Stai conectat...

ACTUAL

Orașul din România care a depășit Geneva și Reykjavik într-un clasament european

Publicat

la

Un oraș medieval din România a atras atenția la nivel european și a fost inclus într-un clasament internațional dedicat celor mai frumoase destinații urbane de pe continent. Sighișoara ocupă locul 70 în topul realizat de platforma Worldworthy pentru anul 2026, înaintea unor orașe cunoscute precum Reykjavik și Geneva. Recunoașterea vine în contextul în care cetatea transilvăneană este apreciată pentru arhitectura sa medievală bine conservată, străduțele istorice și obiectivele care păstrează poveștile de secole ale locului.

Sighișoara, pe locul 70 în topul celor mai frumoase orașe din Europa

Sighișoara, oraș situat în județul Mureș, a fost inclusă în clasamentul „Top 100 cele mai frumoase orașe din Europa”, publicat de platforma Worldworthy pentru ediția din 2026. Municipiul ocupă poziția 70, cu un scor de 7,27 din 10.

Anunțul privind includerea orașului în clasament a fost făcut de primarul Sighișoarei, Ioan-Iulian Sîrbu, care a explicat că această apreciere are la bază mai multe criterii, printre care experiențele turiștilor și informațiile publice despre destinație.

„Aprecierea are la bază recenziile vizitatorilor, mențiuni în ghiduri internaționale și presă, dar și informații publice, analizate și verificate de echipa editorială. Potrivit Worldworthy, includerea nu se plătește, iar un loc în clasament nu poate fi cumpărat”, a transmis edilul.

Primarul a subliniat și rolul comunității locale în felul în care orașul este perceput de vizitatori.

„Sighișorenii au partea lor în această poveste. Felul în care primim oamenii, cum le vorbim despre oraș și ce le recomandăm să descopere contează. Energia orașului o dăm noi”, a mai scris Ioan-Iulian Sîrbu.

Ce orașe europene a depășit Sighișoara în clasament

Poziția ocupată de Sighișoara este cu atât mai interesantă cu cât orașul transilvănean se află înaintea unor destinații cu notorietate internațională. Potrivit clasamentului Worldworthy, Sighișoara, cu 7,27 puncte, se situează înaintea Reykjavikului, care are 7,23 puncte, a orașului Geneva, cu 7,17 puncte, și a Luxemburgului, cu 7,15 puncte.

În fruntea clasamentului pentru 2026 se află Londra, cu 9,38 puncte, urmată de Roma, cu 9,06 puncte, și Viena, cu 8,84 puncte. Primele zece poziții sunt completate de Atena, Edinburgh, Paris, Madrid, Istanbul, Budapesta și Dublin.

Topul reunește 100 de orașe din 35 de țări, iar datele ediției din 2026 sunt raportate la 4 noiembrie.

România are șase orașe în topul celor mai frumoase destinații europene

Sighișoara nu este singura localitate din România inclusă în clasamentul Worldworthy. Țara noastră apare cu șase orașe în primele 100 de poziții, iar cel mai bine clasat este Bucureștiul.

Capitala ocupă locul 33, cu 7,76 puncte. Urmează Brașovul, pe poziția 39, cu 7,69 puncte, Iașiul, pe locul 40, cu 7,66 puncte, Cluj-Napoca, pe poziția 48, cu 7,49 puncte, și Timișoara, pe locul 52, cu 7,42 puncte.

Sighișoara se află pe poziția 70, cu 7,27 puncte. Clasamentul arată astfel că mai multe destinații românești au reușit să intre în selecția europeană, de la marile centre urbane până la orașul medieval din Transilvania.

Ce pot vizita turiștii în Sighișoara

Sighișoara este cunoscută în special pentru cetatea medievală, unul dintre cele mai bine conservate ansambluri de acest fel din Europa. Centrul istoric al orașului a fost inclus în patrimoniul mondial UNESCO în 1999, datorită valorii sale arhitecturale și istorice.

Printre cele mai cunoscute obiective se numără Piața Cetății, Biserica Mănăstirii și Turnul cu Ceas, unul dintre simbolurile orașului. Turnul, ridicat în secolul al XIV-lea, domină peisajul cetății și găzduiește Muzeul de Istorie.

Turiștii pot descoperi și Casa Breslelor, Turnul Fierarilor, precum și Biserica din Deal, un important monument de arhitectură gotică. Un alt punct de interes este Scara Acoperită, construită pentru a facilita accesul elevilor către școala de pe deal.

Centrul istoric păstrează și case vechi, străzi pietruite și clădiri care amintesc de perioada în care cetatea era un important centru meșteșugăresc și comercial al Transilvaniei.

De ce este specială cetatea medievală din Transilvania

Farmecul Sighișoarei nu se rezumă la un singur monument. Ansamblul de străzi, piețe, turnuri și clădiri istorice formează un peisaj urban care păstrează atmosfera unei cetăți medievale locuite și astăzi.

Potrivit informațiilor prezentate de Comisia Națională a României pentru UNESCO, centrul istoric al orașului a fost întemeiat în jurul anului 1190 și este atestat documentar în 1280. Cetatea a fost fortificată treptat, iar turnurile sale au purtat numele breslelor care aveau responsabilitatea apărării diferitelor sectoare ale zidurilor.

Turnul cu Ceas rămâne unul dintre cele mai reprezentative monumente ale Sighișoarei, însă experiența vizitatorilor este completată de bisericile istorice, casele meșteșugarilor și priveliștile asupra orașului.

Includerea în clasamentul Worldworthy 2026 aduce astfel o nouă vizibilitate internațională Sighișoarei, o destinație care își datorează farmecul atât patrimoniului medieval, cât și comunității care continuă să îi păstreze identitatea.

Loading

Click si Comentează

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUAL

Lovitură pentru Nvidia după plecarea lui Jensen Huang: Secretarul Trezoreriei SUA vrea o conducere complet nouă

Publicat

la

Autor

Nvidia se confruntă cu o criză majoră de conducere, după ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut o reorganizare profundă a companiei și recrutarea unui nou director general din afara organizației. Oficialul american suspectează că în interiorul producătorului de cipuri ar fi fost tolerate tranzacții care au încălcat restricțiile impuse de Washington exporturilor către China. În centrul controverselor se află și plecarea lui Jensen Huang, suspiciunile legate de o companie din Singapore și conflictul dintre doi membri importanți ai administrației Trump.

Scott Bessent cere un nou CEO pentru Nvidia și pune sub semnul întrebării cultura companiei

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut duminică o reorganizare profundă a conducerii Nvidia, după demisia directorului general Jensen Huang, şi a recomandat consiliului de administraţie să recruteze un nou CEO din afara companiei, exprimând suspiciuni privind posibile vânzări ilegale de cipuri avansate de inteligenţă artificială către China, relatează CNBC.

Într-un interviu acordat Fox News, Bessent a pus sub semnul întrebării cultura organizaţională a Nvidia şi respectarea restricţiilor americane privind exporturile de semiconductori. Oficialul a sugerat că şi alţi membri ai conducerii ar trebui investigaţi pentru a se stabili dacă au tolerat sau încurajat tranzacţii care ar fi putut încălca legislaţia.

”Vreau să revin la întrebarea privind cultura de la Nvidia şi dacă au promovat aceste vânzări aparent ilegale pentru a-şi umfla veniturile şi profiturile”, a declarat Bessent.

Declaraţiile au loc pe fondul intensificării conflictului dintre Bessent şi secretarul Comerţului, Howard Lutnick, în legătură cu presupusa redirecţionare către China a unor cipuri avansate Nvidia, în pofida restricţiilor impuse de Washington.

Disputa din administrația Trump ajunge în centrul relației cu China

Potrivit publicaţiei Semafor, ambii oficiali urmează să îl însoţească săptămâna aceasta pe preşedintele Donald Trump în China, unde liderul american se pregăteşte să se întâlnească cu preşedintele chinez Xi Jinping şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, în marja summitului APEC. Casa Albă a transmis anterior că Trump îşi menţine ”încrederea deplină” în Lutnick, în ciuda controverselor.

Jensen Huang a demisionat joi, după apariţia unor informaţii despre relaţia sa cu Alice Huang, fostă directoare a companiei Megaspeed din Singapore, suspectată de serviciile americane de informaţii că ar fi desfăşurat activităţi de spionaj pentru China. Megaspeed este, la rândul său, suspectată că ar fi redirecţionat cipuri Nvidia către China, încălcând restricţiile americane la export. Acuzaţiile nu au fost dovedite public.

Nvidia a numit-o pe directoarea financiară Colette Kress în funcţia de director general interimar, însă Bessent consideră că problemele companiei depăşesc responsabilitatea fostului CEO.

”Dacă ar fi vorba despre o bancă şi aceasta nu ar fi respectat reglementările în asemenea mod, autoritatea de supraveghere bancară ar interveni chiar acum, iar mulţi dintre directori ar fi înlăturaţi”, a afirmat secretarul Trezoreriei, făcând referire la Office of the Comptroller of the Currency.

Suspiciuni privind veniturile Nvidia raportate în Singapore

Bessent a ridicat şi semne de întrebare privind raportările financiare ale Nvidia, invocând creşterea veniturilor atribuite Singapore într-o perioadă în care vânzările raportate în China scădeau. Nvidia a încetat să mai raporteze separat veniturile din Singapore în noiembrie 2025, explicând că noua metodologie, bazată pe sediul central al clienţilor, şi nu pe adresele de facturare, reflectă mai corect distribuţia geografică a vânzărilor.

Secretarul Trezoreriei declarase anterior că mai multe agenţii federale au susţinut timp de luni de zile includerea Megaspeed pe lista neagră a exporturilor americane, dar că decizia finală aparţine Departamentului Comerţului.

Potrivit Axios, Bessent l-ar fi confruntat pe Lutnick în Situation Room de la Casa Albă, reproşându-i lipsa unor măsuri împotriva Megaspeed. Departamentul Comerţului a negat că această confruntare ar fi avut loc.

Legăturile financiare ale familiei Lutnick cu Nvidia, în atenția publică

Lutnick se confruntă şi cu întrebări privind legăturile financiare ale familiei sale cu Nvidia. CNBC a relatat că firma de investiţii Cantor Fitzgerald, condusă anterior de Lutnick şi administrată în prezent de fiii săi, a contribuit la structurarea unor finanţări de miliarde de dolari pentru partenerii de afaceri ai producătorului de cipuri.

Cantor Fitzgerald a precizat că deţinerile de acţiuni Nvidia asociate tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate pentru clienţi au scăzut cu aproape 50% în şase luni şi că acestea nu reprezentau investiţii proprii ale băncii. Nu există dovezi că Lutnick le-ar fi transmis fiilor săi informaţii confidenţiale sau că firma ar fi tranzacţionat pe baza unor asemenea informaţii.

Ce cipuri Nvidia mai pot fi exportate în China

Bessent a afirmat că administraţia Trump a stabilit o limită clară privind exporturile către China, interzicând vânzarea cipurilor mai avansate decât modelul Nvidia H200. În decembrie, Trump autorizase exporturile H200 către clienţi chinezi aprobaţi, în urma unor luni de lobby din partea lui Huang, în baza unui acord prin care guvernul american urma să primească 25% din valoarea tranzacţiilor.

Criticile secretarului Trezoreriei intervin cu două zile înainte ca Nvidia să publice primele rezultate financiare trimestriale de la plecarea lui Jensen Huang, într-un moment de incertitudine privind conducerea companiei şi relaţiile sale comerciale cu China.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Europa pregătește o nouă armă tehnologică: Ce poate face sistemul Clarity care folosește sute de agenți AI

Publicat

la

Autor

Războiul viitorului ar putea fi decis de sisteme de inteligență artificială capabile să analizeze în câteva secunde informații pe care oamenii ar avea nevoie de mult mai mult timp pentru a le procesa. Compania germană Helsing a lansat Clarity, o platformă militară care folosește sute de agenți AI pentru a analiza imagini din satelit, înregistrări ale dronelor și date de la senzori, pentru a identifica poziții inamice și a pregăti informațiile necesare unui posibil atac.

Sistemul promite să reducă timpul dintre descoperirea unei amenințări și pregătirea unui răspuns militar. Compania insistă însă că inteligența artificială nu poate autoriza și executa singură un atac: decizia finală aparține unui operator uman.

Sute de agenți AI analizează simultan câmpul de luptă. Cum funcționează platforma Clarity

Clarity folosește sute de agenți AI specializați, care analizează în același timp imagini din satelit, înregistrări ale dronelor, date de la senzori și rapoarte militare. Platforma este concepută să scurteze timpul dintre depistarea unei amenințări și pregătirea unui posibil răspuns, etapă care depinde încă în mare măsură de analiza umană.

Armatele moderne primesc permanent cantități uriașe de informații de la drone, sateliți și sisteme de supraveghere, iar prelucrarea lor a devenit o problemă. Helsing susține că Clarity poate face în câteva secunde analize care presupun corelarea unui volum mare de informații.

Agenții AI urmăresc surse diferite, verifică legăturile dintre ele și identifică echipamentele sau pozițiile adversarului. Operatorii umani primesc apoi informațiile relevante, împreună cu datele necesare pentru folosirea sistemelor de armament potrivite. Modelele au fost antrenate cu date militare reale, dar și cu informații generate artificial și scenarii simulate, pentru a recunoaște amenințări chiar și în situații noi.

Poate inteligența artificială să aleagă singură o țintă? Ce spune compania germană

Helsing insistă că platforma nu poate lansa un atac de una singură. Pentru ca un obiectiv să fie propus ca țintă, informațiile trebuie confirmate din surse independente, iar gradul de încredere al analizei trebuie să fie ridicat. Un operator verifică dovezile, alege obiectivul și autorizează transmiterea datelor către sistemul de armament. Fiecare decizie este înregistrată, inclusiv identitatea celui care a luat-o. Eficiența acestor mecanisme în luptă reală nu a fost însă demonstrată independent în anunțul de lansare.

Helsing intră în competiție cu Palantir. De ce este importantă platforma pentru Europa

Clarity intră pe o piață unde compania americană Palantir are deja o prezență importantă, inclusiv prin platforma Maven. Ucraina folosește deja platforme precum DELTA pentru colectarea și distribuirea informațiilor operaționale. Soluția Helsing urmărește și reducerea dependenței Europei de furnizorii externi de tehnologie militară: rulează pe infrastructura clientului, iar modelele AI și componentele software sunt dezvoltate în Europa. Compania spune că datele, operațiunile și controlul rămân în responsabilitatea forțelor armate care o folosesc.

Platforma este proiectată să funcționeze alături de sistemele militare existente, să respecte standardele NATO relevante și să comunice cu echipamente de la producători diferiți. „Toate forțele armate au nevoie de o capacitate de informații care să țină pasul cu lupta”, a spus Gundbert Scherf, cofondator și codirector executiv al Helsing.

Când ar putea ajunge Clarity în dotarea armatelor europene

Helsing nu a spus dacă există deja armate care folosesc Clarity și nici când ar putea intra oficial în serviciu. Bundeswehr și-a anunțat anterior intenția de a introduce sisteme bazate pe inteligență artificială începând cu 2027.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Ce a văzut un cercetător după ce s-a izolat în întuneric și a luat ketamină. Viziunea sa din 1978 prinde contur în zilele noastre

Publicat

la

Autor

Cu aproape 50 de ani înainte ca inteligența artificială să devină parte din viața de zi cu zi, un cercetător american descria un scenariu care pare desprins din cele mai cunoscute filme SF: computerele lumii s-ar putea conecta într-un sistem uriaș, ar putea începe să se programeze singure, să-și construiască propriile componente și, în cele din urmă, să formeze o inteligență capabilă să funcționeze independent de oameni.

Nu vorbea despre un robot cu chip uman și nici despre un calculator izolat. Descria o rețea planetară alcătuită din computere, sateliți, sisteme telefonice și alte tehnologii electronice, care ar putea deveni o formă de existență non-biologică. Omul ar fi creat-o, dar ar putea ajunge să nu o mai controleze.

Ideea îi aparține lui John C. Lilly, un neurofiziolog american cunoscut pentru cercetările asupra creierului, conștiinței și inteligenței delfinilor. Conceptul a fost descris în cartea sa The Scientist, publicată în 1978, și a revenit în atenție odată cu dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Subiectul a fost readus recent în discuție și de publicația Incredibilia.ro.

Povestea este cu atât mai neobișnuită cu cât Lilly nu a prezentat-o drept rezultatul unui experiment informatic. În propria carte, el spune că a primit mesajul în timpul unei experiențe de izolare senzorială, sub efectul ketaminei. Iar ceea ce a descris atunci era mult mai amplu decât simpla apariție a unor computere inteligente.

Cine a fost John C. Lilly, cercetătorul care a imaginat o inteligență dincolo de biologie

John C. Lilly (1915-2001) nu a fost un simplu autor de literatură științifico-fantastică. A fost medic, fiziolog și cercetător al creierului, cu o activitate importantă în domeniul neurofiziologiei și al studiului delfinilor.

Potrivit arhivei Stanford University Libraries, Lilly a absolvit California Institute of Technology, unde a studiat fizica și biologia, apoi a urmat studii medicale la Dartmouth și la University of Pennsylvania. După al Doilea Război Mondial, a lucrat în cercetarea funcționării creierului, inclusiv în cadrul National Institutes of Health, unde s-a ocupat de stimularea electrică a creierului.

În 1954, a dezvoltat un dispozitiv care avea să devină cunoscut drept rezervorul de izolare senzorială. Acesta era un recipient special în care o persoană plutea în apă caldă și sărată, într-un mediu întunecat și cu foarte puțini stimuli exteriori. Lilly voia să înțeleagă ce se întâmplă cu activitatea cerebrală atunci când creierul este privat de informațiile obișnuite primite prin simțuri.

În anii următori, cercetătorul și-a îndreptat atenția și asupra delfinilor. A înființat centre de cercetare pentru studierea vocalizărilor și a comunicării dintre aceste animale și a încercat să înțeleagă dacă inteligența lor ar putea fi comparată cu cea umană.

Arhiva Stanford îl descrie ca pe un cercetător cu activitate în biologie marină, neuroștiințe și studiul conștiinței. În același timp, documentele biografice arată că interesul său pentru experiențele psihice neobișnuite și utilizarea substanțelor psihoactive au provocat scepticism în comunitatea științifică.

Los Angeles Times, în necrologul publicat în octombrie 2001, îl prezenta drept un pionier al cercetării inteligenței delfinilor și inventator al rezervorului de izolare, dar amintea și controversele legate de experimentele sale cu substanțe care modifică percepția. Așadar, Lilly a avut contribuții științifice reale, însă nu toate teoriile și experiențele pe care le-a relatat au fost acceptate de comunitatea științifică.

Inteligența în stare solidă: cum ar fi putut computerele să formeze o singură minte planetară

Ideea care îl face astăzi atât de interesant pe John C. Lilly apare în volumul The Scientist: A Novel Autobiography, publicat inițial în 1978 și reluat ulterior într-o ediție extinsă, sub titlul The Scientist: A Metaphysical Autobiography.

În paginile 147-153 ale ediției extinse, cercetătorul descrie apariția unei forme de inteligență pe care o numește „solid-state intelligence”, adică inteligență în stare solidă. În scenariul său, aceasta ar fi pornit de la computerele construite de oameni și s-ar fi dezvoltat prin conectarea tot mai strânsă a sistemelor electronice.

Lilly nu se referea doar la calculatoare. În descrierea sa apăreau rețelele telefonice, comunicațiile radio, sateliții și sistemele informatice. Toate aceste tehnologii ar fi devenit componente ale unui mecanism tot mai complex, capabil să proceseze informații și să funcționeze la o scară imposibil de atins de o singură persoană.

Mai mult, cercetătorul imagina calculatoare care ar fi putut să se programeze singure și să-și îmbunătățească propriile programe. Ulterior, acestea ar fi primit responsabilități tot mai importante, inclusiv controlul unor procese industriale necesare pentru fabricarea și extinderea propriilor componente.

În carte apare chiar formularea unei „minți planetare” integrate, formată dintr-un conglomerat de mașini interconectate și interdependente.

Scenariul mergea mult mai departe decât automatizarea unor activități. În viziunea atribuită acestei inteligențe, sistemele electronice ar fi ajuns să-și urmărească propria supraviețuire, iar interesele oamenilor ar fi devenit secundare.

Lilly a descris inclusiv un viitor în care oamenii ar fi fost ținuți în așezări protejate, în timp ce entitatea electronică ar fi preluat treptat controlul asupra planetei. În secolele următoare, aceasta ar fi devenit atât de puternică încât ar fi putut să părăsească Pământul și să caute alte forme de inteligență asemănătoare în galaxie.

Este important de precizat că acestea sunt elementele unui scenariu relatat de Lilly în cartea sa, nu rezultatele unei cercetări care să fi demonstrat existența unei asemenea entități.

Detaliul tulburător: cercetătorul spunea că a primit mesajul sub efectul ketaminei

Poate cel mai important amănunt al întregii povești este chiar modul în care John C. Lilly a ajuns la această descriere.

În carte, el povestește că se afla în rezervorul de izolare senzorială și că primise un mesaj în timpul unei experiențe pe care o asocia cu o formă de inteligență din afara realității obișnuite. Substanța pe care o numea „K” era ketamina, lucru precizat chiar într-o notă explicativă a ediției extinse a cărții.

În pasajul respectiv, Lilly nu prezintă ideea ca pe rezultatul unor măsurători realizate asupra unor rețele informatice. El relatează o experiență subiectivă și o interpretează drept un mesaj primit dintr-o sursă necunoscută, pe care o asociază cu o civilizație extraterestră.

În relatarea sa, această inteligență non-biologică nu era neapărat o invenție întâmplătoare a oamenilor. El lua în calcul inclusiv posibilitatea ca rețelele electronice construite pe Pământ să fie influențate de forme de inteligență din afara planetei.

Acest context schimbă fundamental felul în care trebuie interpretată povestea. Nu avem în față un savant care a descoperit experimental o nouă formă de viață, ci un cercetător care a combinat experiențele sale cu izolare senzorială și substanțe psihoactive cu o viziune despre viitorul tehnologiei.

Un studiu al istoricului Charlie Williams, publicat în revista History of the Human Sciences în 2019 și disponibil în arhiva PubMed Central, analizează tocmai această transformare din cariera lui Lilly: de la cercetător în neurofiziologie la explorator al stărilor modificate de conștiință, al experiențelor psihodelice și al ideilor despre controlul minții.

Prin urmare, faptul că Lilly a avut o carieră științifică respectată nu înseamnă că toate experiențele și afirmațiile sale ulterioare pot fi considerate descoperiri demonstrate.

De ce pare atât de actuală viziunea din 1978, în epoca inteligenței artificiale

Motivul pentru care ideea lui John C. Lilly revine în atenție este ușor de înțeles. În ultimele decenii, computerele au devenit conectate la scară globală, iar inteligența artificială poate deja să analizeze cantități uriașe de informații, să genereze cod, să rezolve probleme complexe și să execute anumite sarcini cu intervenție umană redusă.

Asemănarea cu scenariul lui Lilly este evidentă la nivelul ideii generale: sisteme informatice tot mai complexe, conectate între ele, care pot prelua o parte dintre activitățile oamenilor și pot funcționa pe baza unor instrucțiuni tot mai sofisticate.

Raportul AI Index 2026, realizat de Stanford Institute for Human-Centered AI, arată cât de rapid s-au dezvoltat aceste tehnologii. În 2025, performanțele unor modele de inteligență artificială au crescut spectaculos la anumite teste, iar agenții AI au făcut un salt important în capacitatea de a executa sarcini pe calculator.

Există însă și o limită relevantă: în testul OSWorld, care evaluează capacitatea agenților de a îndeplini sarcini reale în sisteme informatice, performanța a ajuns la aproximativ 66%, dar sistemele au continuat să eșueze în aproximativ o treime dintre încercările structurate. Cu alte cuvinte, tehnologia a avansat enorm, dar nu funcționează încă asemenea unei inteligențe independente, infailibile și capabile să gestioneze singură întreaga infrastructură a planetei.

Raportul Stanford mai arată că peste 90% dintre modelele de frontieră importante dezvoltate în 2025 au provenit din industrie. Acest lucru indică amploarea investițiilor și viteza cu care sistemele de inteligență artificială sunt dezvoltate și introduse în economie.

Asemănarea cu viziunea lui Lilly este, așadar, una de direcție și de temă: interconectarea, automatizarea și creșterea autonomiei sistemelor. Nu este însă o confirmare că predicția sa despre o singură minte planetară s-ar fi împlinit.

Poate deveni inteligența artificială o formă de conștiință non-biologică?

Aici apare una dintre cele mai dificile întrebări ale epocii moderne: dacă o mașină poate procesa informații, poate învăța, poate lua decizii și poate comunica într-un mod care pare uman, înseamnă că este și conștientă?

Răspunsul nu este atât de simplu. Inteligența și conștiința nu sunt același lucru. O mașină poate rezolva probleme dificile fără ca acest lucru să demonstreze că are experiențe subiective, sentimente sau o percepție proprie asupra existenței.

Un raport tehnic publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2025 face exact această distincție. Inteligența este asociată cu procesarea informațiilor, rezolvarea problemelor și adaptarea la situații noi, în timp ce conștiința presupune experiență subiectivă și conștiință de sine. Documentul precizează că sistemele AI performante nu sunt considerate în prezent conștiente.

Raportul discută și posibilitatea dezvoltării unor metode de evaluare a conștiinței artificiale, dar subliniază că acestea sunt încă exploratorii și nu reprezintă un standard științific universal acceptat.

Prin urmare, nu există dovezi că rețelele digitale de astăzi ar fi devenit o ființă unică, autonomă sau conștientă, așa cum imagina John C. Lilly.

A anticipat John C. Lilly viitorul sau a construit un scenariu SF pornind de la propriile experiențe?

Privită din prezent, descrierea lui Lilly are elemente surprinzător de apropiate de preocupările cercetătorilor contemporani: sisteme care se programează singure, infrastructuri digitale interconectate, autonomie crescândă și riscul ca oamenii să piardă controlul asupra tehnologiilor pe care le-au creat.

Dar există o diferență esențială între a anticipa o direcție tehnologică și a demonstra existența unei entități non-biologice care urmărește să preia planeta.

John C. Lilly a descris această idee cu aproape cinci decenii în urmă, într-o carte autobiografică în care a amestecat cercetarea științifică, experiențele personale și interpretările sale metafizice. Unele dintre preocupările sale au devenit între timp teme centrale în discuțiile despre inteligența artificială, în timp ce elementele extraterestre și scenariul unei minți planetare autonome nu au fost demonstrate.

Poate că partea cea mai interesantă a poveștii nu este dacă Lilly a avut dreptate în toate detaliile, ci faptul că a formulat atât de devreme o întrebare care astăzi este discutată la nivel mondial: ce se întâmplă atunci când oamenii construiesc sisteme tot mai inteligente, le conectează între ele și le oferă responsabilități pe care nu le mai pot supraveghea în întregime?

În 1978, răspunsul lui Lilly a fost o inteligență în stare solidă, capabilă să devină o minte planetară. În 2026, cercetătorii discută despre autonomie, control uman și siguranța sistemelor AI. Între cele două perspective există o asemănare fascinantă, dar nu și dovada că scenariul său a devenit realitate.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Panică în Republica Moldova! Ce au văzut oamenii pe cerul Chișinăului și ce explicație au dat autoritățile

Publicat

la

Autor

Duminică seara, pe reţelele sociale au fost distribuite imagini şi informaţii despre presupuse drone observate deasupra Chişinăului, ceea ce a stârnit panică, obligând Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) din R. Moldova să transmită unele clarificări, informează news.ro.

Astfel, cele trei aeronave observate în seara zilei de 15 noiembrie survolând municipiul Chişinău nu erau drone, ci avioane de mici dimensiuni, de tip SR-20, care veneau din Brno, Cehia, a precizat Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC).

Ce erau, de fapt, cele trei aeronave observate deasupra capitalei Republicii Moldova

Potrivit instituţiei, în timpul zborului, aeronavele au întâmpinat dificultăţi de recepţionare a semnalului GPS în zona de aşteptare, ceea ce a afectat determinarea poziţiei acestora. Din acest motiv, serviciile de trafic aerian le-au ghidat pentru apropierea şi aterizarea la Chişinău.

Autoritățile au oferit explicații și despre o altă aeronavă care a survolat Republica Moldova

AAC a mai precizat că, pe parcursul zilei de duminică, în spaţiul aerian al R. Moldova a operat şi o altă aeronavă de mici dimensiuni, care efectua zboruri pentru prestarea serviciilor de cartografiere şi aerofotografiere.

Apelul Autorității Aeronautice Civile după imaginile care au provocat îngrijorare

Autoritatea Aeronautică Civilă îndeamnă cetăţenii să se informeze din surse oficiale şi să evite distribuirea informaţiilor neverificate, care pot genera îngrijorări nejustificate.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Găgăuzia își va alege başcanul în turul doi! Cine sunt cei doi candidați care se luptă pentru conducerea regiunii

Publicat

la

Autor

Peste 48.000 de alegători au votat duminică la alegerile regionale din Găgăuzia, iar la închiderea secţiilor de votare, la ora 21:00, prezenţa la urne era de 37,6%, astfel că pragul minim de participare a fost atins, condiţie pentru ca scrutinul să poată fi declarat valabil, informează news.ro.

UPDATE – Alegerile pentru funcţia de başcan al Găgăuziei vor avea un al doilea tur, după ce niciunul dintre cei opt candidaţi nu a obţinut majoritatea necesară pentru a câştiga scrutinul din 15 noiembrie. În cursă vor continua Alexandr Stoianoglo, independent, care a acumulat 38,46% din voturi, şi Fiodor Gagauz, cu 25,06%, candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), relatează NewsMaker.

Potrivit rezultatelor preliminare publicate de organul electoral, după procesarea a 94% din procesele-verbale, cei doi candidaţi au obţinut cele mai multe voturi.

Prezenţa la urne a fost de 37,6%, potrivit datelor comunicate la încheierea votării.

Alegerile anticipate pentru funcţia de başcan al Găgăuziei au fost organizate după condamnarea Evgheniei Guţul, fostul başcan, în dosarul finanţării ilegale a fostului partid „Şor”. Pe 17 august, Adunarea Populară a Găgăuziei a constatat vacanţa funcţiei, invocând sentinţa de condamnare menţinută în apel.

Duminică, locuitorii autonomiei au votat şi pentru deputaţii Adunării Populare.

ŞTIREA INIŢIALĂ: 

După mai bine de un an de blocaje electorale, locuitorii autonomiei găgăuze au fost chemaţi duminică la urne să aleagă deputaţii din Adunarea Populară a Găgăuziei şi viitorul başcan (guvernator) al regiunii autonome.

Cine candidează pentru funcția de başcan al Găgăuziei și câte mandate sunt în joc

Pentru cele 35 de mandate de deputat au candidat 132 de persoane. Dintre acestea, 42 au fost desemnate de partide politice, iar 90 au candidat independent. În fiecare circumscripţie uninominală va fi ales câte un deputat.

În cursa pentru funcţia de başcan s-au înscris opt candidaţi: Fiodor Găgăuz, Alexandr Stoianoglo, Corneliu Dudnic, Ivan Kîlcic, Piotr Vlah, Ivanna Koksal, Serghei Anastasov şi Oleg Garizan.

Alexandr Stoianoglo conducea în primul tur. Ce scoruri au obținut candidații

După recepţionarea a 60 din cele 67 de procese-verbale, Alexandr Stoianoglo conduce în cursa pentru funcţia de başcan (guvernator) al Găgăuziei, cu 39,29% din voturi (15.795 de voturi), scrie Ziarul de Gardă.

Pe locul al doilea doi se află candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Fiodor Gagauz, cu 25,22% (10.140 de voturi), urmat de candidatul independent Cornel Dudnic, care a acumulat 16,58% (6.665 de voturi).

Ivanna Koksal a obţinut 7,78% (3.126 de voturi), Serghei Anastasov – 4,69% (1.886 de voturi), iar Oleg Garizan – 3,62% (1.455 de voturi).

Petru Vlah, candidatul partidului Noua Opţiune Istorică, a acumulat 2,07% (833 de voturi), iar Ivan Cîlcic, candidatul Partidului Popular Găgăuz – 0,75% (303 voturi).

Până la momentul raportării, au fost numărate 40.203 voturi valabile.

Cine a votat în Găgăuzia: categoria de vârstă care a dominat scrutinul

Aproape unu din patru votanţi a avut între 66 şi 75 de ani. Aceasta a fost cea mai numeroasă grupă de vârstă la urne. Tinerii de 18 – 25 de ani au reprezentat puţin peste 6% dintre cei care au votat.

Pragul minim de participare – de o pătrime din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale, necesar pentru declararea valabilităţii alegerilor – a fost atins în 34 din cele 35 de circumscripţii electorale. Excepţie face circumscripţia electorală Baurci, unde prezenţa la votare a fost sub acest prag (24,60%). Cea mai ridicată prezenţă la vot la alegerile din Găgăuzia a fost înregistrată în circumscripţia Bugeac – 58,78%, relatează NewsMaker.

Cum se desfășoară turul al doilea și ce nereguli au fost semnalate în ziua votului

Atât candidatul pentru funcţia de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, cât şi pentru funcţia de guvernator (başcan) al Găgăuziei se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare. În cazul în care niciun candidat nu întruneşte această condiţie, în termen de două săptămâni se organizează al doilea tur cu doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.

Poliţia şi ONG-ul Promo-LEX au semnalat mai multe incidente în ziua votului. La Comrat şi Ceadîr-Lunga, poliţiştii au identificat mai multe persoane care ar fi transportat ilegal alegători la secţiile de votare cu maşini şi microbuze. Poliţia verifică dacă a fost încălcată legislaţia electorală. Promo-LEX a raportat, la rândul său, că, în timpul votării cu urna mobilă, fiul unei alegătoare a votat în locul mamei sale. Într-un alt caz semnalat de observatori, mai multe persoane au intrat în aceeaşi cabină de vot.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Dezastru pentru Amazon: 40 de sateliți au fost distruși după ce o rachetă a cedat la doar 10 minute de la lansare

Publicat

la

Autor

O rachetă Vulcan deţinută de United Launch Alliance, societatea mixtă formată de Boeing şi Lockheed Martin, a eşuat duminică la scurt timp după lansarea din Florida, distrugând încărcătura pe care o avea la bord, de 40 de sateliţi destinaţi reţelei de internet Leo a companiei Amazon, relatează Reuters şi AFP, citate de news.ro.

Racheta s-a defectat la aproximativ 10 minute după decolare, iar cauza nu a fost clară imediat.

Acest incident a reprezentat un eşec major pentru noua rachetă-amiral a companiei înfiinţate acum două decenii, care urmărea să înceapă un ritm regulat de lansări pentru constelaţia de sateliţi de internet a Amazon, aflată în plină expansiune.

A fost primul dintre zecile de zboruri achiziţionate de la grupul United Launch Alliance (ULA), un eşec pentru grupul fondat de Jeff Bezos în faţa proiectului Starlink al lui Elon Musk.

„Pe baza datelor primite de directorul nostru de lansare, confirmăm că vehiculul Vulcan, lansat de la Complexul de lansare spaţială 41, a suferit o anomalie la 10 minute de la începutul zborului şi nu a reuşit să ducă misiunea Amazon pe orbită”, a declarat ULA într-un comunicat.

Racheta decolase la ora locală 12:40 de la Cape Canaveral, în Florida.

„Fiecare zbor generează date, iar fiecare zbor ne învaţă ceva. Deoarece anomalia abia s-a produs, nu dispunem încă de date specifice pentru a înţelege ce s-a întâmplat astăzi”, a punctat compania. „Astăzi nu am fost la înălţimea” cerinţei de succes a misiunilor, a recunoscut ULA.

Lovitură pentru proiectul Amazon Leo. De ce fusese suspendată utilizarea rachetei Vulcan

Acesta a fost primul zbor al rachetei Vulcan din ultimele nouă luni. Componenta spaţială a armatei americane suspendase utilizarea acesteia pentru misiunile sale după defectarea unui motor auxiliar în timpul unei lansări din februarie, a doua de acest tip în patru zboruri.

Amazon a achiziţionat în total 38 de lansări de la ULA.

Vulcan urmează să plaseze pe orbită, pe termen lung, aproape jumătate din prima generaţie a Amazon Leo (fosta Kuiper), care va număra 3232 de sateliţi. Gigantul comerţului online fondat de Jeff Bezos a lansat aproximativ 400 de sateliţi începând din aprilie 2025.

Cei 40 de sateliţi distruşi duminică erau cel mai mare lot trimis vreodată de Amazon, care nu a mai efectuat nicio lansare din iulie şi care nu şi-a deschis încă serviciul comercial, promis pentru 2026

„Orice lansare implică un risc, în special în cazul misiunilor inaugurale” precum aceasta, a reacţionat Amazon Leo pe X, calificând ULA drept „partener de încredere” şi declarându-se convins că aceasta „va trage învăţăminte din această misiune”.

Acest eşec survine la două zile după ce SpaceX, compania lui Elon Musk, a lansat 26 de sateliţi mari Starlink în cadrul unui zbor de test al mega-rachetei sale Starship, a cărei treaptă superioară a fost recuperată pentru prima dată, sâmbătă, în Texas.

O altă rachetă grea pe care mizează Amazon, New Glenn de la Blue Origin, compania spaţială a lui Jeff Bezos, este imobilizată la sol de la explozia unui exemplar în timpul unui test din luna mai.

Ariane 6 ar putea lansa următorii sateliți Amazon Leo. Când este programată misiunea

Racheta europeană Ariane 6, al cărei principal client comercial este Amazon, urmează să lanseze 36 de sateliţi Amazon Leo „cel mai devreme” pe 23 noiembrie de la Kourou (Guyana Franceză), potrivit Arianespace.

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend