Stai conectat...

DIVERSE

Salvaţi Copiii cere menținerea burselor sociale tot anul: „Sărăcia nu intră în vacanţă”

Publicat

la

Organizaţia Salvaţi Copiii România solicită Ministerului Educaţiei şi Cercetării să renunţe la prevederea prin care bursele sociale ar urma să fie acordate numai în perioada cursurilor şcolare. „Bursa socială trebuie acordată pe tot parcursul anului. Nevoia de sprijin şi protecţie a elevilor vulnerabili nu intră în vacanţă!”, afirmă reprezentanţii organizaţiei. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus în dezbatere publică, pe 17 august, un proiect de hotărâre de Guvern care elimină plata bursei sociale în vacanţele şcolare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus în dezbatere publică, pe 17 august, un proiect de hotărâre de Guvern care elimină plata bursei sociale în vacanţele şcolare. În metodologia aflată azi în vigoare, articolul 15 alineatul (1) din HG 732/2025 spune fără echivoc că bursele sociale se acordă şi în perioada vacanţelor şcolare. potrivit „Salvaţi Copiii” România, proiectul înlocuieşte acest text şi trece bursa socială sub regula generală a burselor de merit şi tehnologice, adică „în perioada cursurilor şcolare”, iar excepţiile punctuale de la alineatele (2) şi (5) se abrogă.

PSD nu este de acord cu tăierea burselor sociale ale elevilor pe perioada vacanțelor: „Nu este normal ca de la zona care are nevoie de cel mai mare sprijin să facem tăieri din nou”

„Practic, întregul mecanism care garanta continuitatea sprijinului prin bursele sociale dispare. (…) O măsură care restrânge un drept al copiilor nu poate fi introdusă tacit, fără nicio asumare de către minister a efectelor sale. (…). Statul are obligaţia să spună public câţi elevi vor fi afectaţi, ce economie bugetară se obţine şi ce analiză de impact a stat la baza deciziei”, afirmă sursa citată.

Potrivit aceleiaşi surse, până acum, niciuna dintre aceste cifre nu există în document, iar o consultare publică autentică presupune prezentarea clară a numărului de copii afectaţi, a economiei bugetare urmărite, a riscurilor sociale şi educaţionale şi a alternativelor de protecţie a copiilor necesare în această situaţie.

„Sărăcia nu intră în vacanţă odată cu şcoala. Familiile trebuie să asigure în continuare hrana, îmbrăcămintea, produsele de igienă, accesul la internet şi condiţiile minime de locuire. Pentru unii copii, vacanţa înseamnă şi pierderea temporară a mesei ori a altor forme de sprijin oferite prin şcoală. În acelaşi timp, în lunile de vară încep cheltuielile pentru întoarcerea la cursuri: rechizite, haine, încălţăminte şi transport”, punctează Salvaţi Copiii.

Organizaţia îţi exprimă regretul că Guvernul României „priveşte bursa socială ca pe o recompensă pentru zilele în care copilul stă în bancă”.

„Bursa socială este un mecanism de protecţie socială care face posibilă participarea sa reală la educaţie. Chiar metodologia în vigoare defineşte bursa socială drept o formă de sprijin destinată elevilor vulnerabili, pentru susţinerea participării la activităţile didactice şi prevenirea abandonului şcolar. Întreruperea sprijinului în vacanţă contrazice această finalitate, deoarece revenirea copilului la şcoală se pregăteşte şi se decide, adesea, tocmai în lunile de vară”, mai arată sursa citată.

Raportul publicat de organizaţie pe 1 iunie 2026 arată că trei din zece copii români cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar sărăcia nutriţională este în creştere: ponderea familiilor care nu îşi permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, peşte sau proteine echivalente a urcat de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii şi de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale.

„Vorbim despre peste 1,163 milioane de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială şi despre 425.491 de copii între 7 şi 17 ani aflaţi în afara sistemului de educaţie”, menţionează aceeaşi sursă.

Un studiu realizat de Salvaţi Copiii în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci familii (58%) ai căror copii sunt în programele educaţionale ale organizaţiei nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie fără sprijin extern, procent care urcă la 87% în rândul celor afectaţi de sărăcie materială. Datele mai arată că 46,8% dintre copiii afectaţi de sărăcie nu participă la evenimente şcolare sau excursii, faţă de o medie europeană de 13,9%.

Citește și : Anul școlar 2026 – 2027 începe pe 7 septembrie, dar programul after school se deschide mai târziu. Cum se vor descurca părinții

Sărăcia educaţională nu înseamnă doar lipsa rechizitelor, ci acumularea unor dezavantaje care reduc accesul, participarea şi rezultatele şcolare. Analiza Salvaţi Copiii asupra Evaluării Naţionale din 2026 arată că numai 64,91% dintre copiii care au început şcoala în urmă cu nouă ani au ajuns să obţină o medie peste 5. De asemenea, diferenţa dintre judeţul Călăraşi şi Bucureşti a fost de peste 40 de puncte procentuale, explicată preponderent prin nivelul de sărăcie ce caracterizează acest judeţ.

Inclusiv cercetarea realizată, în 2025, de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, la solicitarea Ministerului Educaţiei arată că banii din burse sunt folosiţi, în principal, pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.

„Majoritatea profesorilor şi directorilor consultaţi au apreciat că bursele reduc absenteismul şi cresc prezenţa la şcoală, efectul fiind mai pronunţat în mediul rural. Elevii din comunităţile rurale utilizează în mai mare măsură bursa socială pentru caiete, cărţi şi rechizite sau îmbrăcăminte/încălţăminte, iar cei din urban în mai mare măsură pentru pregătire suplimentară/meditaţii, articole de îngrijire sau divertisment. În plus, din analiză reiese că decizia cheltuirii banilor este a elevilor, aceştia declarând în proporţie de 99,7% că bursa a avut un efect pozitiv, iar două treimi dintre ei raportând o îmbunătăţire a performanţei şcolare autopercepute”, mai arată aceeaşi sursă.

Salvaţi Copiii solicită păstrarea prevederii actuale prin care bursele sociale se acordă şi în vacanţele şcolare, precum şi realizarea unei evaluări transparente a impactului măsurii asupra drepturilor copilului. Dacă Ministerul urmăreşte o identificare mai corectă a beneficiarilor, verificarea veniturilor şi colaborarea cu serviciile sociale pot fi îmbunătăţite fără ca sprijinul să fie întrerupt pentru toţi copiii eligibili.

„E un adevăr banal faptul că economiile bugetare obţinute pe seama copiilor vulnerabili vor produce, ulterior, costuri sociale mult mai mari: abandon şcolar, excluziune socială, perpetuarea sărăciei de la o generaţie la alta, lipsa integrării profesionale, comportamente de risc, cheltuieli mai mari de asistenţă socială şi medicală şi, nu în ultimul rând, infracţionalitate”, conchid reprezentanţii Salvaţi Copiii România.

Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică, luni, 17 august, un proiect de Hotărâre de Guvern care elimină plata bursei sociale pe perioada vacanţelor şcolare, un drept pe care elevii îl au în prezent.

Potrivit edupedu.ro, proiectul publicat cu doar două săptămâni înainte de începerea anului şcolar 2026-2027 modifică HG 732/2025, cea care aprobase actuala metodologie-cadru de acordare a burselor în urmă cu un an, în vara lui 2025. Bursa socială a înregistrat cei mai mulţi beneficiari (840.820, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor).

Loading

DIVERSE

Datoria României a trecut de 60% din PIB. Ministerul Finanţelor a informat Guvernul că se îngheață cheltuielile cu salariile, pensiile şi asistența socială

Publicat

la

Ministerul Finanțelor a transmis Guvernului o informare privind implicațiile depășirii pragului de 60% din PIB pentru datoria publică, după ce datele Eurostat arată că aceasta a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026. Cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului o informare referitoare la datele statistice publicate de Eurostat la 21 iulie 2026. Potrivit acestora, ponderea datoriei publice, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.

Legea salarizării, ciuruită din toate părţile. CSM critică noul proiect, Dragoş Pâslaru este atacat şi de propriii angajaţi

România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020. Potrivit informării, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește un mecanism gradual de intervenție în funcție de nivelul datoriei publice. Pragurile prevăzute de lege sunt de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Odată depășit pragul de 60%, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv a celor privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

În condițiile în care datoria publică, calculată conform metodologiei europene, a trecut de 60% din PIB, legea responsabilității fiscal-bugetare prevede măsuri suplimentare privind controlul cheltuielilor.

În cazul în care datoria publică se menține peste acest nivel, legea nu permite Guvernului să aprobe măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială.

Aplicarea măsurilor prevăzute de lege trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care a fost constatată depășirea pragului de 60% din PIB, respectiv în semestrul al doilea al anului 2026.

Ministerul Finanțelor precizează că în 2025 au fost deja adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ. Acestea au inclus un set de măsuri intrate în vigoare la începutul anului, urmat, în a doua parte a lui 2025, de două pachete ample de măsuri de consolidare și de îmbunătățire a disciplinei fiscal-bugetare.

România trebuie să reducă deficitul sub 3% din PIB
Informarea transmisă Guvernului face referire și la Regulamentul UE 2024/1263. Acesta prevede că, pentru statele membre cu o datorie publică de peste 60% din PIB sau cu un deficit de peste 3% din PIB, Comisia Europeană transmite o traiectorie de referință privind evoluția cheltuielilor nete.

Această traiectorie trebuie să asigure că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus și menținut sub nivelul de 3% din PIB.

Nicușor Dan mai face o încercare pentru a vedea adoptată Legea salarizării. Liderii partidelor din fosta coaliție, chemați din nou la Cotroceni

În cazul României, măsurile pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt prevăzute în Planul bugetar-structural național pe termen mediu. Documentul stabilește traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele și investițiile asumate pentru perioada de ajustare de șapte ani.

Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană și aprobat prin recomandare de Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025.

Planul urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB în perioada 2025-2031 și crearea condițiilor pentru sustenabilitatea finanțelor publice și pentru înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031.

Plafoanele pentru cheltuielile nete
România a primit, prin recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025, recomandarea de a menține cheltuielile în limitele prevăzute.

Plafonul anual privind creșterea cheltuielilor nete este de:

  • 2,6% în 2026;
    4,6% în 2027;
    4,4% în 2028;
    4,2% în 2029;
    4,0% în 2030.

Potrivit informării Ministerului Finanțelor, respectarea acestor plafoane și realizarea ajustării fiscale prevăzute în plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Avertisment dur al OCDE în Raportul pentru România: fără consolidare fiscală serioasă, datoria publică devine nesustenabilă Măsurile prevăzute de legislația națională ca urmare a depășirii pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative și măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural național pe termen mediu și a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, datoria publică, calculată conform metodologiei europene, ar urma să ajungă la:

  • 61,8% din PIB în 2026;
    63,3% din PIB în 2027;
    63,9% din PIB în 2028.

Ulterior, datoria este estimată să intre treptat pe o traiectorie descendentă. Ministerul Finanțelor precizează că această evoluție este condiționată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară și de reducerea deficitului în conformitate cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu.

România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanță fiscală stabilește plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete.

Pentru anul 2026, deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB, după un nivel de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.

Potrivit informării, măsurile de consolidare adoptate începând din 2025 au determinat deja o reducere importantă a deficitului și a ponderii cheltuielilor de personal în PIB.

Ministerul Finanțelor precizează că prezentarea informării reprezintă o obligație a instituției, în condițiile în care depășirea pragului de 60% din PIB impune prezentarea implicațiilor și a măsurilor necesare în raport cu evoluția datoriei publice.

Datoria publică explodează: factura românilor a crescut cu 1,5 miliarde de euro în doar 60 de zile Documentul prezintă consecințele depășirii pragului de 60% din PIB și cadrul de măsuri aplicabil pentru controlul cheltuielilor, continuarea consolidării fiscal-bugetare și readucerea graduală a datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește mecanismul gradual de intervenție pentru nivelurile de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB. În prezent, după depășirea pragului de 60%, sunt menținute măsurile aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Potrivit documentului, continuarea consolidării fiscal-bugetare are ca obiectiv menținerea stabilității finanțelor publice și a capacității statului de a susține, pe termen mediu și lung, investițiile și serviciile publice.

Reducerea graduală a deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt prevăzute ca măsuri pentru diminuarea necesarului de finanțare al statului, menținerea accesului României la finanțare în condiții sustenabile și reconstruirea spațiului bugetar necesar pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare economică.

Informarea arată că respectarea traiectoriei fiscal-bugetare asumate urmărește o economie mai stabilă și mai predictibilă, cu o capacitate mai mare de a finanța prioritățile publice fără acumularea unor dezechilibre suplimentare

Există şi veşti bune! Ministerul Finanţelor: Economia României intră într-o etapă de reechilibrare: economia își încetinește semnificativ ritmul de contracție și oferă semnale de stabilizare. Următorul pas este transformarea acestei stabilizări într-o creștere sustenabilă 

Cele mai recente date publicate azi de Institutul Național de Statistică indică o ameliorare a evoluției economiei României în trimestrul al doilea din 2026, într-un context caracterizat de consolidare fiscală și de continuarea procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.

În trimestrul al doilea din 2026, contracția anuală a PIB real s-a redus semnificativ, până la -0,4%, în timp ce, față de trimestrul precedent, economia a rămas practic stabilă. Evoluția indicatorilor lunari arată, de asemenea, semnale de îmbunătățire a activității economice în mai multe sectoare. Construcțiile au continuat să înregistreze o evoluție favorabilă, susținută inclusiv de derularea proiectelor de infrastructură.

Dincolo de evoluția pe termen scurt a PIB, structura activității economice oferă semnale importante privind reechilibrarea modelului de creștere economică. După o perioadă în care expansiunea economică s-a bazat într-o măsură semnificativă pe consum și a fost însoțită de deficit fiscal și extern ridicate, investițiile continuă să joace un rol important în susținerea activității economice.

În paralel, contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV 2025, pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor, concomitent cu creșterea exporturilor. Această schimbare reprezintă un semnal pozitiv pentru procesul de reechilibrare a economiei, prin reducerea presiunii cererii interne asupra importurilor și, implicit, asupra dezechilibrului extern.

„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.
Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.”
, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Investițiile, principalul motor al activității economice în perioada de ajustare

În actuala perioadă de ajustare, investițiile rămân unul dintre principalii factori de susținere a activității economice și elementul care poate asigura trecerea de la stabilizare la reluarea creșterii.

Ciclul investițional este vizibil atât în dinamica puternică a construcțiilor, cât și în accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene. În prima jumătate a anului 2026, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 56%.

Efectele acestui efort investițional depășesc însă contribuția imediată la activitatea economică. Investițiile în infrastructura de transport și energie contribuie, pe termen mediu și lung, la creșterea potențialului productiv al economiei, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea securității și disponibilității energetice.

O infrastructură mai performantă creează condiții mai bune pentru extinderea capacității interne de producție, atragerea investițiilor private și integrarea mai puternică a companiilor românești în lanțurile europene de producție și distribuție.

Prin urmare, investițiile realizate în această perioadă nu susțin doar activitatea economică pe termen scurt, ci contribuie la creșterea capacității economiei de a genera valoare adăugată și creștere sustenabilă în anii următori.

Dezechilibrul extern continuă să se ajusteze

În același timp, procesul de ajustare a dezechilibrului extern continuă. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de perioada corespunzătoare din 2025. În aceeași perioadă, deficitul comercial cu bunuri s-a diminuat cu 3,9%, în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au înregistrat doar un avans marginal.

Evoluția reflectă o îmbunătățire graduală a raportului dintre exporturi și importuri și contribuie la reducerea presiunilor asupra contului curent.

Ministerul Finanțelor analizează însă această ajustare și în contextul ciclului investițional puternic. O parte a investițiilor presupune importuri de echipamente, tehnologie și alte bunuri de capital, ceea ce poate tempera pe termen scurt viteza de corectare a deficitului extern. Pe termen mediu însă, extinderea și modernizarea capacității productive pot contribui la creșterea competitivității, substituirea unor importuri și consolidarea capacității de export a economiei.

Inflația începe să coboare, iar presiunile asupra economiei se temperează

Evoluția recentă a inflației indică, de asemenea, reluarea procesului dezinflaționist.

Evoluția recentă a prețurilor indică reluarea procesului dezinflaționist. Rata anuală a inflației s-a redus de la 10,42% în luna iunie la 8,2% în iulie, revenind sub pragul de 10%. Evoluția reprezintă un semnal favorabil, însă nivelul inflației rămâne ridicat și impune în continuare o conduită prudentă a politicilor macroeconomice. Procesul dezinflaționist este așteptat să se accentueze începând cu luna august, pe măsură ce efectele de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut se estompează.

La temperarea presiunilor inflaționiste contribuie și moderarea consumului și a dinamicii salariale. În același timp, persistența tensiunilor geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale ale energiei rămân factori de risc pentru această traiectorie și impun prudență în evaluarea perspectivelor.

Reducerea treptată a inflației este importantă nu doar pentru stabilitatea macroeconomică, ci și pentru perspectivele de creștere economică. Pe măsură ce inflația se reduce, refacerea treptată a veniturilor reale va crea condițiile pentru o revenire graduală a consumului.

O economie care își schimbă treptat modelul de creștere

Imaginea care se conturează este, astfel, cea a unei reechilibrări graduale a economiei românești.

Consolidarea fiscală și moderarea consumului contribuie la corectarea dezechilibrelor acumulate în anii anteriori, în timp ce investițiile – în special cele susținute din fonduri europene – permit continuarea dezvoltării infrastructurii și extinderea capacității productive a economiei.

Miza acestei perioade de ajustare este trecerea către un model de creștere mai sustenabil, bazat într-o măsură mai mare pe investiții, productivitate și competitivitate externă și într-o măsură mai redusă pe expansiunea consumului alimentată prin acumularea de dezechilibre fiscale și externe.

Obiectivul consolidării fiscale nu este doar reducerea deficitului, ci crearea condițiilor pentru o creștere economică mai sănătoasă și mai rezilientă. Investițiile productive, infrastructura, absorbția fondurilor europene, creșterea competitivității și consolidarea capacității de export sunt elementele care pot susține această tranziție.

Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.

Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.

„Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre.”, subliniază ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Lucian Popa de la Survivor a dezvăluit în mediul online nota de plată de la un restaurant din zona Castelului Bran: „Doar mâncare, fără băutură”

Publicat

la

Recent, Lucian Popa a ajuns în zona de munte din România, luând și masa la un restaurant aflat în zona Castelului Bran. După ce a primit nota de plată, fostul concurent Survivor a împărtășit suma cu urmăritorii de pe Facebook.

„Nota de plată pentru o masă de o persoană lângă Castelul Bran. Doar mâncare, fără băutură. Mică sau mare?”, a scris el alături de fotografie. Iar în secțiunea de comentarii a mai revenit cu un mic text: „Să ne înțelegem! Eu nu mă plâng când postez o notă de plată, o fac doar pentru haterii mei, să le fac în ciudă!”, a scris el.

Lucian Pop a achitat un total de 134 de lei, fără a fi inclus și bacșișul. Pe bon apar patru preparate: cartofi natur, piept de pui la grătar, salată de varză și salată grecească.

Citește și: Cât a ajuns să coste o porție de snițel cu piure în stațiunea Eforie Nord: „M-am crucit când am văzut nota de plată”

Postarea fostului concurent din show-ul de la Antena 1 s-a viralizat rapid în mediul online și a adunat peste 600 de comentarii, aproape 500 de aprecieri și 12 distribuiri.

„Așa ceva… Nu ne mai vindecăm niciodată în ritmul ăsta”, „Mi se pare exagerat! Varza și cartofii sunt la preț exagerat… E mult oricum”, „Ai dat puțin! Pe mine la mare m-au ars”, „Exagerate prețurile”, „Contează să fie mâncarea bună și să te simți bine” și „Cam scump”, au fost reacțiile pe care le-au avut fanii când au văzut fotografia cu nota de plată a lui Lucian Popa de la restaurantul de lângă Castelul Bran.

Ulterior, Lucian Popa a distribuit în mediul online o fotografie alături de un domn care l-a oprit pe stradă pentru a-l felicita pentru parcursul pe care l-a avut la Survivor.

„La Bran un domn m-a oprit să mă felicite pentru parcursul meu la Survivor și să facem o poză. Apoi am aflat că dânsul organizează unul dintre cele mai mari și mai frumoase concursuri de alergare montană, Buila Trail Race, la care eu nu am putut participa, pentru că a fost organizat în aceeași zi cu Timișoara Triathlon.

Eu am renunțat la concursurile de alergare montană pentru că îmi solicită prea mult articulațiile, iar uzura este foarte mare. Chiar dacă este mult mai greu, prefer triatlonul, pentru că pot combina cele trei sporturi diferite și mă simt excelent. Cu ajutorul vostru mi-aș dori să pot inspira și mai mulți oameni să facă mișcare și să aleagă să trăiască sănătos și curat”, a mai scris el pe Facebook.

Citește și: Soția lui Lucian Popa, reacție după acuzațiile Ramonei Micu privind reacțiile concurentului în finala Survivor: „Nu vreau să știu în ce punct l-ai adus”

Loading

Citește tot

DIVERSE

Anunț pentru clienții Hidroelectrica. Ce trebuie să faci pentru a avea facturi mai mici

Publicat

la

Factura Hidroelectrica poate fi achitată 100% online, fără cont și fără autentificare în portalul clienți de pe siteul oficial.Ai nevoie doar de numărul de contract și cel de factură.

Pentru calcularea corectă a facturii la energie, consumatorii trebuie să comunice indexul furnizorului. Astfel, românii plătesc exact cât au consumat, fără a fi taxați în plus.

Când nu este comunicat indexul, furnizorul face o aproximare, iar consumatorul poate plăti mai mult, până sunt făcute veriuficările pe teren.

Citește și: Facturile clienților PPC se schimbă. Anunțul companiei pentru consumatori din august

Cum se poate comunica indexul la Hidroelectrica

Indexul se poate comunica doar în intervalul 22 – 26 al fiecărei luni, prin următoarele modalități:

  • Portalul Client Hidroelectrica
  • Aplicația iHidro, disponibilă în AppStore sau Google Play Store
  • Apel gratuit la numărul 0800 800 359

Compania le transmite clienților să se asigure că indexul este transmis corect și la timp.

Citește și: Metrorex a început să-şi achite facturile la Hidroelectrica după preavizul pentru decontectare. Radu Miruţă a trimis Corpul de Control

Cum îți faci cont în apliație

Dacă vrei să îți faci cont în aplicația companiei, trebuie să faci următorii pași:

  • „Dacă ești client nou și ai finalizat cu succes procesul de contractare, următorul pas este crearea contului în aplicația iHidro.
  • Descarcă aplicația din Google Play, AppStore sau intră pe ihidro.ro/Portal
  • Accesează secțiunea „Înregistrează-te”
  • Completează datele necesare (CNP + POD pentru persoane fizice și CUI + POD pentru firme)”

Loading

Citește tot

DIVERSE

Cheloo, mărturisiri despre experiența Asia Express 2026: „Totul e frustrant, nu îmi place nimic”

Publicat

la

Întrebat cum i se pare experiența Asia Express și dacă este mai grea decât anticipa, Cheloo a oferit un răspuns scurt: „Mai nu-mi place!”.

Atunci când a fost rugat să asocieze competiția cu un singur cuvânt, reacția lui a fost una memorabilă: „Băga-mi-aș”.

Ce spune Cheloo despre coechipierul său de la Asia Express

Nici relația cu partenerul său de echipă, Mihai Ban, nu a fost ocolită de ironiile specifice. Întrebat cum se înțelege cu tovarășul său de drum, Cheloo a spus pe un ton plin de sarcasm: „Eu și Ban… O alegere… Nu-l merit”.

Citește și: Mircea Badea a ironizat-o pe Ilinca Vandici după ce vedeta a prezentat în mediul online o geantă de zeci de mii de euro: „Viața trebuie să fie foarte plictisitoare”

Deși admite că dinamicile sunt complicate, iar oboseala își spune cuvântul, artistul refuză ideea de a renunța la competiție.

Ce îl ține în picioare pe Drumul Mătăsii? O trăsătură pe care și-a cultivat-o de-a lungul anilor: „Încăpățânarea cu care m-am construit în fiecare zi a vieții mele”.

Pentru artist, provocarea nu se reduce doar la o singură probă grea sau la condițiile dificile de cazare, ci la întregul concept al emisiunii: „Totul e frustrant, nu îmi place nimic, dar nu renunț”.

În noul sezon Asia Express 2026, Cheloo și Mihai Ban au de înfruntat rivali de temut. Printre echipele de pe traseu se numără Gabi Torje și Alin Ciurariu, Maurice Munteanu și Connie Preda, Mirela Vaida și Oana Tomoiagă, Radu Isac și Eduard Hordilă, Loredana Chivu și Anamaria Mocanu, creatorii de conținut Valerie Lungu și Alex Gâlcă, Mirela Retegan alături de fiica sa, Maya, dar și What’s UP alături de soția sa.

Noul sezon „Asia Express – Drumul Mătăsii” are premiera pe 6 septembrie 2026, la Antena 1.

Citește și: Delia, imagini rare cu tatăl ei. Cum a ajuns Ion Matache călugăr pe Muntele Athos

Loading

Citește tot

DIVERSE

Daniel Dăianu, revoltat că România riscă să piardă miliarde din fonduri europene din cauza disputelor politice. ”Fiecare vrea să iasă în relief ca erou al națiunii. Banii sunt mai importanți în aceste vremuri”

Publicat

la

Politicienii se ceartă și fondurile europene trec pe lângă România. Astfel poate fi rezumată o analiză dură realizată de Daniel Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal subliniază, o dată în plus, că România are nevoie ca de aer de fondurile europene, iar conflictele politice nu fac decât să mărească riscul pierderii banilor.

”Banii sunt mai importanți în aceste vremuri. De ce spun ‘în aceste vremuri’? Sigur că dintotdeauna fondurile europene au ajutat economiile mai puțin dezvoltate din Uniune, cele care au intrat începând cu 2004. Și România s-a bucurat de sume mari de tot, care au ajutat dezvoltarea țării. Însă, începând cu 2020, anul pandemiei, nenorocirile s-au ținut lanț. Vremurile sunt foarte tulburi. Criza energetică, pandemia, consecințele invadării Ucrainei, ceea ce este nenorocire și în Orientul Mijlociu, turbulențele pe piețele energiei și materiilor prime, care se exprimă în prețuri mult crescute și care fac viața grea, nu atât guvernelor, cât cetățenilor. Banii europeni cântăresc mult mai mult în aceste circumstanțe. Pentru că nu poți să fii nonșalant la pierderea a miliarde de euro în asemenea circumstanțe. Și bugetul României s-a construit pe asemenea sume. Ai proiecte începute, aproape de finalizare, dar care poate că nu se vor bucura de recepție, că ați văzut cât de strâns este calendarul. Le poți amâna, dar este posibil să pierzi din bani”, explică Dăianu.

Fost șef al Finanțelor, Daniel Dăianu vorbește, în același context, despre importanța unui management al crizei eficient, mai ales că problemele țării par să fie din ce în ce mai numeroase.

”Știu ce greu este să guvernezi. Știu ce greu este să guvernezi o țară care este copleșită de crize, așa cum sunt cam toate țările. Mă uitam la situația din energie. Funcționează un comandament și bine că funcționează, dar (…) a început să funcționeze în condițiile acestei secete fără egal, poate, în ultima sută de ani. Vedeți dumneavoastră, o țară care este copleșită de asemenea crize trebuie să fie guvernată altfel. Trebuie să existe un management al crizei permanent. Și atunci este dificil, pentru că nu ai resurse. De aceea vorbeam despre importanța banilor europeni. Noi avem și venituri fiscale foarte joase. Păi, dacă ai guverne înăuntrul cărora membrii guvernului se ciondănesc, fiecare vrea să iasă în relief și trimite pe Facebook tot felul de mesaje, încercând să se profileze ca erou al națiunii. Păi nu facem mare treabă, este foarte dificil. La vremuri de război, trebuie să ai o disciplină ca la vremuri de război. Trebuie să fie corectitudine. Trebuie să existe cinste. Cât de cât încredere în celălalt”, a spus, la digi24, președintele Consiliului Fiscal.

Citește și BNR validează măsura plafonării adaosului comercial la alimente

Daniel Dăianu a făcut referire și la Legea salarizării, care este jalon în PNRR și care, în opinia sa, ”nu a fost discutată cum trebuie” după ce ” a stat mulți ani la Ministerul Muncii”.

În opinia președintelui Consiliului Fiscal, guvernul ar fi trebuit, legat de acest proiect, să obțină o ”second opinion”, ca în medicină, de la Executivul european.

”Legea salarizării nu este ca un proiect singular. Nu este ca și cum ai construi un spital sau ai construi, nu știu, 50 de creșe. Legea salarizării privește îndreptarea unor mari nedreptăți în sistemul de salarizare și afectează viața familiilor tuturor bugetarilor. Ea a stat mulți ani la Ministerul Muncii. Din păcate, ea nu a fost discutată cum trebuie. A fost amânată până în ultima clipă.

În medicină ți se cere să ai o ‘second opinion’. Au lucrat cei de la Ministerul Muncii cu Banca Mondială. Această ‘second opinion’, această opinie a doua, nu trebuie să vină musai de la Comisia Europeană. Comisia Europeană trebuie să fie mulțumită cu legea și să dea drumul la bani. În atâția ani, puteam să cerem. Puteam să cerem de la, nu știu, există, de pildă, un mecanism la Comisia Europeană de asistență tehnică. Se furnizează și bani. Puteam să cerem această opinie a doua de la o autoritate specializată dintr-o țară mare europeană, stat membru al Uniunii Europene. (…)

Partidele se plâng că n-au văzut legea în forma finală. Păi haideți să ne imaginăm următorul lucru: Dragoș Pîslaru (ministrul interimar al Muncii – n.r.) a trimis textul nou, modificat, la Comisie. Comisia să spună ‘da’, textul vine la București și partidele iar nu se înțeleg. Sau PSD-ul iar vine cu obiecții. Deci nu este în regulă. Nu e normal să pui Comisia în fața unui asemenea conflict. Circuitul trebuia să fie altfel. Mult timp în urmă ar fi trebuit să se ajungă la un consens. Și atunci când mai exista coaliția trebuia să se fi ajuns la un consens. (…)

Eu sunt surprins că s-a ajuns pe ultima sută de metri cu un asemenea act normativ, cu o lege atât de importantă, că atâtea voci spun că n-au văzut textul de lege. Această lege, e drept, nu poate să fie dezbătută într-o agora, adică într-o mare adunare națională, de către cetățenii români în ansamblu. Nu poți. Trebuie să ai un text cât de cât ‘rotund’, bine lucrat”, consideră Dăianu.

Citește și RCA 2026. Cât a ajuns să coste „asigurarea” față de anul trecut. Tinerii din București pot să plătească peste 5.000 de lei anual

Loading

Citește tot

DIVERSE

Mihai Tudose vrea alegeri anticipate: „Dacă nu se poate și nu se poate, hai înapoi la alegeri, hai la popor, frate!”

Publicat

la

Fostul premier din partea PSD, Mihai Tudose, a vorbit, miercuri, despre condițiile în care ar trebui construită o majoritate guvernamentală în România, spunând că nu trebuie formată o alianță politică sub forma unor „triburi sau secte”.

Invitat la emisiunea „Ai Aflat!”, de la Gândul, moderată de Ionuț Cristache, Mihai Tudose a spus că, înainte de stabilirea unei majorități, partidele ar trebui să ajungă la un consens asupra unui proiect politic.

Mihai Tudose mai spune că dacă nu se poate crea o majoritate, se impune întoarcerea la popor. „Suntem democrație, avem partide. Dacă suntem așa cum suntem, până modificăm Constituția, poate ținem cont de ea puțin. Eu nu spun: «Ia mâine PSD mandatul». Putem să facem o majoritate sau nu? Bă, dacă o facem, succes în viață, dacă nu, mergem mai departe și vedem cu alții. Și dacă nu se poate și nu se poate, hai înapoi la alegeri, hai la popor, frate. Și dacă nu schimbăm mare lucru și ies tot procentele astea și nu se formează, mai facem o dată, poate alegătorii se mai trezesc un pic. În stilul ăsta o să ajungem economic într-o zonă de unde nu avem cum să ne mai întoarcem”, a spus europarlamentarul PSD Mihai Tudose.

PSD nu este de acord cu tăierea burselor sociale ale elevilor pe perioada vacanțelor: „Nu este normal ca de la zona care are nevoie de cel mai mare sprijin să facem tăieri din nou”
Fostul premier a făcut câteva precizări și despre discuțiile recente despre formarea unei majorități în jurul unor programe precum SAFE și PNRR. Europarlamentarul PSD spune că acestea nu pot reprezenta, singure, un proiect politic pentru România, pentru că s-ar întinde „pe trei săptămâni”.

„Eu am văzut ultima solicitare și ultima frăsuială, iertați-mi dicționarul de vacanță, să facem o majoritate. SAFE și PNRR. E genial. Adică marele program al țării este pe trei săptămâni. PNRR-ul se termină în august și SAFE-ul se încheiase. Că s-au semnat, s-au dat contractele, s-a închis. Ce să mai facem cu el?”, a spus Tudose.

O eventuală majoritate nu ar trebui construită în jurul unei persoane, ci în jurul unui proiect pe care partidele să îl poată susține împreună, a declarat Mihai Tudose.

„Proiectul va fi partidele care, oamenii care, susțin și fac o majoritate guvernamentală, nu se strâng în jurul unui om. Nu facem triburi aici sau secte. În jurul unei idei. În jurul unui program. Care să fie cu cap și coadă”, a afirmat fostul premier.

Sondaj AVANGARDE: Câţi români vor alegeri anticipate, mesaj dur pentru partidele care întreţin criza politică

Acesta spune că un astfel de proiect ar trebui să explice ce măsuri trebuie să fie luate și în ce perioadă, astfel încât guvernarea să poată fi evaluată în funcție de rezultate.

„Uite, facem asta în doi ani, în trei ani, în patru ani. Că poți să ieși și să spui românilor, bă, suntem în situația asta. Am înțeles, sunt unii vinovați. E altă mâncare de pește. Dar de aici încolo, ca să vedem și noi lumina, și la propriu și la figurat, că mai avem un pic și nu mai vedem nici pe aia. Uite, asta trebuie să facem. Și ăsta e programul. Și vedem cu cine, cine este în stare să facă chestia aia”, a mai spus Mihai Tudose.

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
ACTUALacum 2 ore

DE NERATAT! Festivalul „Tradiții Argeșene” la Corbeni între 21 și 23 august – Voie bună, concerte live, proțap, focuri de artificii. Mihaela Tatu prezintă evenimentul – VEZI PROGRAMUL COMPLET

Comuna Corbeni îmbracă straie de sărbătoare la sfârșitul acestei săptămâni. Cea de-a XIII-a ediție a Festivalului „Tradiții Argeșene” își deschide...

ACTUALacum 2 zile

DRUMUL GROAZEI MARCA MÎNZÎNĂ ȘI IPJ ARGEȘ A MAI TRÂNTIT UN TURIST STRĂIN! O autorulotă olandeză, la un pas să se răstoarne în pârâu pe DJ 703 H!

Dezastrul infrastructurii din județ continuă să facă victime pe bandă rulantă! Drumul Județean 703 H – botezat de șoferi „Drumul...

ACTUALacum 3 zile

Poluarea de la Brăduleț, cauzată de erori vechi de proiectare: Primarul Florin Iordache oferă clarificări cruciale

O gravă și veche problemă de mediu a pus, în sfârșit, zilele trecute pe jar autoritățile competente, în urma unui...

ACTUALacum 3 zile

HAOS LA CURTEA DE ARGEȘ! Consilierul Ion Șerban, sechestrat în propria pensiune de turiștii cu fuste colorate: „Știți doar să măriți taxe!”

Consilierul local Ion Șerban a simțit pe propria piele, chiar de sărbătoarea Sfintei Marii, ce înseamnă lipsa totală de organizare...

ACTUALacum 5 zile

Dezastru ecologic sub obrocul PSD Argeș: Primăria Brăduleț, amendată pentru poluarea Vâlsanului. Cine plătește mizeria și cine învie aspretele?

Comuna Brăduleț – perla subcarpatică a județului Argeș și ultimul refugiu din lume pentru asprete (Romanichthys valsanicola), cel mai rar...

Advertisement

Câmpulung

În Trend