Metrorex anunţă, marţi, că societatea continuă să facă zilnic plăţi către furnizorul de energie electrică, pentru reducerea progresivă a obligaţiilor de plată restante şi a stingerii acestora. „La acest moment, valoarea obligaţiilor de plată către Hidroelectrica este mai mică decât valoarea consumului aferent unei luni”, subliniază reprezentanţii Metrorex.

„Ca urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la obligaţiile de plată ale Metrorex către furnizorul de energie electrică, precizăm că Metrorex continuă să efectueze zilnic plăţi către furnizorul de energie electrică, în vederea reducerii progresive a obligaţiilor de plată restante şi a stingerii acestora”, se arată într-un comunicat de presă al societăţii.

Comandamentul Energetic, convocat de urgenţă. România se pregătește pentru un nou vârf de consum, de peste 7.000 MW. Cristian Bușoi: „Prețurile la import trec de 200 de euro în orele de vârf”

Sursa citată precizează că, la acest moment, valoarea obligaţiilor de plată către Hidroelectrica „este mai mică decât valoarea consumului aferent unei luni”.

„Dorim să subliniem că Metrorex S.A. are un rol strategic în asigurarea mobilităţii în Municipiul Bucureşti şi în zona metropolitană. Transportul cu metroul reprezintă o componentă esenţială a sistemului integrat de transport public şi contribuie în mod direct la desfăşurarea activităţilor economice şi sociale”, se mai arată în comunicatul citat.

Metrorex are datorii de peste 11 milioane de lei la curent, iar Hidroelectrica, societatea furnizoare, a trimis o notificare. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruţă, a transmis, luni seară, că Metrorex „nu este în situaţia să fie deconectat”, dar se caută soluţii pentru eşalonarea datoriilor. În plus, Miruţă anunţă că a cerut Corpului de Control să extindă verificările la Metrorex, unde ”banii nu sunt utilizaţi în cel mai eficient mod”.

„Metrorex consumă energie electrică în valoare de 1 milion de euro pe lună şi trebuie să o plătească. Nu a plătit-o de trei luni şi a primit o notificare”, afirma Radu Miruţă, adăugând că a discutat cu directorul Hidroelectrica, iar compania nu va fi deconectată de la reţeaua de distribuţie a curentului.

Ministrul interimar al Transporturilor apreciază că la Metrorex „banii nu sunt utilizaţi în cel mai eficient mod”.

Potrivit datelor transmise de Club feroviar, Metrorex are un sold restant în cuantum de 11.521.602,22 lei. Miruţă a transmis Metrorex o solicitare prin care a cerut explicaţii privind cauzele care au condus la neachitarea la termen a facturilor emise de Hidroelectrica, situaţia detaliată a sumelor restante, inclusiv facturile şi perioadele aferente, demersurile făcute pentru achitarea obligaţiilor de plată şi măsurile concrete şi calendarul estimat pentru stingerea debitului restant.

Risc de blackout la metrou. Hidroelectrica a notificat Metrorex că ar putea sista furnizarea energiei din cauza datoriilor uriaşe. UPDATE: Reacţia lui Radu Miruţă

Radu Miruţă anunţa, în 11 mai, că a convocat Adunarea Generală a Acţionarilor statului român pentru ca la Metrorex „să se schimbe nişte decizii cu obiceiuri vechi”. „La Metrorex începe curăţenia generală. Şi am început sǎ facem paşi”, afirma Miruţă.

Demnitarul preciza că a semnat documentele pentru trimiterea Corpului de Control şi arăta că problemele de la Metrorex „nu mai pot fi ascunse sub preş” pentru că sunt „prea multe, prea grave şi durează de prea mulţi ani”.

Nicușor Dan a discutat și săptămâna trecută, pe același subiect, cu Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR), însă nu s-a ajuns la consensul necesar pentru accelerarea demersurilor de adoptare a legii.

După discuțiile de atunci, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spunea că, în ciuda neînțelegerilor dintre liderii fostei coaliții, ”au fost făcute progrese importante”.

”Ca să fim foarte onești, în această seară nu a fost luată nicio decizie cu privire la adoptarea sau nu a acestei Legi în Parlament. Au fost prezentate progresele din ultimele 3-4 săptămâni, de la ultima variantă publicată pe 16-17 iulie, și ca o concluzie Ministerul Muncii a fost însărcinat să continue, sub medierea Administrației Prezidențiale, să pună pe masă niște propuneri concrete pe baza discuțiilor.

Nu mai avem foarte mult timp, ar trebui ca într-un interval de o săptămână să avem un proiect care să știm clar dacă se poate sau nu să fie susținut în Parlament. În acest moment aș vrea să vă spun că pe cele două sectoare cheie, unde părea că suntem în impas, au fost făcute progrese importante.

Pe sănătate, Administrația Prezidențială a mediat discuțiile cu sindicatele și suntem într-un stadiu în care ne-am cristalizat pozițiile în ceea ce privește lucrurile pe care sindicatele le doresc. În sănătate avem ca probleme rămase matricea de coeficienți unde sindicatele au cerut salarizare diferențiată pe unități spitalicești și tipuri de specializări.

În acest moment cerințele sindicatele sunt la un nivel bugetar substanțial care, dacă ar fi să le aplicăm în 2027, nu au anvelopă financiară în cadrul de 12 miliarde. Cealaltă cerință e legată de sporul pentru sâmbete, duminici, sărbători legale, care are un impact substanțial pentru o creștere substanțială.

Pe domeniul de educație, ca urmare a discuțiilor în acest grup tehnic cu partidele, am venit mai întâi cu discuțiile pe care le-a sugerat ministerul Educației de a corecta diverse lucruri. Deja facem public, după cum ați auzit, că avem o remediere importantă în ceea ce privește nivelul plății pe oră”, a spus Pîslaru.

Citește și Adrian Negrescu: Legea salarizării, un cadou de 12,1 miliarde lei despre care nimeni nu știe cum se plătește

Operate fiind modificări la proiect, Nicușor Dan îi cheamă din nou la discuții pe șefii partidelor din fosta coaliție. Întâlnirea ar urma să aibă loc joi, susțin surse politice.

Termenul-limită pentru adoptarea noii legi a salarizării este 31 august. Dacă acesta nu este respectat, România pierde 770 de milioane de euro.

Înaintea întâlnirii de joi, noua formă a proiectului ar urma să fie discutată, din punct de vedere tehnic, de experți.

Ulterior, dacă liderii partidelor din fosta coaliție vor ajunge la un consens la întâlnirea mediată de șeful statului, proiectul va fi făcut public înainte să fie depus la parlament. Iar epilogul fericit ar urma să fie adoptarea într-o sesiune extraordinară a aleșilor, pe care liberalii și-o doresc organizată în perioada 24-28 august.

Demersurile privind adoptarea acestui act normativ s-au blocat după punerea proiectului în dezbatere publică, din cauza criticilor legate de veniturile unor categorii profesionale. În contextul acestor critici, a escaladat ”războiul” dintre PNL și PSD, iar sindicatele au cerut retragerea proiectului, anunțând totodată că nu vor mai participa la nicio consultare ce vizează forma actuală a legii. Mai mult, cadrele sanitare au fost în grevă timp de două zile.

Citește și PNL vrea sesiune extraordinară a parlamentului, săptămâna viitoare, pentru Legea salarizării. ”E soluția corectă pentru a închide acest subiect”

Ucraina a susținut că atacurile sale împotriva gigantului de comerț electronic Wildberries, ‘Amazonul’ rusesc, au scos din funcțiune șapte dintre cele mai mari zece centre logistice ale companiei, informează duminică EFE.

‘Ucraina a scos din funcțiune 7 dintre cele mai mari 10 centre logistice ale Wildberries’, a declarat Ministerul Apărării din Ucraina pe Facebook.

Cel mai recent atac împotriva companiei a avut loc sâmbătă seară, când mai multe drone au fost lansate asupra regiunii Moscova.

Pe lângă depozitul din Domodedovo, centrul logistic al companiei situat în parcul industrial Koledino și-a încetat și el activitatea, potrivit Ministerului Apărării.

O dronă a explodat în Moldova. Autoritățile au închis spațiul aerian. Maia Sandu: Unele drone ajung nu din întâmplare, ci „pentru că sunt trimise” în Moldova şi România 

Conform Kievului, acesta era cel mai mare depozit al Wildberries, cu o suprafață de 250.000 de metri pătrați. Săptămâna aceasta, Serviciul Ucrainean de Informații Externe a estimat pagubele economice cauzate companiei Wildberries de atacurile sale cu drone cu rază lungă de acțiune la peste 100 de miliarde de ruble (1,051 miliarde de euro).

Serviciul a declarat că Ucraina a provocat incendii și distrugerea a cel puțin 14 centre logistice ale companiei. Într-un scenariu pesimist pentru companie, pierderile financiare ar putea ajunge chiar la 200 de miliarde de ruble (2,101 miliarde de euro), potrivit serviciilor secrete ucrainene.

Potrivit Kievului, nevoile totale de finanțare ale Wildberries sunt deja estimate la 1,3 trilioane de ruble (13,66 miliarde de euro).

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina atacă Wildberries, de la mijlocul lunii iulie, pe motiv că firma rusă depozitează provizii militare și componente de drone.

❗️Mega jackpot: Ukrainian drones struck the Wildberries logistics hub in Koledino, Moscow region, triggering a large fire that engulfed the roughly 250,000 m² complex. Koledino had long been one of Wildberries’ largest and most important logistics centers. The company’s other… pic.twitter.com/sTeVYPhdsC

— NOELREPORTS 🇪🇺 🇺🇦 (@NOELreports) August 16, 2026

Zelenski spune că Ucraina va continua și în septembrie atacurile în adâncimea teritoriului rus

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele armatei sale vor continua și în septembrie atacurile cu rază lungă de acțiune în profunzimea teritoriului Rusiei, care a suferit pagube economice importante în ultimele săptămâni.

În cadrul unei întâlniri a lui Zelenski cu înaltul comandament militar a fost analizată situația în mai multe sectoare ale frontului, dar și evoluția operațiunilor pe distanțe lungi în prima jumătate a lunii august și măsurile pentru viitoarele atacuri împotriva teritoriului rus.

„Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime pentru săptămânile următoare și pentru septembrie. Pierderile confirmate suferite de Rusia demonstrează că strategia noastră de atacuri pe distanțe lungi este pe drumul cel bun”, a declarat președintele ucrainean pe Telegram, citat de agențiile EFE.

Citește și Primele imagini cu momentul în care drona a fost doborâtă la Galați de un F-18 spaniol. „Pare să fie rusească”

În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au lovit cu drone baze navale rusești și instalații de gaze și petrol aflate la sute de kilometri distanță de linia frontului, printre alte obiective prin care Kremlinul își finanțează războiul, pentru a slăbi mașina de război rusă, dar și economia în general, inclusiv atacuri asupra depozitelor gigantului de comerț electronic Wildberries.

Rusia a ripostat cu atacuri masive cu rachete balistice, greu de interceptat, împotriva Kievului și a infrastructurii portuare a Ucrainei de la mările Azov și Neagră.

În acest context, numărul victimelor civile de ambele părți a crescut considerabil în ultimele săptămâni. Conform informațiilor furnizate săptămâna trecută de autoritățile ruse, în luna iulie s-ar fi înregistrat cel puțin 201 de civili morți în Rusia, deși Ucraina este în continuare cea care suferă cel mai mult de pe urma atacurilor masive sângeroase ale armatei ruse.

Pe teritoriul aflat sub controlul Ucrainei au fost uciși cel puțin 437 de civili luna trecută, cifră care nu include victimele din regiunile ocupate, conform informațiilor publicate săptămâna trecută de ONU.

La rândul său, proiectul independent rus Conflict Intelligence Team (CIT) a estimat la 634 numărul victimelor civile din ambele țări în luna iulie, conform agenției citate de presă.

Un microbuz condus de un bărbat în vârst de 58 de ani, din Nocrich, care, din cauza încă necunoscute, ar fi lovit din spate căruța condusă în aceeași direcție de un bărbat de 47 de ani, din Marpod.

Citește și: Accident cumplit pe autostradă. Cinci tineri au murit pe loc, iar alte patru persoane au fost rănite grav

În urma impactului au fost răniți conducătoril atelajului, copilul de 14 ani care îl însoțea și patru pasageri din microbuz – trei femei, cu vârste de 38, 50 și 54 de ani, și un bărbat de 54 de ani.

„Poliţiştii rutieri au intervenit la un accident de circulaţie, produs pe DJ 106, la ieşirea din localitatea Nocrich, pe sensul de mers Agnita – Sibiu. Din primele cercetări efectuate la faţa locului, poliţiştii rutieri au stabilit faptul că, în timp ce conducea un microbuz de transport persoane pe DJ 106, (…) un bărbat, în vârstă de 58 de ani, din cauze care urmează a fi stabilite, ar fi intrat în coliziune din spate cu un atelaj hipo condus pe acelaşi sens de mers”, a transmis Poliţia judeţeană Sibiu.

Citește și: Două persoane care se aflau pe o motocicletă au murit într-un accident în judeţul Braşov

Victimele au suferit traumatisme abdominale, toracice, faciale şi ale membrelor şi au fost transportate la Urgenţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă şi cea a Spitalului Clinic de Pediatrie.

Angelina Jolie nu trăiește cu presupunerea că va îmbătrâni, ci se pregătește constant pentru posibilitatea dispariției de pe pământ.

Citește și: Alimentele la care Jennifer Lopez a renunțat definitiv. Ce dietă strictă ține la 56 de ani, secretul care o ajută să arate fenomenal

Destinul tragic al mamei sale, Marcheline Bertrand, care a murit de cancer la sân și ovarian la vârsta de doar 56 de ani, și pierderea bunicii, pe care nu a apucat să o cunoască, au lăsat o amprentă profundă asupra vieții Angelinei Jolie.

Într-un articol din New York Times, actrița a dezvăluit că este purtătoare a genei BRCA1, o mutație genetică ce crește semnificativ riscul de cancer la sân și ovarian.  În 2013, Jolie a luat decizia radicală de a face o mastectomie dublă preventivă, nu din cauza unui diagnostic, ci pentru a reduce riscul.

„Cine ar putea condamna o femeie cu un astfel de istoric familial pentru că nu vrea să-și lase soarta la voia întâmplării?”, scrie Graziamagazine.

Experiențele au determinat-o pe Angelina Jolie să adopte o abordare neconvențională în creșterea celor șase copii. Ea le vorbește deschis acestora despre fragilitatea vieții.

„Îmi cresc copiii ca și cum i-aș pregăti pentru absența mea, nu pentru ziua în care voi deveni bunică. Asta se întâmplă când tratezi moartea ca pe o realitate, nu ca pe o abstracție îndepărtată”, a declarat actrița pentru Variety.

În același timp, Jolie admite că această perspectivă vine cu un preț emoțional.  Fiind deja mai în vârstă decât era mama ei când a fost diagnosticată, resimte o presiune constantă de a grăbi lucrurile și de a trăi intens, ca și cum timpul s-ar scurge rapid.

„Simt nevoia să mă grăbesc, să împing limitele, dar asta poate fi copleșitor”, a spus ea.

Cu toate că abordarea ei față de maternitate a fost marcată de temeri, actrița a afirmat că în prezent copiii o încurajează să se bucure de viață.

„Vor ca eu să călătoresc, să ies, să fac lucruri. Mă îndeamnă să trăiesc mai mult pentru mine”, a explicat Jolie pentru Variety. Actrița a adăugat și că relația cu copiii săi este una specială: „Mă cunosc mai bine decât oricine și totuși mă iubesc”, a mărturisit ea.

Această schimbare de dinamică familială se regăsește și în cel mai recent film al său, „Couture”. În această peliculă, Jolie interpretează rolul unei regizoare care primește un diagnostic de cancer la sân.

Subiectul filmului este dureros de apropiat de experiențele personale ale actriței și pune în lumină vulnerabilitatea umană. „Nici unul dintre noi nu este aici pentru totdeauna”, reflectă Jolie, citând un mesaj-cheie din producție.

Citește și: Jennifer Lopez dezvăluie ce este important într-o relație. Mesajul transmis de artistă după divorț: „Noi, femeile, facem de toate”

Amendamentul ”Fritz”, conform căruia demnitarii și aleșii locali față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legi își pierd automat mandatul în termen de 30 de zile, a fost declarat constituțional, luni, de Curtea Constituțională a României (CCR). Ocupat în ziua respectivă cu vizite în teritoriu, premierul Ilie Bolojan și-a făcut timp abia marți să reacționeze.

Șeful liberalilor subliniază, într-o postare pe Facebook, că amendamentul ”Fritz”, girat de judecătorii constituționali, înseamnă să schimbi ”regulile jocului după ce jocul s-a încheiat”, context în care întreabă, pe ton retoric: ”Nu se numește retroactivitate?”.

Bolojan este de părere că același amendament, declarat constituțional de către CCR, are o țintă precisă, Dominic Fritz. ”E în neregulă ca reglările de conturi politice să provoace riscul unei noi condamnări a României la CEDO”, mai spune șeful PNL.

Premierul mai spune că așteaptă motivarea CCR, sperând ca această să vină cât mai rapid cu putință, ” pentru ca Parlamentul să poată pune legea în acord cu decizia și să poată intra în vigoare până la 31 august, pentru a îndeplini jalonul PNRR”.

Citește și

Iată, mai jos, postarea integrală a lui Ilie Bolojan.

”Decizia de ieri a Curții Constituționale în cazul modificărilor aduse Legii ANI deschide o discuție despre principii.
Faptul că decizia CCR este obligatorie nu înseamnă că nu putem discuta despre efectele ei.
Fac aceste precizări legate de cazul lui Dominic Fritz nu pentru că este primar sau președintele USR, ci pentru că sunt în joc niște principii care trebuie să fie valabile pentru toți, indiferent cine suntem și ce funcție ocupăm.
Legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția. Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?
La fel de important, legea nu trebuie folosită pentru a scoate din funcție o anumită persoană sau pentru a lovi un adversar politic. Până când Dominic Fritz nu a devenit țintă, pe nimeni nu a preocupat o asemenea modificare legislativă și, cu atât mai puțin, de azi pe mâine.
Azi este el. Mâine poate fi altcineva. Tocmai de aceea, principiile trebuie să fie mai importante decât persoana căreia i se aplică.
E în neregulă ca reglările de conturi politice să provoace riscul unei noi condamnări a României la CEDO.
Aștept motivarea și să aflu dacă, totuși, se poate găsi o formă în care declarațiile de avere și interese ale demnitarilor să fie publicate.
Sper că motivarea va fi rapidă, pentru ca Parlamentul să poată pune legea în acord cu decizia și să poată intra în vigoare până la 31 august, pentru a îndeplini jalonul PNRR.
Vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”

Citește și