700 de euro pe noapte. Miruță a respins informațiile și a susținut că era cazat la Vonresort Golden Coast, nu la hotelul indicat inițial, și că întregul pachet pentru el, soția și copilul său a costat 2.387 de euro.

Ministrul a publicat atunci factura, afirmând că sejurul a inclus șapte nopți de cazare, transportul aerian și mesele pentru toate cele trei persoane.