Un videoclip publicat de Forțele de Operațiuni Speciale (SOF) din Ucraina surprinde imagini inedite din cadrul unei misiuni speciale, relatează Mediafax.

Pe imagini se vede cum personalul grupului de intervenție specială descoperă ascunzători individuale ale soldaților ruși, într-o pădure. Militarii ucraineni îi trezesc pe soldații ruși, iar în șoaptă, le vorbesc și apoi îi iau cu ei.

Pe imagini se văd doi militari ruși, notează Ukrainska Pravda.

Pozițiile rusești erau camuflate, dar au fost depistate de operatorii SOF

Potrivit SOF, pozițiile erau destul de bine amenajate, cu acoperire deasupra și camuflaj, și cu un minim de deșeuri sau indicii care să dea de gol ascunzătoarea acestora.

Cu toate acestea, operatorii SOF i-au zărit primii pe soldații ruși, au descoperit ascunzătorile, iar cu armele îndreptate spre ei, le-au șoptit să nu opună rezistență. Cei doi militari ruși au fost luați prizonieri fără să se tragă niciun foc de armă.

SOF avertizează asupra pierderilor mari de pe front

„În contextul acestui nou război cu drone și al zonelor de sunt uciși un număr mare de oameni, tot mai mulți ruși își pierd viața în drumul spre pozițiile lor, fără aproape nicio șansă de supraviețuire”, se arată în declarația publicată de SOF.

Potrivit acestora, din cauza numărului mare de soldați ruși morți, întărirea fondului de schimb de prizonieri este mai dificilă, dar și mai importantă, pentru a-i duce acasă teferi pe viitor pe apărătorii ucraineni prinși în captivitate.

„Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei continuă să desfășoare misiuni speciale în spatele liniilor inamice și în zona gri, majoritatea dintre acestea nefiind făcute publice”, potrivit sursei citate.

Deși data-limită cade într-o zi de sâmbătă și coincide cu o sărbătoare legală, termenul nu se prelungește, deoarece raportarea Intrastat este reglementată prin norme speciale. Operatorii economici obligați să depună declarația Intrastat trebuie să transmită raportarea aferentă lunii iulie până la 15 august 2026. Sistemul Intrastat prevede în mod expres că termenul-limită este întotdeauna ziua de 15 a lunii următoare perioadei de referință, indiferent dacă aceasta este zi lucrătoare sau nu, scrie Capital.

Manualul oficial destinat operatorilor economici precizează că declarația trebuie depusă în termen de 15 zile calendaristice de la încheierea lunii pentru care se face raportarea. Din acest motiv, firmele nu ar trebui să presupună automat că documentul poate fi transmis luni, 17 august. Pentru a evita eventuale probleme tehnice sau întârzieri, raportarea ar trebui pregătită și transmisă cel târziu până vineri, 14 august.

Citeşte şi: Elena Lasconi, reacție dură după tragedia echipei Dinamo 2. „Managerul firmei de transport vinde pui în piață. Este incredibil!”

Cine trebuie să depună declarația Intrastat

Intrastat este sistemul prin care sunt colectate date statistice privind schimburile de bunuri dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene. Obligația nu vizează prestările de servicii și nici operațiunile comerciale cu state din afara Uniunii Europene. În 2026, declarația trebuie depusă de firmele care depășesc pragul de 1 milion de lei pentru fiecare dintre cele două fluxuri analizate: introduceri de bunuri din state membre ale Uniunii Europene în România; expedieri de bunuri din România către alte state membre ale Uniunii Europene.

Pragurile au fost stabilite prin Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1.604/2025. Cele două categorii sunt analizate separat, astfel încât o societate poate avea obligația de raportare doar pentru unul dintre fluxuri.

Citeşte şi: Câţi bani câștigi dacă investești 1.000 de euro în titlurile de stat Fidelis din august 2026. Calcul pentru fiecare emisiune

Obligația poate apărea și în timpul anului

Transmiterea declarației Intrastat nu este stabilită doar la începutul anului fiscal. Dacă, pe parcursul anului 2026, valoarea cumulată a schimburilor de bunuri depășește pragul de un milion de lei, firma devine obligată să depună declarația începând chiar cu luna în care limita este depășită. De exemplu, o companie care avea până la sfârșitul lunii iunie achiziții intracomunitare în valoare de 970.000 de lei și cumpără în luna iulie bunuri de încă 100.000 de lei va depăși plafonul și va trebui să transmită declarația aferentă lunii iulie până la 15 august.

Declarația Intrastat nu se depune la ANAF

Deși este inclusă frecvent în calendarul obligațiilor contabile ale firmelor, declarația Intrastat nu este o declarație fiscală administrată de ANAF. Raportarea se transmite Institutului Național de Statistică, exclusiv în format electronic. Spre deosebire de multe obligații fiscale administrate de ANAF, pentru care termenele se prelungesc atunci când expiră într-o zi nelucrătoare, în cazul sistemului Intrastat termenul de 15 august rămâne valabil.

Citeşte şi: Motivul pentru care Fitch a reconfirmat ratingul României. Explicaţiile lui Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR

Legea nr. 422/2006 prevede sancțiuni pentru operatorii economici care nu respectă obligațiile privind raportarea statistică. Constituie contravenții: netransmiterea informațiilor solicitate; depunerea cu întârziere a declarației; transmiterea unor date incomplete sau incorecte; refuzul prezentării documentelor necesare verificării informațiilor; neaplicarea măsurilor dispuse de Institutul Național de Statistică pentru corectarea datelor. Pentru aceste abateri, amenzile sunt cuprinse între 7.500 și 15.000 de lei, inclusiv în cazul persoanelor juridice.

Potrivit ISU Buzău, mai multe echipaje de pompieri s-au deplasat în comuna Podgoria, sat Oratia, pentru stingerea unui incendiu care se manifestă pe o suprafață de aproximativ 20 de hectare.

Citește și: Incendiu într-un bloc-turn din Capitală. Alertă de foc şi în Covasna VIDEO

„La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta în mai multe focare, afectând cumulativ o suprafaţă de aproximativ 20 de hectare. În aceste momente, 4 autospeciale de stingere şi o autospecială de primă intervenţie şi comandă acţionează pentru localizarea incendiului şi limitarea propagării acestuia. La intervenţie este prezentă şi o ambulanţă SMURD pentru asigurarea personalului propriu sau alte urgenţe medicale”, a transmis, prin intermediul unui comunicat, ISU Buzău.

Pentru atenționarea și protecția populației, în zonă a fost emis un mesaj RO-Alert cu măsuri de protecție ce vizează degajăr mari de fum.

Citește și: Explozie provocată de o mână criminală la un salon de frumusețe din Iași. Deflagrația a fost urmată de un incendiu

Locuitorii din zona de nord-est a judeţului Tulcea au primit marţi mesaj RO-Alert, fiind avertizaţi cu privire la posibilitatea căderii de obiecte din spaţiul aerian. Ei au fost sfătuiţi să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecţie civilă. Ministerul Apărării a anunţat că un grup de ţinte aeriene a fost detectat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina.

Update MApN: Țintele aeriene au dispărut de pe sistemele de monitorizare radar. Acestea au evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina și nu au pătruns în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 17:17.

Rusia anunţă noi atacuri asupra porturilor şi navelor ucrainene din Marea Neagră VIDEO

UPDATE – „Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat astăzi, 4 august, la ora 15:13, un grup de ţinte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţul Tulcea, care a transmis mesaj RO-Alert, începând cu ora 16:00″, a transmis Ministerul Apărării.

ŞTIREA INIŢIALĂ – „În urmă cu puţin timp a fost emis în zona de nord-est a jud. Tulcea un mesaj RO-Alert”, a anunţat ISU Tulcea.

Ucraina a lovit iar în teritoriul Rusiei. Atac masiv cu drone la Krasnodar, Zelenski anunţă că războiul s-ar putea încheia până la iarnă

Locuitorii din zonă au fost avertizaţi să se adăpostească. „Alertă Extremă – Există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian. Păstraţi-vă calmul! Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi de pereţii exteriori. Durata estimată: 90 min”, este conţinutul mesajului.

Ana Oroș avea 43 de ani și era mama unui copil de 14 ani. De profesie infginer de cercetare în inginerie sanitară și protecția mediului, lucra ca experit la Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei. Aceasta iubea drumețiile, natura și participa frecvent la acțiuni de ecologizare montană.

Pe 21 iannuarie 2023, dimineața, Ana Oroș a ieșit să alerge pe digul Lacului Morii, în apropierea cartierului Giulești, acolo unde locuia și ea. În jurul ore 09:30, și-a terminat tura de alergare, a coborât digul și a luat-o pe câmp spre cartier. Pe drum a fost atacată de o haită de câini. O mușcătură i-a secționat artera femurală și, din cauza hemoragiei masive, femeia a murit în câteva minute.

Citește și: Senatorul Paul Pintea, absolvent al platformei de matrimoniale „Academic Singles”, trimis în judecată după ce a fost prins pentru a treia oară conducând cu permisul suspendat

Cu doar opt luni înainte de evenimentul tragic, Ana Oroș mai fusese atacată de câini, tot lângă Lacul Morii. Atunci, doi bicicliști care treceau prin zonă au ajutat-o să scape de animale, iar ea a ajuns la spital, cu multiple răni în zona capului, a toracelui, a mâinilor și picioarelor.

În urma primului atac, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 a deschis un dosar penal cu privire la infracțiunea de neluarea de căre proprietarul câinelui sau deținătorul temporar al acestuia a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane. Până ca anchetatorii să identifice vinovații, agresiunea s-a repetat, iar Ana Oroș a fost ucisă.

A fost apoi deschis un nou dosar penal, în care se efectuau cercetări pentru ucidere din culpă. Ancehta a fost preluată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, acolo unde a ajuns, în decembrie 2023, și primul dosar, unde încadrarea juridică a faptei fusese schimbată, între timp, în vătămare corporală din culpă.

Cauzele au fost conexate, iar cercetările au durat 2 ani și 4 luni. În luna mai a anului trecut, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a dispus clasarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit b) teza I din Codul de Procedură Penală: „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Cine se face vinovat de moartea Anei Oroș

Anchetatorii au verificat dacă cei de la Ajutoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) București, care ar fi trebuit să captureze câinii maidanezi din zona Lacul Morii, se fac vinovați de moartea Anei Oroș.

Potrivit Judecătoriei Sectorului 6, „nu s-a putut identifica o omisiune sau neglijență gravă a ASPA care să fi facilitat în mod direct producerea rezultatului tragic. De asemenea, nu s-a constatat existența unei legături de cauzalitate între modalitatea în care ASPA și-a îndeplinit obligațiile și decesul victimei”.

Cu toate acestea, „au existat alți factori care au concurat la producerea decesului victimei”, precizează procurorii, în ordonanța de clasare. Deși „a exista o activitate intensă  de capturare a câinilor”, „atacul s-a provocat datorită unor circumstanțe nefavorabile (mediu propice haitei de câini)”, spune Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Mediul „propice haitei de câini” se află lângă digul Lacului Morii pentru reamenajarea căruia Primăria Sectoului 6, condusă la acea vreme de Ciprian Ciucu, a cheltuit 10 milioane de lei.

Însă, Raportul Corpului de Control al Primarului General, la acea vreme Nicușor Dan, conține detalii pe care ancheta coordonată de Parchet le-a omis: „Faptul că parcea nu era împrejmuită a favorizat desfășurarea evenimentului”.

Citește și: Nati Meir cere să fie eliberat condiționat din cauza problemelor de sănătate. Fostul candidat la alegerile prezidențiale are de executat o pedeapsă de 11 ani

În același Raport se precizează că „zona incidentului din 21 ianuarie 2023 soldat cu moartea Anei Oroş se află la «graniţa» dintre sectorul 6 şi comuna Chiajna”, iar terenurile „sunt neîngrădite, pe acestea fiind aruncate diverse gunoaie. În apropiere se află două stâne de oi, una dintre ele fiind abandonată”.

Existența acelor stâne, dar și a gunoaielor (paie, resturi vegetale), precum și leșul unui măgar, au favorizat prezența câinilor în zona respectivă.

Terenul pe care Ana Oroş a fost ucisă de câini era „neîmprejmuit şi necurăţat”, se subliniază în raportul CCPG. Acest teren, cu numărul cadastral 207909, aparţine SC SLR IP Ilfov Development SRL, o firmă fondată în 2007 de mai mulţi cetăţeni israelieni ce intenţionează să ridice pe malul lacului un complex de blocuri. În așteptarea aprobărilor necesare de la autorităţile locale, terenul a fost lăsat în paragină.

„Faptul că parcela în cauză nu era împrejmuită conform prevederilor legale”, se arată în Raportul CCPG, a reprezentat „un factor important, ce a favorizat desfășurarea evenimentului din 21 ianuarie 2023”.

Corpul de Control mai adaugă că sesizarea acestor nereguli era de competența Poliției Locale Sector 6 și a celei de la Municipiul București. În acelaşi raport se mai precizează și faptul că „echipajele ASPA nu au competenţe privind capturarea câinilor fără stăpân aflaţi pe proprietate privată”.

Curtea de Apel București a suspendat hotârărea care stabilea că șoferii care nu își plătesc amenzile pierd dreptul de a conduce. Potrivit HG, fiecare 50 de lei neachitați aduceau o zi de suspendare. Decizia nu însemană anularea definitivă a măsurii, ci oprirea aplicării acesteia deocamdată. Guvernul a anunțat că va face recurs.

Hotărârea stabiliea procedura prin care autoritățile locale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Interne urmau să facă schimb de informații pentru suspendarea și redobândirea dreptului de a conduce.

După ce o amendă rutieră rămâne definitivă, organul fiscal local trebuia să o înregistreze și să îi trimită șoferului, în cel mult 30 de zile, o somație de plată. Documentul urma să cuprindă suma datorată, termenul de 90 de zile pentru achitare și perioada în care permisul putea fi suspendat dacă amenda nu era achitată.

Citește și: Un șofer de 76 de ani a intrat pe contrasens în Buzău și a lovit opt mașini. A tamponat și o autospecială de Poliție aflată în patrulare și a băgat polițistul în spital FOTO

În cazul în care suma nu era plătită integral în cele 90 de zile, durata suspendării se calcula în funcție de restanță: o zi fără drept de a conduce pentru fiecare 50 de lei neachitați. Fracțiunile de zi nu erau luate în calucl, iar suspendarea urma să înceapă la ora 00:00 a celei de-a treia zile lucrătoare de la expirarea termenului de plată.

Măsura nu se aplica dacă amenda era contestată

Normele prevedeau și o garanție pentru șoferii care contestau procesul-verbal. Termenul de 90 de zile era oprit pe durata procesului, iar dreptul de a conduce nu putea fi suspendat înainte ca instanța să dea o hotărâre definitivă.

Schimbul de date urma să fie făcut automat prin sistemul PatrimVen. Autoritățile fiscale locale trebuiau să transmită informațiile despre amenzile neachitat, iar acestea ajungeau apoi în sistemul naționalde evidență a permiselor și vehiculelor al MAI.

Citește și: Mașină vandalizată de urs pe Transfăgărășan. Scene șocante surprinse de un turist

De ce a fost blocată aplicarea legii

Curtea de Apel București a suspenfat HG nr. 530 din 9 iulie 2026, care conținea normele necesare aplicării măsurii. Fără acestea, mecanismul prin care neplata amenzii ducea la suspendarea dreptului de a conduce nu poate fi pus în practică în forma stabilită de Executiv.

Potrivit Guvernului, PSD a depus plângerile prealabile pe 27 iulie, iar două zile mai târziu a atacat în instanță 11 dintre cele 12 hotărâri vizate și a cerut suspendarea lor. Curtea de Apel s-a pronunțat luni asupra a cinci dintre acestea.