Un detaliu banal, pe care milioane de oameni îl ating zilnic fără să-l observe, ascunde o enigmă veche de secole. Nasturii de la cămășile bărbătești stau pe partea dreaptă a celui care le poartă. La cele pentru femei, aceiași nasturi se mută pe partea stângă.

Industria modei respectă și astăzi această regulă nescrisă, deși nimeni nu poate indica un document, o lege sau un decret care să o fi impus vreodată. De unde vine această separare? Răspunsul nu este simplu, iar fiecare teorie pare să lase în urmă mai multe întrebări decât certitudini.

Cum au apărut primii nasturi și cum au schimbat moda medievală

Obiecte asemănătoare nasturilor apar în situri arheologice vechi de mii de ani. Multe dintre ele nu închideau haine, ci serveau doar ca podoabe sau sigilii.

Abia în Europa secolului al XIII-lea, nasturii funcționali, însoțiți de butoniere, au început să schimbe radical felul în care erau croite veșmintele.

Croitorii au câștigat atunci libertatea de a strânge materialul pe corp fără să mai depindă doar de șnururi, broșe, ace sau catarame. Cum nasturii din metale scumpe, fildeș sau materiale lucrate cu migală costau o avere, ei ajungeau aproape exclusiv pe hainele oamenilor bogați. În Europa medievală, aceștia puteau indica direct bogăția proprietarului, unele haine având zeci de piese realizate din argint, aur sau alte materiale prețioase.

Teorii fascinante despre originea nasturilor: de la servitoare la arme și cai

Diferența dintre vestimentația masculină și cea feminină nu s-a născut dintr-o decizie luată într-o singură zi, ci au apărut de-a lungul timpului mai multe ipoteze.

Rolul cameristelor la doamnele din înalta societate

Cea mai răspândită explicație pornește de la doamnele înstărite ale trecutului. Rochiile lor complicate, corsetele și straturile numeroase de material cereau adesea ajutorul unor mâini străine la îmbrăcat.

O cameristă dreptace, aflată în fața stăpânei, ar fi prins mult mai ușor nasturii cusuți pe stânga purtătoarei, pentru că aceștia ajungeau direct în mâna ei dreaptă. În schimb, bărbații, considerați capabili să se îmbrace singuri, ar fi păstrat nasturii pe partea dreaptă.

Teoria sună convingător, dar se clatină la o analiză mai atentă: și aristocrații bărbați aveau servitori care îi ajutau la îmbrăcat, unele dintre cele mai sofisticate rochii se închideau la spate (nu în față), iar veșmintele feminine păstrate în colecții istorice nu respectă întotdeauna această orientare.

Sabia de la șold și armurile medievale

Un bărbat dreptaci purta sabia pe partea stângă și o scotea rapid cu mâna dreaptă. Dacă partea dreaptă a hainei se suprapunea peste cea stângă, mânerul armei avea mai puține șanse să se agațe în deschizătura hainei.

Armurile medievale urmau fix același principiu: plăcile erau așezate astfel încât lancea adversarului să nu poată pătrunde ușor între ele. Croiala hainelor militare ar fi preluat această orientare, iar hainele civile au moștenit-o mai târziu.

Mersul pe cal și alăptatul copiilor

Toate aceste explicații lămuresc de ce hainele bărbătești se închid într-un anumit sens, dar nu explică pe deplin de ce veșmintele feminine au ajuns să se închidă invers, scie incredibilia.ro.

• Călăritul pe o parte: Femeile care călăreau cu ambele picioare pe aceeași parte a șeii își țineau, de obicei, partea dreaptă a corpului orientată înainte. Se presupune că suprapunerea materialului în sens opus împiedica vântul să pătrundă prin deschizătura hainei.

• Alăptatul: O altă variantă susține că femeile își țineau de obicei copilul pe brațul stâng și foloseau mâna dreaptă pentru a-și desface haina mai ușor în timpul alăptării.

Ambele scenarii sunt plauzibile, dar niciun document istoric nu le leagă direct de momentul în care convenția s-a fixat definitiv.

Legenda lui Napoleon Bonaparte

Cea mai spectaculoasă legendă îl aduce în scenă pe împăratul Napoleon Bonaparte. Se spune că femeile din epocă ar fi imitat în glumă celebra sa poziție – cu mâna strecurată în vestă –, iar împăratul, iritat de acest gest, ar fi poruncit ca hainele feminine să fie încheiate în sens opus.

Povestea este fascinantă, dar istoricii modei o consideră doar o invenție apărută mult mai târziu. Nu există nicio poruncă oficială a lui Napoleon și nicio mărturie din epocă care să o confirme.

Standardizarea industrială: un obicei păstrat fără motiv tehnic

Abia după ce producția de îmbrăcăminte s-a industrializat și s-a standardizat, această convenție a devenit cu adevărat uniformă. Poziția nasturilor a transformat un simplu detaliu într-un semn clar după care o haină era clasificată drept masculină sau feminină.

Mai târziu, când fermoarul modern s-a răspândit în vestimentație (în primele decenii ale secolului al XX-lea), acesta a preluat în multe cazuri exact aceeași diferență deja existentă pe jachetele și hainele pentru femei și bărbați.

În prezent, nu există niciun motiv tehnic pentru care închizătorile trebuie montate diferit. Producătorii continuă să facă acest lucru pur și simplu pentru că publicul s-a obișnuit cu această așezare, iar tiparele industriale au fost construite în jurul ei.

Deși hainele unisex și unele colecții contemporane încep să renunțe la regulă, în vestimentația clasică acest obicei vechi continuă să decidă, pentru milioane de oameni, pe ce parte se află nasturii.

Turcia, Egipt și India încearcă să găsească o soluție pentru reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei prin Marea Neagră. Cele trei țări s-au oferit să asigure trecerea în siguranță a navelor comerciale. Volodimir Zelenski susține că Rusia se opune planului, informează Mediafax.

Ucraina poartă negocieri cu Turcia, Egipt și India pentru redeschiderea unui coridor maritim destinat transportului de cereale și alte produse alimentare. Potrivit Bloomberg, cele trei țări au propus un mecanism care să permită navelor comerciale să circule în siguranță între porturile de la Marea Neagră.

Din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale, transporturile maritime de cereale ucrainene sunt suspendate din luna august.

Mecanismul propus de Turcia, Egipt și India și refuzul ferm al Moscovei

Turcia, Egipt și India s-au oferit să contribuie la reluarea transporturilor de cereale prin Marea Neagră, folosind nave care navighează sub pavilionul lor. Acestea ar urma să transporte produse alimentare atât din porturile ucrainene, cât și din cele rusești.

Pentru ca transporturile să se desfășoare în siguranță, Ucraina și Rusia ar trebui să ajungă la o înțelegere prin care să se angajeze că nu vor ataca navele celor trei țări, indiferent dacă acestea se îndreaptă spre un port ucrainean sau unul rusesc.

„O navă se îndreaptă spre portul nostru, iar alta spre un port rusesc, iar noi convenim să nu atacăm niciuna dintre aceste nave”, a explicat Zelenski. Președintele ucrainean a precizat însă că Rusia nu acceptă această înțelegere, deși Turcia, Egipt și India au încercat în repetate rânduri să obțină acordul Moscovei.

Capacitatea portuară prăbușită și apelul Ucrainei către Uniunea Europeană

Ucraina își exportă cea mai mare parte a produselor agricole prin porturile de la Marea Neagră, care au capacitatea de a expedia până la 40 de milioane de tone de cereale pe an. Transporturile maritime de cereale au fost suspendate în august, în urma atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și a navelor comerciale.

Potrivit datelor Ministerului ucrainean al Agriculturii, țara mai poate exporta în prezent doar 38% din cantitățile obișnuite.

Zelenski a explicat că transportul feroviar nu poate înlocui exporturile maritime. „Nu putem transporta asemenea volume pe calea ferată”, a spus președintele ucrainean.

In paralel cu negocierile pentru reluarea transporturilor prin Marea Neagră, Ucraina a solicitat Uniunii Europene să reactiveze coridoarele de solidaritate. Mecanismul, introdus în 2022, după invazia rusă, a permis transportul cerealelor ucrainene prin rețelele feroviare și porturile europene.

„Cerem UE să redeschidă coridoarele de solidaritate pentru a facilita exporturile de cereale. Toată lumea are nevoie de aceste cereale”, a declarat Zelenski.

Tranzitul cerealelor prin Europa de Est și condiția pusă de Ungaria

Ucraina a cerut, de asemenea, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să permită tranzitul transporturilor de cereale ucrainene.

Premierul Ungariei, Péter Magyar, a transmis că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene, cu condiția ca acestea să fie transportate către alte destinații, fără să ajungă pe piața ungară.

Europarlamentara austriacă Lena Schilling solicită Uniunii Europene să ia măsuri eficiente împotriva imaginilor sexualizate falsificate cu ajutorul inteligenței artificiale, după ce a descoperit că și ea a fost vizată. Cazul său face parte dintr-un fenomen care a afectat zeci de membri ai Parlamentului European, majoritatea femei.

Lena Schilling a povestit că, luna trecută, a fost informată despre existența unor imagini trucate cu ea, distribuite pe internet, în care inteligența artificială fusese folosită pentru a crea impresia că nu poartă haine.

Europarlamentara austriacă a descris impactul pe care descoperirea acestor materiale l-a avut asupra sa. „Am simțit dezgust”, a spus ea.

„Îmi amintesc cât de nervoasă eram și cât de mult mă pregătisem pentru conferința de presă. Și apoi, a fost foarte greu de înțeles să vezi pe cineva folosind aceste imagini într-un mod menit să mă rănească și să mă umilească”.

Aproape 50 de europarlamentari, vizați de imagini sexualizate generate cu AI

Situația semnalată de Lena Schilling nu este una izolată. Un raport realizat de Agora Digitale Transformation (ADT), citat de The Guardian, arată că 50 de membri ai Parlamentului European au fost ținta unor materiale deepfake cu caracter sexual. Dintre aceștia, 46 sunt femei.

Organizația de experți din Berlin, care a informat-o pe Schilling despre imaginile apărute în mediul online, avertizează că utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea unor astfel de materiale reprezintă o „amenințare sistemică la adresa femeilor din politica europeană”.

Datele unui studiu anterior al ADT indică o amploare și mai mare a fenomenului. Potrivit cercetării, 138 de femei parlamentar din 22 de state membre ale Uniunii Europene au fost afectate de asemenea practici.

Analiza mai arată că probabilitatea ca femeile să apară în materiale pornografice deepfake sau să fie asociate cu acestea este de 33 de ori mai mare decât în cazul parlamentarilor bărbați.

Lena Schilling avertizează asupra efectelor pentru femeile din politică

Europarlamentara austriacă a calificat folosirea acestor imagini drept o formă de „violență digitală împotriva femeilor”.

În opinia sa, materialele sexualizate create artificial amplifică problemele cu care se confruntă deja femeile implicate în viața politică, de la hărțuire și abuzuri până la violență motivată de gen, relatează The Guardian.

Schilling consideră că astfel de experiențe pot reprezenta un obstacol suplimentar pentru femeile care intenționează să intre în politică.

„Aceste lucruri fac intrarea în politică și mai dificilă decât este deja. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla cu societatea noastră dacă tot mai multe femei ar dispărea din viața publică”, a spus Schilling.

119 europarlamentari cer măsuri concrete înaintea interdicției europene

Lena Schilling și europarlamentarul german ecologist Terry Reintke au inițiat o scrisoare adresată instituțiilor europene, document care a strâns semnăturile a 119 membri ai Parlamentului European.

Semnatarii solicită ca interzicerea aplicațiilor și platformelor online care folosesc inteligența artificială pentru a genera imagini în care femeile apar dezbrăcate să fie însoțită de instrumente eficiente de aplicare.

Interdicția este programată să intre în vigoare la nivelul Uniunii Europene pe 2 decembrie.

„O interdicție pe hârtie nu protejează pe nimeni până când nu este aplicată”, se arată în scrisoare.

Documentul atrage atenția și asupra consecințelor pe care răspândirea acestor materiale le poate avea asupra participării femeilor la viața publică.

„Scopul său este umilirea și controlul asupra corpurilor femeilor, iar efectul său este de a face viața publică mai ostilă pentru femeile politician”, se arată în scrisoare.

„Fiecare tânără care ia în considerare acum o carieră politică trebuie să ia în considerare faptul că acest lucru i s-ar putea întâmpla”.

Jucătoarea poloneză de tenis Maja Chwalinska (Nr.22 mondial) a câştigat, duminică, turneul WTA 1.000 de la Wuhan (China), dotat cu premii totale de 4.088.211 dolari, după o confruntare care a durat aproape trei ore, cucerind astfel primul său titlu în circuitul profesionist, la vârsta de 25 de ani, informează AFP, potrivit Agerpres.

Finalistă la ultima ediţie a turneului de la Roland-Garros, Chwalinska s-a impus cu 2-6, 6-4, 6-2 în faţa britanicei Sonay Kartal (170 mondial), iar de luni ea va urca pe locul 11 în clasamentul mondial, cea mai înaltă poziţie din cariera sa.

Prin această victorie, Chwalinska a devenit a patra jucătoare care îşi adjudecă primul titlu din carieră în cadrul unui turneu WTA 1.000, categoria de competiţii cele mai importante din circuitul feminin, după turneele de Grand Slam. Înaintea ei, această performanţă a fost reuşită doar de japoneza Naomi Osaka şi de sportivele canadiene Bianca Andreescu şi Victoria Mboko.

Jucătoarea poloneză s-a făcut remarcată pentru prima dată la Paris, unde a ajuns în finală, deşi se afla în afara primelor 100 de jucătoare ale lumii şi a trebuit să treacă prin calificări. La Wuhan, Chwalinska a participat pe tabloul principal al unui turneu WTA 1000 doar pentru a patra oară în carieră, o categorie de turnee în care, până acum, nu reuşise niciodată să depăşească turul al treilea.

La rândul ei, Kartal, fostă jucătoare de top 50 şi sfert-finalistă la turneul WTA 1.000 de la Beijing din 2025, a ratat duminică şansa de a câştiga al doilea titlu din carieră, la doi ani după victoria sa în turneul WTA 250 de la Monastir (suprafaţă dură).

Sportiva britanică a fost indisponibilă în circuit mai bine de şase luni din cauza unei accidentări la spate, revenind în competiţie abia la sfârşitul lunii septembrie.

Radu Miruță a vorbit duminică, într-o conferință de presă, despre cele două drone intrate ilegal sâmbătă în spațiul aerian al țării noastre, care au fost doborâte de militari români, cu rachete trase din F-16.

Dronele doborâte ar fi fost de proveniență rusească de tip Geran-4, date fiid viteza și caracteristicile, a spus șeful interimar al Apărării.

Miruță a mai spus că a fost prima oară când militarii români doboară drone de acest tip.

”Dacă până acum erau drone pe care le știam foarte bine și care zburau cu 150-170 km pe oră, ați văzut probabil în spațiul public, de două-trei săptămâni, discuții despre drone cu motor turbopropulsor, acele drone care au o rază de 800-900 km și care zboară aproape cu viteza unui avion de vânătoare.

Zburau cu 450 km pe oră cele de aseară, ceea ce ne duce cu gândul că au fost drone Geran-4, de proveniență rusească, cu turbopropulsor. Este pentru prima oară când doborâm astfel de drone”, a spus ministrul interimar al Apărării.

Dronele Geran-4, derivate din modelul iranian Shahed, sunt mult mai rapide și mai greu de interceptat decât generațiile anterioare ale aparatelor de zbor de acest tip.

Citește și Primele imagini de la misiunea de doborâre a celor două drone de pe teritoriul României, publicate de MApN

Potrivit lui Miruță, noul tip de dronă reprezintă o provocare diferită pentru sistemele de apărare aeriană, întrucât viteza sa este considerabil mai mare decât cea a aparatelor întâlnite anterior.

Ministrul a explicat că, în cazul dronelor mai lente, avioanele de vânătoare reprezentau o soluție de ultimă instanță, deoarece acestea puteau fi interceptate și de la sol.

”Pentru astfel de drone, avioanele de vânătoare au o caracteristică mai dedicată și s-a demonstrat aseară că și aceasta funcționează”, a spus Miruță.

Șeful Apărării a vorbit și despre modul în care a fost pregătită intervenția de sâmbătă, precizând că aeronavele militare se aflau deja în zona în care era estimată intrarea dronelor în spațiul aerian românesc.

”Modelele acestea statistice pe care le-am folosit aseară și-au dovedit pe deplin eficiența. Avioanele de vânătoare au fost la întâmpinare, la așteptare, fix în punctul în care s-a estimat că va exista încălcarea spațiului aerian românesc”, a declarat Radu Miruță, citat de mediafax.

Cele două drone au fost doborâte la un interval de circa patru minute și jumătate, în jurul orelor 18:01 și 18:05.

Ministrul Apărării a subliniat că intervenția de sâmbătă a adus practic trei premiere pentru Ministerul Apărării:

• doborârea consecutivă a două drone de către același echipaj
• interceptarea lor la scurt timp după pătrunderea în spațiul aerian românesc
• neutralizarea unui model de dronă care nu mai fusese doborât anterior de militarii noștri

(surse foto: MApN, united24media)

Citește și Șeful Statului Major, Gheorghiță Vlad, mesaj după doborârea celor două drone aflate deasupra Mării Negre: „Siguranţa românilor este prioritatea noastră”

Accidentul s-a produs duminică dimineață, în jurul orei 7:30, pe un drum județean ce străbate satul Pricaz din comuna hunedoreană Turdaș. Un tânăr de 25 de ani a murit pe loc după ce mașina pe care o conducea a izbit violent un stâlp de la marginea drumului.

Autoturismul se îndrepta spre Orăștie, iar carosabilul era umed. La un moment, respectivul tânăr ar fi intrat cu viteză mare într-o curbă și a pierdut controlul direcției de mers. Mașina a ieșit în lateral și s-a izbit de un stâlp.

Poliţiştii din Orăştie au fost alertaţi prin apel la 112 şi s-au deplasat de urgenţă la faţa locului. Șoferul a fost găsit mort, decesul survenind, cel mai probabil, imediat după impact.

Citește și Explozie urmată de incendiu la o fabrică din Medgidia. Două persoane cu arsuri, transportate de urgență la spital

În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, iar oamenii legii continuă cercetările, pentru a stabili cu exactitate circumstanţele în care s-a produs acest accident cumplit, transmite observatornews.

Poliţiştii le reamintesc conducătorilor auto cât de important este să adapteze viteza la condiţiile de drum, mai ales atunci când carosabilul este umed.

Șoferilor li se recomandă să reducă viteza înainte de a intra în curbe, să păstreze o distanţă de siguranţă faţă de celelalte vehicule şi să evite manevrele bruşte de frânare sau de schimbare a direcţiei.

(sursa foto: Facebook/Sonia Simionov)

Citește și Primele imagini de la misiunea de doborâre a celor două drone de pe teritoriul României, publicate de MApN