Românii au talent 2026. Jurații- Andi Moisescu, Andra, Carmen Tănase și Mihai Bobonete- și prezentatorii- Pavel Bartoș și Smiley-  sunt pregătiți să dea startul primei semifinale LIVE, unde 12 talente se vor lupta pentru un loc în Marea Finală. De la magie și acrobații, la momente muzicale memorabile, scena va prinde viață sub pașii unor concurenți precum Luca Dogaru, Daria Ponomarenko sau Duo Paradise.

Citește și: Ce face și cum arată astăzi Rareș Prisăcariu, micuțul recitator care câștiga ”Românii au talent” în 2023. Super-ocupat la doar 10 ani!

Prima semifinală LIVE la Românii au talent 2026

Pentru cei 12 semifinaliști care urcă pe scenă în această seară, visul este mai aproape ca niciodată. Miza este un loc în ultimul act al show-ului și șansa de a câștiga premiul de 120.000 de euro. În această etapă, juriul doar comentează, publicul este cel care decide.

Liniile de vot se deschid doar la semnalul „START VOT!” dat în timpul emisiunii LIVE. Poți să-ți susții favoriții prin două metode:

• SMS la numărul 1444: Trimite codul atribuit concurentului tău preferat.
• Online pe voteaza.protv.ro: Poți vota gratuit de oriunde din lume, autentificându-te pe platformă.

Cei 12 concurenți care luptă pentru un loc în Marea Finală la Românii au talent 2026 sunt: Lucas Moroșan, Duo Paradise, Alexis Stan, Ștefania Iftime, David Tabacaru, Daria Ponomarenko, Miruna Fecioru, Claire și Antho, Adriana Babin, Luca Dogaru, Albert Oprea și Theo Focșăneanu.

Guvernul Bolojan a adoptat, vineri, 8 mai, OUG privind investiţiile din industria de apărare, deşi este interimar, în urma adoptătii moţiunii de cenzură şi a demiterii sale. Potrivit Constituţiei, Executivul nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului.

Ordonanţa pe apărare a fost aprobată la începutul săptămânii, până când a fost adoptată moţiunea, iar acum doar s-a luat act de un aviz negativ.

Guvernul transmite că, pe ordinea de zi a şedinţei de vineri a fost repusă ORDONANŢA DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în şedinţa din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ.

”Repunerea pe ordinea de zi a fost conform art. 43 alin 1 din HG 561/2009 coroborat cu art. 10 din Legea nr. 24/2000 şi nu are în vedere o adoptare/readoptare a actului normativ aprobat în data de 4 mai. Ordonanţă de Urgenţă are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investiţiile din industria de apărare, având în vedere oportunităţile create de accesarea programului SAFE, şi să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, potrivit Guvernului.

În şedinţa de Guvern din 4 mai au fost introduse în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă şi alte modificări pentru buna funcţionare a mai multor sectoare de activitate, respectiv: Pentru soluţionarea numărului mare de documente eliberate pentru dovedirea drepturilor persoanelor persecutate politic; Clarificarea unor aspecte privind decontarea sumelor aferente compensării preţului la energie; Clarificarea normelor privind securitatea la incendiu în cazul utilizării articolelor pirotehnice; Posibilitatea de utilizare a excedentului bugetar din anii precedenţi în cazul proiectelor publice; Clarificări privind autorizarea antrepozitelor fiscale şi a rambursărilor de TVA; Clarificări privind legislaţia aferentă derulării proiectelor de investiţii pentru modernizarea şi extinderea reţelei de transport şi distribuţie a gazelor naturale; Asigurarea resursei umane pentru o mai bună derulare a proiectelor finanţate din PNRR.

”Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de Urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poate emite Ordonanţe de Urgenţă pe perioada interimatului”, arată Guvernul.

Executivul mai spune că proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor care deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit şi Acvacultură, precum şi pentru modificarea unor acte normative nu va fi publicat în Montorul Oficial şi nu va intra deocamdată în vigoare, ca urmare a avizului negativ emis de Consiliul Legislativ după ce Guvernul fusese demis prin moţiune de cenzură de către Parlament.

Acesta trebuie repus pe agenda şedinţei Guvernului, atunci când Executivul va avea din nou competenţa de a adopta acest tip de acte normative.

”Acest proiect de Ordonanţă de Urgenţă a inclus modificări necesare pentru a crea premise mai bune de acces corect în sistemul energetic pentru investitori şi pentru a înlătura practicile speculative în obţinerea avizelor tehnice de racordare (ATR). Prin noile reglementări se instituia o garanţie de 30 de euro per kilowatt instalat, care ar fi trebuit constituită la momentul solicitării Autorizaţiei de Înfiinţare, drept o condiţie pentru obţinerea ei. Pentru Autorizaţiile de Înfiinţare care sunt deja emise în acest moment, garanţia de 30 de euro per kilowatt instalat ar fi trebuit constituită dacă beneficiarul nu finaliza investiţia în termenul de valabilitate şi solicita prelungirea Autorizaţiei de Înfiinţare. În acest sens, propunerile se refereau la completarea Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr.123/2012, cu modificările şi completările ulterioare”, menționează Guvernul.

O altă propunere de modificare viza OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ”Acţiune pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

”Completările aduse ordonanţei de urgentă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva executivului, acesta să nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului”, a mai transmis Guvernul.

Vineri, 8 mai, Guvernul a publicat o analiză a administrației publice în care arată numărul angajaților din instituții, precum și cheltuielile salariale suportate din bugetul de stat.

Concluzia este una previzibilă, ci anume că statul nu are o evidență unitară a angajaților din sectorul public. Executivul a solicitat informații de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, prin Inspecția Muncii, și Agenția Națională a Funcționarilor Publici pentru a centraliza datele.

Au fost constatate neconcordanțe între datele raportate de cele trei entități, documentul semnalând un surplus de contracte de muncă raportat la numărul total de salariați. Această anomalie indică prezența cumulului de funcții în sectorul bugetar, inclusiv cazuri de suprapunere a două contracte cu normă întreagă pentru același angajat.

Varianta transmisă de Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanțelor susține că numărul posturilor din cadrul tuturor instituțiilor publice, la sfârșitul lunii aprilie 2025, este următorul:

• Posturi aprobate: 1.511.900
• Posturi ocupate: 1.287.381
• Posturi vacante: 224.519
• Nr. posturi remunerate: 1.255.381
• Nr. posturi ocupate de persoane care acumulează salariu + pensie: 14.522

Raportul Guvernului susține că diferențele dintre posturile ocupate și cele remunerate pot fi explicate prin concedii medicale, suspendări contractuale sau alte situații reglementate de Codul Muncii, potrivit DIGI24.

Citește și: Parcarea impresionantă făcută de un șofer din Cluj! Internauții au rămas surprinși: „Nu aș putea nici în 1000 de ani”

Raportul ITM

Inspecția Muncii, care ține evidența tuturor salariaților cu contract individual de muncă prin REVISAL, susține că în instituții se regăsesc 1.182.670 de contracte individuale de muncă, în condițiile în care, aceeași instituție, arată că figurează doar 948.848 de salariați.

„Diferența mare dintre numărul contractelor de muncă și numărul salariaților cu contract individual de muncă a ridicat semne de întrebare asupra numărului de salariați cu mai multe contracte de muncă, astfel s-a solicitat clarificarea în acest sens.

Din clarificări a reieșit că un număr de 199.125 persoane care lucrează în instituții și companii de stat au 2 sau mai multe contracte individuale de muncă”, arată raportul.

Raportul AFG

Baza de date a Agenției Funcționarilor publici (ANFP) arată alte cifre, potrivit datelor transmise până la finalul lunii aprilie:

• Posturi ocupate: 130.455
• Posturi temporar ocupate: 4.535
• Posturi vacante: 34.502
• Posturi temporar vacante: 7.591

Datele se referă doar la funcționarii publici, iar raportul menționează că aceștia reprezintă aproximativ 11% din numărul mediu al posturilor remunerate din instituțiile publice.

Citește și: Ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, îl suspendă din funcție pe președintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Silviu Răzvan Avram a fost menținut în funcție, deși ar fi trebuit suspendat în urmă cu jumătate de an, când a fost trimis în judecată

Cifrele nu reflectă realitatea

Același raport trage și o concluzie:

„Neavând o evidență clară a tipurilor de norme / post și o corelare a posturilor cu numărul de persoane, aceste cifre reprezintă indicatori de referință, însă nu reflectă exact realitatea, lăsând loc pentru diverse tipuri de variații”.

Sursa problemei constă în faptul că instituțiile nu se raportează la aceeași bază de date, susține Executivul.

• Datele funcționarilor publici: Reflectă doar o parte din totalul personalului bugetar;
• Datele REVISAL: Cuprind doar angajații cu CIM (excluzând funcționarii publici, sectorul special, demnitarii și mandatele);
• Numărul persoanelor asigurate: Teoretic cea mai completă sursă, dar riscă suprapuneri de date din cauza lipsei unei evidențe nominale;
• Numărul posturilor remunerate: Calculat pe baza plăților efective, fără a indica salariații unici sau ocuparea reală a posturilor.

„Nu există, în prezent, o sursă unică, clară și integrată care să ofere o imagine completă asupra numărului real de persoane angajate în instituțiile publice. Această lipsă de coerență afectează capacitatea de analiză și luare a deciziilor privind dimensionarea aparatului administrativ”, mai reiese din raport.

PRIMĂRIA comunei CORBENI anunță organizarea concursului de recrutare pentru ocuparea unei funcţii publice de execuţie vacante. Este vorba despre un post de inspector la compartimentul CONTABILITATE, IMPOZITE SI TAXE, CASIERIE din cadrul Primăriei.

CONDIȚII PENTRU OCUPAREA POSTULUI

Pentru Inspector, Clasa I, Grad asistent, COMPARTIMENT CONTABILITATE, IMPOZITE SI TAXE, CASIERIE

Studii:

– studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă
Domenii de studiu: Contabilitate(Domeniul de licenţă)
Vechimea minimă în specialitatea studiilor: 1 an
Durată timp de muncă: 8h/zi – 40h/saptamâna

Perfecţionări (specializări):
Se menţionează, dacă este cazul, condiţia prevăzută la art. 465 alin. (1) lit. g) din OUG nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la dovedirea prin certificat, sau, după caz, prin alt tip de document, a absolvirii unei perfecţionări sau specializări stabilite expres de lege pentru ocuparea unor funcţii publice

INFORMAȚII CONCURS

Data de sustinere a probei scrise: 09.06.2026 11:00:00

Locaţia de desfăşurare a concursului: Primăria Corbeni

Perioada de depunere a dosarelor:07.05.2026 – 26.05.2026 Persoana de contact: VĂCARU IOANA, INSPECTOR Telefon: 0248730236, Fax: E-mail: primaria_corbeni@yahoo.com

Potrivit contractului de mandat, Silviu Răzvan Avram ar fi trebuit suspendat din funcție încă de la data trimiterii în judecată, 21 octombrie 2025. Totuși, acesta a fost menținut în funcție mai bine de jumătate de an. Conducerea PSD a Ministerului Energiei a susţinut însă că nu a ştiut de calitatea de inculpat a lui Silviu Răzvan Avram.

Ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, îl suspendă din funcție pe președintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, Silviu Răzvan Avram

Suspendarea din funcție a lui Silviu Răzvan Avram vine chiar în timp ce se desfășoară concursul pentru funcția de director general. Concursul urma să fie organizat tocmai de Consiliul de Supraveghere condus de Silviu Răzvan Avram. Avram va fi revocat după 90 de zile.

“În condițiile în care, în următoarele 90 zile de la aprobarea în AGA a Actului adițional la contractul de mandat al dlui Silviu Răzvan AVRAM, nu se pronunță o hotărâre judecătorească definitivă în dosarele în care dl. Avram are calitatea de inculpat,  Ministerul Energiei, în temeiul art. 2 lit.f) din Contract, poate solicita revocarea acestuia din calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere ca urmare a imposibilității îndeplinirii atribuțiilor.

Citeste si Ilie Bolojan, primele declarații după căderea Guvernului. Ce se întâmplă cu Hidroelectrica: „Cât timp voi fi premier nu le va trece bugetul”

În situația în care dl. Avram refuză să semneze Actul adițional care prevede suspendarea sa din calitatea de membru CS, aprobat de către AGA, atunci, în conformitate cu prevederile art. 9, coroborat cu art. 36.3 din Contractul de mandat, el poate fi revocat imediat de către AGA ”pentru neîndeplinirea culpabilă și nejustificată a obligațiilor prevăzute în contractul de mandat”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Energiei.

Silviu Răzvan Avram primea mită vacanțe de lux

Silviu Răzvan Avram este fiul naşului de cununie al liderului PSD Sorin Grindeanu, a fost finanţator PSD şi e judecat pentru complicitate la luare de mită în dosarul fostei șefe a CNCIR, Ioana Timofte, dosar instrumentat de DNA. Ioana Timofte este nepoata fostului director SRI, Radu Timofte. Avram este acuzat că ar fi primit mită vacanțe de lux.

„Cu intenție și în baza aceleiași rezoluții infracționale unice, prin susținerea arătată în perioada 2021-2023 (participarea repetată în sejururi în străinătate), a ajutat-o în hotărârea luată pe inculpatul Timofte Ioana (director general al CNCIR S.A.) de a pretinde sau de a pretinde și a primi de la suspectul Florescu Dragoș mai multe sejururi, după cum urmează:

• la începutul lunii iulie 2021, un sejur la Hotel Caramel Grecotel din Insula Creta, în perioada 7-14 august 2021, la care a participat el și 4 membri ai familiei sale (Avram Adriana, Avram Eva Maria, Grovu Radu Mihai, Grovu Maria Ariana);
• în luna februarie 2022, un sejur la Hotel Caramel Grecotel din Insula Creta, în perioada 04-18 august 2022, la care a participat el și 4 membri ai familiei sale (Avram Adriana, Avram Eva Maria, Grovu Radu Mihai, Grovu Maria Ariana),
• în luna ianuarie 2023, un sejur la Hotel Caramel Grecotel din Insula Creta, în perioada iulie – august 2023, la care trebuia să participe el și 4 membri ai familiei sale (Avram Adriana, Avram Eva Maria, Grovu Radu Mihai și Grovu Maria Ariana)”, se arată în rechizitoriul Ioanei Timofte şi a lui Silviu Răzvan Avram.

Potrivit portalului Hidroelectrica, Silviu Răzvan Avram primește o indemnizație fixă lunară de 11.642 de lei. Anul trecut, el a încasat și o remunerație variabilă brută de aproape 240.000 de lei. Adică, peste 7.600 de euro brut pe lună, adică peste 4.000 de euro net. În 2024, Silviu Răzvan Avram a declarat câștiguri salariale de peste 4.000 de euro de la Hidroelectrica, ANCOM și CNCIR.

Citeste si Ilie Bolojan, dezvăluiri privind cheltuielile nejustificate de la Hidroelectrica. Premierul a explicat cum se risipesc banii în companie: „S-a preferat acordarea unor bonusuri de performanță”

Potrivit unei declarații de avere din 2016, Sorin Grindeanu l-a împrumutat cu 20.000 de euro pe Silviu Răzvan Avram, potrivit g4media.ro. În 2020, în schimb, Avram a împrumutat PSD cu 445.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din acel an.

Deși porumbul din care este preparată mămăliga conține anumiți aminoacizi ce pot influența nivelul glicemiei, efectul lor este limitat și poate fi ușor anulat de o dietă dezechilibrată, bogată în zahăr și produse procesate, susțin nutriționiștii.

„E adevărat, mămăliga are un indice glicemic mai redus, însă asta nu o face un aliment-minune care să te scape de diabet. Doar atunci când este asociată cu alimente sănătoase, bogate în vitamine şi minerale, fibre, proteine şi alţi nutrienţi importanţi putem spune că are un oarecare efect benefic”, spune Dr. Mihaela Bilic.

În ceea ce privește performanța fizică, există studii care indică faptul că anumite grăsimi prezente în mălai, precum acidul palmitic și cel arahidonic, pot contribui la dezvoltarea masei musculare. Totuși, specialiștii subliniază că aceste efecte nu apar în mod izolat.

Un avantaj important al mămăligii este conținutul de betacaroten, un antioxidant benefic pentru organism. Acesta este mai ușor de asimilat din porumb decât din alte surse vegetale, precum morcovii sau spanacul. În plus, consumul moderat poate susține sănătatea digestivă, favorizând dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin și contribuind astfel la prevenirea unor afecțiuni.

„Foarte important de amintit este faptul că mămăliga nu conţine gluten (folosit frecvent ca aditiv în prepararea pâinii, pentru a ajuta la creşterea produselor de panificaţie, face aluatul pufos, elastic), deci poate fi consumată chiar şi de către persoanele care au intoleranţă la această proteină (ce se găseşte şi în bere, paste, pastă de dinţi, maioneză, mezeluri etc.), poate fi servită atât caldă cât şi rece, la micul dejun, la prânz, seara sau chiar între mese, ca gustare”, mai adaugă Mihaela Bilic.

Citește și: Cel mai bun pește pe care îl poți cumpăra din supermarketuri. Este mai ieftin decât macroul și mai sănătos decât somonul

Pentru un plus de gust și beneficii, mămăliga poate fi combinată cu ingrediente precum ardei iuți sau diverse condimente, care pot stimula metabolismul.

Citește și: Când sunt Moșii de Vară în 2026. Tradiții de Sâmbăta Morților și ce se împarte pentru cei adormiți

Cât timp trebuie să fierbi mămăliga pentru a nu te balona

„Atenţie: mămăliga nu trebuie fiartă până se afumă deoarece apar substanţe toxice precum acrilamida, iar toţi aminoacizii benefici dispar, lăsând în urmă doar compuşi cancerigeni. Dar trebuie fiartă suficient cât să devină puţin lipicioasă şi să nu se desprindă de pe lingură”, explică dr. Şerban Damian.

Un avantaj frecvent menționat este faptul că mămăliga nu produce, de regulă, senzația de balonare, spre deosebire de pâine. Acest lucru se explică prin modul diferit în care este procesat mălaiul în organism. În cazul produselor de panificație, fibrele din cereale pot fi mai greu de digerat, iar drojdia din aluat favorizează fermentația la nivel intestinal, ceea ce duce la acumularea de gaze și disconfort abdominal.