Senatorul PNL de Maramureș, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, respinge perspectiva desființării județului Maramureș ca unitate administrativ-teritorială distinctă, în contextul scenariilor de reorganizare administrativă promovate de reprezentanți ai PSD, și propune o alternativă fundamentată juridic, istoric, cultural și economic: menținerea Maramureșului pe harta administrativă a României și analizarea extinderii sale prin integrarea unor teritorii învecinate din județele Satu Mare, Sălaj și Bistrița-Năsăud, care prezintă legături geografice, istorice, culturale și economice cu actualul județ.

În contextul dezbaterilor privind reducerea numărului județelor și al utilizării circumscripțiilor curților de apel drept posibil reper pentru reorganizarea administrativ-teritorială, senatorul atrage atenția că o asemenea reformă nu poate fi fundamentată exclusiv pe criterii de centralizare instituțională, fără o evaluare reală a consecințelor asupra comunităților locale.

„Maramureșul nu este o simplă delimitare pe harta administrativă a României, care poate fi ștearsă printr-o decizie politică. Este un teritoriu cu o identitate istorică profundă, cu tradiții și instituții proprii, cu un patrimoniu cultural excepțional și cu un rol strategic în dezvoltarea nordului țării. Dacă PSD dorește o reformă administrativă autentică, atunci trebuie să demonstreze că aceasta produce eficiență, nu doar că reduce numărul județelor. Iar dacă obiectivul este constituirea unor unități administrativ-teritoriale mai puternice, soluția nu este desființarea Maramureșului, ci consolidarea lui”, declară senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.

Organizarea judiciară nu poate dicta organizarea administrativă a României

Unul dintre scenariile avansate în dezbaterea publică privind reorganizarea administrativ-teritorială pornește de la circumscripțiile celor 15 curți de apel existente în România.

În această variantă, actualul județ Maramureș, aflat în circumscripția Curții de Apel Cluj, ar risca să fie integrat într-o structură administrativă mai amplă, cu centrul la Cluj-Napoca.

Senatorul consideră că utilizarea mecanică a acestui criteriu reprezintă o confuzie între două sisteme de organizare distincte din punct de vedere juridic și funcțional.

Potrivit art. 3 alin. (3) din Constituția României, teritoriul țării este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe, iar art. 73 alin. (3) lit. o) stabilește că organizarea administrației publice locale, a teritoriului și regimul general privind autonomia locală se reglementează prin lege organică.

În schimb, circumscripțiile curților de apel, stabilite potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, urmăresc necesitățile administrării justiției, fără a constitui un criteriu obligatoriu pentru delimitarea administrativ-teritorială a județelor.

„Faptul că Maramureșul se află în circumscripția Curții de Apel Cluj nu înseamnă că trebuie să devină o anexă administrativă a Clujului. Competența teritorială a unei instanțe nu conferă unui oraș autoritate administrativă asupra județelor din circumscripția acesteia. Justiția are propria organizare, administrația publică are propriile principii, iar comunitățile au dreptul la o organizare care să răspundă nevoilor lor reale. Nu putem redesena harta României prin simpla suprapunere a acesteia peste harta instanțelor judecătorești”, subliniază parlamentarul.

În susținerea acestei poziții, senatorul invocă și art. 120 alin. (1) din Constituție, care consacră principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.

Aceste principii impun ca orice reorganizare să fie evaluată inclusiv prin raportare la accesibilitatea serviciilor publice și la capacitatea administrației de a răspunde nevoilor cetățenilor.

Legea română recunoaște expres importanța legăturilor culturale și tradiționale în organizarea județelor

Un argument juridic esențial în susținerea menținerii Maramureșului se regăsește chiar în Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

Articolul 3 al acestei legi stabilește că județele sunt alcătuite din orașe și comune în funcție de condițiile geografice, economice, sociale, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației.

Prin urmare, identitatea istorică și culturală a comunităților reprezintă criterii recunoscute expres de legislația românească, care trebuie avute în vedere în fundamentarea unei reforme administrativ-teritoriale.

„Când apărăm Maramureșul, nu invocăm doar tradiția sau atașamentul față de locurile în care ne-am născut. Invocăm inclusiv criteriile consacrate de legea română. Legiuitorul a recunoscut că organizarea administrativă trebuie să respecte legăturile culturale și tradiționale ale populației. O reformă care ignoră aceste realități și se limitează la o împărțire contabilă a teritoriului riscă să producă noi dezechilibre, în loc să rezolve problemele administrației”, arată senatorul.

Totodată, Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului reglementează consultarea prealabilă a cetățenilor în cazul proiectelor legislative care modifică limitele teritoriale ale județelor.

În consecință, senatorul solicită ca orice propunere concretă de modificare a limitelor județului Maramureș să fie însoțită de consultarea comunităților vizate, cu respectarea procedurilor legale aplicabile.

Maramureșul, un teritoriu care a contribuit la formarea statalității românești și și-a păstrat identitatea de-a lungul secolelor

Dincolo de argumentele juridice, senatorul subliniază că Maramureșul reprezintă una dintre cele mai importante regiuni istorice ale României, cu rădăcini mult mai vechi decât actuala organizare administrativ-teritorială.

Maramureșul voievodal, organizat în jurul unor structuri cneziale și voievodale românești, a avut un rol fundamental în istoria medievală a spațiului românesc.

Din acest teritoriu provin Dragoș Vodă, asociat tradiției întemeierii Moldovei, și Bogdan I, voievodul maramureșean care a contribuit decisiv la constituirea Moldovei ca stat independent față de autoritatea coroanei ungare.

De-a lungul secolelor, în condițiile schimbărilor de autoritate politică și administrativă, comunitățile Maramureșului au reușit să conserve elemente definitorii ale identității lor: limba, credința, tradițiile, organizarea comunitară și patrimoniul cultural.

Un reper al acestei continuități îl constituie Mănăstirea Peri, important centru spiritual al Maramureșului medieval, care a primit în anul 1391 statutul de stavropighie patriarhală, sub autoritatea directă a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.

La această moștenire se adaugă patrimoniul arhitectural și cultural al Maramureșului, reprezentat inclusiv de cele opt biserici de lemn înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, de arhitectura tradițională, de meșteșuguri și de obiceiurile păstrate până în prezent.

„Maramureșul nu s-a născut odată cu actualele județe. Este pământul voievozilor Dragoș și Bogdan, un spațiu care a contribuit la formarea statalității românești și care a rezistat transformărilor politice și administrative fără să își piardă identitatea. Este ținutul bisericilor de lemn, al credinței și al tradițiilor transmise din generație în generație. Un asemenea teritoriu nu poate fi tratat ca o simplă unitate contabilă într-un proiect de reorganizare administrativă”, afirmă senatorul.

Totodată, „Maramureșul este singurul ținut din România care beneficiază de o zi națională dedicată, instituită prin lege, ca expresie a recunoașterii identității sale istorice și culturale. Instituirea Zilei Maramureșului, sărbătorită anual la 15 august, a reprezentat un demers legislativ pe care l-am inițiat tocmai pentru a consacra la nivel național valoarea patrimoniului, tradițiilor și identității acestui ținut.”, subliniază senatorul liberal. 

Alternativa propusă: un Maramureș extins, cu centrul administrativ la Baia Mare

În locul unei opoziții limitate la păstrarea actualelor granițe, senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș propune analizarea unei soluții alternative, compatibile cu obiectivele declarate ale reformei: constituirea unui județ Maramureș extins, cu reședința la Baia Mare, prin reunirea unor teritorii învecinate care prezintă legături geografice, economice, istorice și culturale.

Propunerea are în vedere menținerea integrală a actualului județ Maramureș și evaluarea posibilității de integrare a unor comunități din estul și sud-estul județului Satu Mare, din nordul și nord-vestul județului Sălaj, precum și a unor localități din zona de contact cu Țara Năsăudului, în județul Bistrița-Năsăud.

O componentă importantă a acestei analize ar trebui să fie Țara Codrului, regiune etnografică ale cărei comunități sunt astăzi repartizate între județele Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

În același timp, senatorul propune evaluarea integrării Țării Oașului, cu centrul tradițional la Negrești-Oaș, în baza proximității geografice, a conectivității și a complementarității economice, cu respectarea identității sale istorice și culturale distincte.

În ceea ce privește zona Năsăudului, propunerea vizează exclusiv analizarea localităților din proximitatea actualului județ Maramureș, pentru care ar putea fi demonstrată o legătură teritorială și funcțională relevantă.

Această reorganizare ar permite evaluarea constituirii unei unități administrative cu o populație mai numeroasă, o bază economică mai diversificată și o capacitate instituțională consolidată.

„Dacă PSD susține că România are nevoie de județe mai mari și mai puternice, atunci propun să aplicăm această logică și în cazul Maramureșului. Să analizăm reunirea unor teritorii care au legături istorice, geografice, culturale și economice, să valorificăm potențialul Țării Codrului și al Țării Oașului și să construim un pol administrativ puternic în jurul municipiului Baia Mare. Nu propun o extindere arbitrară, ci o analiză fundamentată pe criterii obiective, pe eficiență administrativă și pe respectarea voinței comunităților”, precizează senatorul.

Delimitarea exactă a teritoriilor propuse ar urma să fie stabilită în urma unor studii de impact, a evaluării indicatorilor demografici și economici și a consultării comunităților vizate.

Maramureșul poate deveni un pol strategic de dezvoltare la frontiera Uniunii Europene

Senatorul atrage atenția că Maramureșul are o poziție geografică și strategică distinctă, care trebuie valorificată în orice proiect de reorganizare administrativă.

Situat la frontiera de nord a României și a Uniunii Europene, județul reprezintă un punct important de legătură cu Ucraina și un teritoriu cu potențial semnificativ pentru dezvoltarea cooperării transfrontaliere, a infrastructurii și a coridoarelor economice.

Deschiderea, în octombrie 2026, a punctului de trecere a frontierei Sighetu Marmației–Bila Țerkva constituie un exemplu concret al rolului pe care Maramureșul îl poate avea în consolidarea conectivității regionale.

În acest context, menținerea unui centru administrativ puternic la Baia Mare poate contribui la coordonarea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și valorificarea oportunităților de cooperare cu Ucraina.

Totodată, un Maramureș extins ar putea integra mai eficient proiecte comune de dezvoltare economică, turism, protejare a patrimoniului cultural și modernizare a serviciilor publice, inclusiv prin accesarea fondurilor europene.

„Maramureșul nu este o periferie administrativă care trebuie absorbită de un centru mai mare. Este un teritoriu de frontieră, cu un rol strategic în relația României cu Ucraina și cu un potențial propriu de dezvoltare. România are nevoie de poli administrativi puternici și în nordul țării, nu doar de concentrarea instituțiilor în câteva centre urbane deja dezvoltate”, subliniază parlamentarul maramureșean.

Reforma administrativă trebuie demonstrată prin cifre, nu justificată prin simpla reducere a numărului județelor

Senatorul consideră că principala vulnerabilitate a scenariilor de reorganizare discutate public este absența unei demonstrații comparative privind eficiența reală a noilor structuri administrative.

Reducerea numărului județelor nu conduce automat la diminuarea cheltuielilor publice și nici la îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.

Orice reorganizare trebuie să țină seama de costurile tranziției, de accesibilitatea serviciilor publice, de infrastructura existentă, de capacitatea administrativă și de efectele asupra dezvoltării economice a comunităților.

Din această perspectivă, senatorul solicită compararea a trei scenarii pentru viitorul administrativ al Maramureșului: integrarea într-o structură administrativă cu centrul la Cluj-Napoca, menținerea actualului județ și constituirea unui Maramureș extins, cu centrul administrativ la Baia Mare.

Evaluarea trebuie realizată pe baza acelorași indicatori de sustenabilitate demografică, financiară, economică și administrativă invocați de inițiatorii reformei.

„Dacă obiectivul este eficiența, atunci să discutăm despre eficiență. Cât economisește statul prin desființarea județului Maramureș? Care sunt costurile reorganizării? Cum se modifică accesul cetățenilor la serviciile publice? Ce se întâmplă cu investițiile și cu dezvoltarea comunităților? Și, mai ales, de ce ar fi o administrație concentrată la Cluj mai eficientă decât un Maramureș consolidat, administrat de la Baia Mare? Acestea sunt întrebările la care PSD trebuie să răspundă înainte de a propune redesenarea hărții administrative a României”, declară senatorul.

Senatorul solicită includerea oficială a scenariului „Maramureș extins” în analiza reformei administrativ-teritoriale

În acest context, senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș solicită ca orice proiect de reorganizare administrativ-teritorială să includă o evaluare distinctă a posibilității menținerii și consolidării județului Maramureș.

Propunerea presupune realizarea unui studiu comparativ privind populația, suprafața, capacitatea economică, infrastructura, veniturile administrațiilor locale, accesibilitatea serviciilor publice și impactul financiar al reorganizării.

Totodată, senatorul susține necesitatea consultării autorităților administrației publice locale, a reprezentanților comunităților și a cetățenilor din teritoriile vizate, în condițiile prevăzute de lege.

„Nu mă opun reformei administrative. România are nevoie de o administrație mai eficientă, de mai puțină birocrație și de servicii publice mai bune. Dar mă voi opune ferm unei reforme care confundă eficiența cu centralizarea și care ar desființa Maramureșul fără să demonstreze că această decizie servește intereselor cetățenilor.

Dacă PSD dorește județe mai puternice, atunci să accepte și soluții alternative. Să analizăm constituirea unui Maramureș extins, cu o capacitate administrativă și economică sporită, care să valorifice legăturile istorice și culturale dintre comunitățile din nord-vestul României.

Maramureșul are istorie, are identitate, are resurse și are capacitatea de a deveni un pol administrativ și economic puternic. Nu accept ca viitorul său să fie decis printr-o simplă operațiune de comasare pe hârtie.

Maramureșul nu trebuie să dispară de pe harta administrativă a României. Maramureșul trebuie consolidat, dezvoltat și respectat, pentru că viitorul său trebuie să fie pe măsura istoriei sale!”, conchide senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.