Marile companii tehnologice se confruntă cu o scădere a încrederii investitorilor de pe piața bursieră, pe fondul cheltuielilor uriașe pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Google, Intel, Amazon și Meta au înregistrat pierderi semnificative, în timp ce indicele Nasdaq se apropie de pragul unei corecții bursiere. Cu toate acestea, companiile continuă să investească masiv în infrastructura AI, beneficiind în continuare de finanțare pe piața obligațiunilor, relatează CNN.

Google a înregistrat cea mai slabă zi bursieră din istoria sa, iar acțiunile Intel au consemnat cea mai mare scădere zilnică de la administrația fostului președinte american Richard Nixon. Amazon și Meta au suferit, de asemenea, pierderi importante în această săptămână.

În același timp, indicele Nasdaq a coborât până la puțin peste un punct procentual de pragul unei corecții bursiere, definită drept o scădere de 10% față de maximul istoric.

Principala îngrijorare a investitorilor este legată de costurile ridicate ale dezvoltării infrastructurii pentru inteligența artificială. Construirea centrelor de date, achiziționarea cipurilor și asigurarea energiei necesare presupun investiții uriașe, în timp ce profiturile generate de această tehnologie nu justifică încă pe deplin cheltuielile.

Investițiile în inteligența artificială ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de dolari anual

Potrivit estimărilor JPMorgan, investițiile în inteligența artificială au totalizat aproximativ 1.600 de miliarde de dolari din 2023 și ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de dolari anual în următorul deceniu.

În ciuda scăderilor de pe piața acțiunilor, marile companii tehnologice nu dau semne că intenționează să își reducă investițiile.

Acest lucru este posibil deoarece piața obligațiunilor continuă să ofere finanțare, chiar dacă investitorii bursieri devin tot mai îngrijorați de perspectivele de profitabilitate.

Google, Amazon, Microsoft și Meta, printre cei mai mari operatori de infrastructură cloud din lume, trebuie să investească sume considerabile înainte ca noile centre de date să înceapă să genereze venituri.

Potrivit Goldman Sachs, monetizarea acestor investiții poate începe într-un interval cuprins între trei luni și doi ani de la punerea în funcțiune a infrastructurii.

Cele patru companii au reprezentat împreună peste o treime din totalul cheltuielilor de capital ale companiilor incluse în indicele S&P 500 în ultimele 12 luni, potrivit lui John Higgins, consilier economic principal la Capital Economics.

Goldman Sachs estimează că aproximativ o treime din cheltuielile de capital ale marilor companii tehnologice din acest an vor fi finanțate prin împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în valoare de aproximativ 250 de miliarde de dolari.

Proporția ar putea crește la aproximativ 35% anul viitor.

Piața obligațiunilor continuă să finanțeze expansiunea AI

Deși investițiile în inteligența artificială presupun împrumuturi tot mai mari, analiștii consideră că marile companii tehnologice dispun încă de suficiente posibilități de finanțare.

Potrivit calculelor Goldman Sachs, piața ar putea absorbi obligațiuni suplimentare cu rating investițional în valoare de aproximativ 510 miliarde de dolari, destinate celor mai mari operatori de infrastructură cloud.

Suma depășește de peste două ori valoarea împrumuturilor estimate pentru aceste companii până la sfârșitul anului.

„Nu suntem îngrijorați în privința accesului la capital”, a declarat Amanda Lynam, strateg-șef pentru piețele de credit la Goldman Sachs.

„Ne așteptăm doar la o discuție mai nuanțată despre unde să fie emise obligațiunile și la ce preț.”

Potrivit acesteia, fondurile private de investiții și cele de capital de risc dispun de resurse financiare importante pentru susținerea dezvoltării infrastructurii AI.

Cu toate acestea, nu toate companiile din industrie beneficiază de aceeași stabilitate financiară.

Companiile mai mici din industria AI se confruntă cu riscuri financiare

Companiile din categoria neocloud, care închiriază putere de calcul altor firme, sunt considerate mai vulnerabile din cauza nivelului ridicat de îndatorare.

Un exemplu este CoreWeave, ale cărei obligațiuni au ajuns să ofere randamente de 15% în această lună, pe fondul acumulării pierderilor.

Elon Musk a avertizat că industria neocloud ar putea trece printr-o restructurare majoră, în care unele companii nu vor reuși să supraviețuiască.

În schimb, perspectivele marilor operatori de infrastructură cloud rămân favorabile.

Veniturile acestora din serviciile cloud au crescut cu 50% în al doilea trimestru, iar veniturile totale au avansat cu 19% în ultimele 12 luni, potrivit datelor prezentate de John Higgins.

Cererea pentru inteligența artificială continuă să crească, inclusiv datorită dezvoltării agenților AI, sisteme capabile să execute autonom sarcini complexe.

Potrivit OpenRouter, solicitările generate de acești agenți consumă de 15 ori mai multe tokenuri decât cererile inițiate direct de utilizatori.

„Perspectivele acestor tehnologii nu par în mod evident sumbre, având în vedere că inteligența artificială este utilizată treptat din ce în ce mai mult în economie”, a declarat Higgins.

Creșterea costurilor de împrumut, principalul risc pentru industria AI

În ciuda perspectivelor favorabile, analiștii avertizează că modelul de finanțare al inteligenței artificiale ar putea deveni vulnerabil dacă împrumuturile se scumpesc.

O eventuală extindere a neîncrederii investitorilor de pe piața acțiunilor către piața obligațiunilor ar putea determina creșterea randamentelor și, implicit, a costurilor suportate de companiile tehnologice.

În plus, incertitudinea privind momentul în care investițiile masive în AI vor începe să genereze profituri consistente ar putea determina creditorii să devină mai prudenți.

Amanda Lynam a subliniat că investitorii au nevoie de o perspectivă clară asupra recuperării sumelor investite, însă durata necesară pentru atingerea profitabilității rămâne dificil de estimat.

Totuși, Stephanie Aliaga, strateg pentru piețele globale la JPMorgan, consideră că perspectivele financiare ale marilor companii tehnologice sunt în continuare solide.

Printre semnalele care ar putea indica apariția unor probleme se numără reducerea utilizării inteligenței artificiale de către companii, scăderea prețurilor serviciilor AI și diminuarea angajamentelor contractuale ale clienților.

Deocamdată, niciunul dintre aceste semnale nu este vizibil, iar investițiile în inteligența artificială continuă să crească, în ciuda presiunilor de pe piața bursieră.

Ministrul Apărării Naționale Ștefan Radu Oprea a anunțat că alertele aeriene au încetat în cele șase județe din nord-estul țării. Una dintre drone a părăsit spațiul aerian național, iar a doua a observată ultima dată între Vaslui și Bacău, informează Mediafax.

Ministrul Apărării: Au încetat alertele aeriene pentru cele șase județe

Radu Oprea spune că două drone au pătruns sâmbătă seara în spațiul aerian național al României. Autoritățile au transmis mesaje de avertizare a populației în județele Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava.

”Au încetat alertele aeriene pentru cele șase județe din estul României – Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava.

În această seară, două drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României. Forțele Aeriene Române au intervenit prompt, prin activarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, pentru monitorizarea și gestionarea situației.

Una dintre drone a părăsit spațiul aerian național, iar cea de-a doua a fost observată ultima dată în zona dintre Vaslui și Bacău. Până în acest moment, nu au fost raportate prăbușiri ale unor vehicule aeriene.

Am fost informat permanent cu privire la evoluția situației și la măsurile luate pentru protejarea populației.

Siguranța cetățenilor și protejarea spațiului aerian național rămân priorități absolute.”, spus Radu Oprea.

Aeronavele F-16 au fost ridicate de la sol

Ministrul Apărării precizează că Forțele Aeriene Române au intervenit prompt, prin activarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, pentru monitorizarea și gestionarea situației.

Au fost ridicate de la sol patru aeronave F-16, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii și Baza 86 Aeriană Borcea, precum și un elicopter IAR-330 SOCAT.

Ștefan Radu Oprea anunță că nu au fost raportate prăbușiri ale unor vehicule aeriene.

„Una dintre drone a părăsit spațiul aerian național, iar cea de-a doua a fost observată ultima dată în zona dintre Vaslui și Bacău”, a transmis acesta. Toate alertele aeriene au încetat.

Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că viitoarea Lege a salarizării unitare ar trebui să prevadă majorări și pentru demnitari, inclusiv pentru premier, miniștri, deputați și senatori. Oficialul afirmă că salariile acestora au rămas la același nivel în ultimii aproape opt ani, însă subliniază că majorările nu reprezintă o prioritate în actualul context economic, tocmai de aceea Legea salarizării va fi rediscutată anul viitor, în noul context economic.

Ministrul Muncii: Salariile demnitarilor nu au mai crescut de 8 ani

”Trebuie să avem creșteri și aici. Ar fi o ipocrizie din partea mea să le spun oamenilor altceva. Sunt aproape opt ani de când toate salariile și toate pensiile au crescut în România. Este foarte bine că s-a întâmplat acest lucru și trebuie să continuăm.
În același timp, sunt aproape opt ani de când salariile demnitarilor au rămas la același nivel. Și aici nu vorbim doar despre miniștri sau secretari de stat, ci și despre primari, de la localități mici la localități mari. Trebuie să vorbim și despre efectele pe care le are, de exemplu, faptul că salariile primarilor au rămas la un nivel scăzut asupra sutelor de mii de oameni care lucrează în administrația locală.”, a spus Florin Manole, la Antena 3 CNN.

Ministrul a precizat că discuția nu vizează doar membrii Guvernului sau parlamentarii, ci și aleșii locali, în special primarii. Potrivit acestuia, nivelul salariilor din administrația locală are efecte asupra sutelor de mii de angajați din acest sector.

Totuși, întrebat dacă este oportună majorarea veniturilor demnitarilor în condițiile în care România se confruntă cu dificultăți economice și riscul unei contracții economice, Florin Manole a admis că o astfel de măsură nu ar trebui să fie o prioritate.

Ministrul a explicat că, în cazul în care economia nu își va reveni anul viitor, nu va exista un argument pentru majorarea salariilor demnitarilor. El a subliniat că principala sa preocupare este, în acest moment, creșterea pensiilor de la 1 ianuarie 2027.

„Înainte să mă gândesc ce facem anul viitor cu salariile demnitarilor, sunt mult mai preocupat să obținem rezultate bune în ceea ce privește majorarea pensiilor de la 1 ianuarie”, a afirmat ministrul Muncii.

Florin Manole promite că noua lege a salarizării nu va reduce veniturile medicilor și profesorilor

În ceea ce privește noua lege a salarizării unitare, ministrul Muncii a dat asigurări că proiectul pe care îl va susține nu va avea ca efect diminuarea salariilor angajaților din sistemele esențiale, în special din sănătate și educație.

„În niciun caz nu voi produce un impact negativ pentru niciun lucrător, mai ales pentru cei din sistemele esențiale. Este extrem de important acest lucru, pentru că sănătatea și educația sunt vitale în orice țară”, a declarat Florin Manole.

Manifestaţii ale tinerilor au început sâmbătă după-amiaza şi în Germania; mii de oameni s-au reunit în Berlin, Frankfurt, Munchen, Nurnberg, Dresda sau Leipzig, printre alte centre urbane, după ce iniţiativa „Gen Z regelt” („Generaţia Z preia iniţiativa”) a făcut apel la proteste paşnice în peste 30 de oraşe din ţară, relatează dpa.

Până la începerea protestelor, la ora 14:00 (13:00 GMT), peste 182.100 de persoane confirmaseră că vor participa la protest pe site-ul „Gen Z Takes Charge”; totuşi, numărul participanţilor preconizaţi, înregistrat oficial la autorităţile din diverse oraşe, era considerabil mai mic.

Protestatarii solicită finanţare sporită pentru şcoli, servicii de sprijin pentru persoanele cu dependenţe şi psihoterapie, măsuri pentru a contracara creşterea costului vieţii, o mai mare justiţie socială şi reglementări mai stricte privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Iniţiativa se opune totodată serviciului militar obligatoriu – în contextul în care tot mai mulţi politicieni sugerează că acesta ar putea fi reintrodus -, precum şi oricărei extinderi a supravegherii exercitate de autorităţi.

Organizatorii au îndemnat la demonstraţii paşnice şi au respins orice formă de violenţă.

Temându-se de posibile izbucniri de violenţă, mulţi comercianţi – în special cei de pe străzile cu magazine de lux din marile oraşe – au luat măsuri de precauţie, acoperind vitrinele magazinelor cu panouri din lemn.

Autorităţile federale au declarat că nu deţin informaţii suplimentare care să indice apeluri la violenţă sau planuri de provocare a unor tulburări violente în timpul demonstraţiilor. Cu toate acestea, şi „elemente din zona extremistă de stânga, precum şi grupuri izolate asociate cu extremismul de origine străină” au răspuns la apelurile de participare, a menţionat o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Interne.

În unele localităţi, poliţia a mobilizat câteva sute de agenţi pentru a asigura o prezenţă vizibilă. De asemenea, era prevăzută utilizarea dronelor, inclusiv la Hamburg – unde poliţiştii au fost atacaţi sâmbătă cu articole pirotehnice în timpul unei manifestaţii împotriva serviciului militar obligatoriu.

În timpul manifestaţiei, persoane îmbrăcate în negru – unele cu feţele acoperite – au smuls barierele de plastic de pe o stradă din apropierea gării centrale din oraş, unele dintre acestea fiind ulterior incendiate în apropierea unei staţii de metrou. Poliţia a intervenit pentru a dispersa mulţimea, folosind inclusiv spray iritant, iar incendiul a fost în cele din urmă stins cu ajutorul unui tun cu apă.

La Koln, în vest, poliţia a folosit un tun cu apă împotriva manifestanţilor după ce au fost lansate petarde.

Vineri, reprezentanţi ai mişcării „Gen Z regelt” şi-au exprimat dezamăgirea faţă de faptul că dezbaterea publică privind protestele lor la nivel naţional programate pentru sâmbătă s-a concentrat în principal pe temerile legate de violenţă.

„Acest lucru demonstrează că punctul nostru de vedere – acela că nu suntem luaţi în serios şi nu suntem ascultaţi – este, într-adevăr, corect. Nimeni nu doreşte să discute cu noi despre fondul problemelor, iar violenţa rămâne mereu singurul subiect de pe agendă”, a notat Steve, coorganizator al protestului din Munchen, în cadrul unei conferinţe de presă.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat că în analizele care se fac în prezent, împreună cu cei de la Casa de Pensii, se avansează o indexare a pensiilor cu un procent de 7,3%. Manole a precizat că indexarea se va face într-o singură tranșă, începând cu 1 ianuarie.

Florin Manole: Ajutorul one-off va veni o dată cu pensia, înainte de Sărbători

”Odată cu pensia vine și acel sprijin pentru pensionari. Se va primi jumătate din cuantumul stabilit la începutul anului. Avem trei praguri de venit: pensii de până la 1.500 de lei, până la 2.000 de lei și până la 3.000 de lei. Beneficiile vor fi de 500 de lei pentru cei cu pensii de până la 1.500 de lei, 400 de lei pentru cei cu pensii de până la 2.000 de lei și 300 de lei pentru cei cu pensii de până la 3.000 de lei.”, a explicat Florin Manole, la Antena 3 CNN.

Ministrul Muncii avansează un procent de 7,3% și un impact de 9,6 miliarde

Florin Manole a explicat faptul că se poartă discuțiii și estimarea pe care o are în acest moment este o indexare a pensiilor cu 7,3%.

”Aș începe prin a vă spune că niciunul dintre scenariile pe care le-am văzut vehiculate public și a căror sursă aparține presei – în fine, este meseria noastră – nu a făcut obiectul vreunei discuții pe care să o am cu premierul, cu ministrul Finanțelor sau cu Sorin Grindeanu. Sunt diverse speculații, diverse scenarii, dar, în acest grup restrâns, ca să spun așa, discuția este simplificată în felul următor: trebuie să avem această mică rectificare, ca să spun așa.

Voi veni cu propunerea legală. Nu vreau să spun în jur de 7%, mai mult sau mai puțin. Cifra finală va rezulta din formulă. Pe aceea o voi înainta premierului și ministrului Finanțelor.

Avem niște calcule, pentru că avem o președintă la Casa Națională de Pensii foarte profesionistă, care urmărește în fiecare lună evoluția indicatorilor macroeconomici relevanți, astfel încât să avem o estimare. Nu ascund acest lucru. Ultima estimare pe care am avut-o, neoficială și cu siguranță nefinală, ca să nu înțeleagă nimeni greșit, era undeva la 7,3%, cu un impact de 9,6 miliarde.

Vreau însă să subliniez că, indiferent care vor fi cifrele, o preocupare comună a ministrului Muncii, a ministrului Finanțelor și a premierului este respectarea legilor. Eu nu vreau să vând iluzii, dar nici nu vreau să cedez din drepturile pensionarilor. Nu sunt în măsură să fac asta. Nu am de gând să negociez în jos.”, a precizat ministrul Muncii.

Ministrul Muncii: Sub nicio formă pensiile nu vor fi înghețate anul viitor

Florin Manole a explicat că, în opinia sa, nu există nicio posibilitate ca pensiile să fie înghețate anul viitor și va insista ca indexarea să se facă într-o singură tranșă. ”

Pensiile se vor indexa, se vor majora anul viitor. Nu am avut nicio discuție și nu am nicio simulare despre două sau trei tranșe ori despre un mix între o plată unică și o majorare. Deocamdată avem un singur scenariu, acela al respectării legii. Vom promova acest scenariu și vom vedea care vor fi opiniile celorlalți.

Sigur că nu putem să fim pasivi. Nu o să fim doar un transmițător de plic cu o formulă și cu un calcul. Este rolul ministrului, indiferent cine ar fi și din ce partid, să militeze pentru respectarea drepturilor pensionarilor în acest caz, dar și ale altor categorii care intră în aria de competență a ministerului.”, a mai spus ministrul Muncii.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, transmite sâmbătă, după întâlnirea cu Asociaţia Comunelor din România, că au discutat despre soluţiile pentru a încuraja asocierea şi comasarea voluntară a celor 429 de localităţi. El menţionează că reforma trebuie construită prin dialog, nu impusă de la birou iar obiectivul nu este simpla reducere a numărului de primării, ci construirea unor administraţii locale mai puternice, cu personal calificat, servicii publice moderne şi resurse pentru dezvoltare, informează News.ro.

Ministrul Dezvoltării a discutat cu primarii de comune

”România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială adaptată realităţilor demografice, economice şi sociale actuale. Avem nevoie de administraţii locale eficiente şi comunităţi care să aibă şanse reale de dezvoltare, indiferent de dimensiunea lor”, scrie Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, pe Facebook. 

Ministrul anunţă că a avut o primă reuniune de lucru constructivă cu reprezentanţii Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), dedicată proiectului „START Reforma Administrativă: asociere şi comasare voluntară”.

Primarii vor intra în grupul de lucru

”Am discutat despre soluţiile prin care putem încuraja asocierea şi comasarea voluntară a celor 429 de localităţi vizate. Am convenit să extindem grupul de lucru de la nivel central cu reprezentanţi ai conducerii ACoR, pentru a stabili stimulente concrete pentru comunele care aleg comasarea voluntară, dar şi măsuri de protecţie pentru angajaţii din administraţia locală”, anunţă Alexandru Stoica. 

El menţionează că ”reforma trebuie construită prin dialog, nu impusă de la birou”.

”Obiectivul nostru nu este simpla reducere a numărului de primării, ci construirea unor administraţii locale mai puternice, cu personal calificat, servicii publice moderne şi resurse pentru dezvoltare. Facem reformă cu responsabilitate, punând interesele cetăţenilor pe primul loc!”, subliniază ministrul Dezvoltării.