Autoritățile spaniole au luat măsuri dure privind consumul de alcool în Insulele Baleare, iar turiștii care se cazează la all-inclusive nu mai au voie să consume decât șase băuturi pe zi.

Turiștii care merg în Insulele Baleare – Mallorca, Ibiza, Menorca și Formentera, pot primi amenzi considerabile pe măsură ce autoritățile înăspresc măsurile împotriva petrecerilor excesive.

După ce turiștii au început să provoace tot mai multe incidente din cauza episoadelor alimentate de alcool, localnicii au început să organizeze proteste prin care să ceară măsuri împotriva comportamentului zgomotos, creșterii prețului chiriilor și supraaglomerării plajelor.

Autoritățile spaniole au introdus o serie de restricții privind turiștii și consumul excesiv de alcool, în special în zonele din apropierea stațiunilor Magaluf și San Antonio.

A fost emis, astfel, un „Decret pentru turism responsabil” în 2024 care a interzis consumul de alcool pe stradă. Încălcarea regulii poate atrage amenzi între 500 și 3000 de euro.

Spre exemplu, britanicii care călătoresc în următoarele luni în Insulele Baleare  au fost anunțați de directorul executiv al companiei John Mason International, Simon Hood, că trebuie să evite consumul de alcool în spații publice, precum și zgomotul excesiv pe timpul nopții, dacă nu vor să fie sancționați.

El avertizează că autoritățile locale nu vor tolera comportamentul antisocial al turiștilor în lunile următoare, iar sancțiunile pot deveni semnificative pentru cei care încalcă regulile.

Legea din Insulele Baleare interzice consumul de alcool pe străzi și plaje cu amenzi care variază, acum, între 750 de euro (aproximativ 650 de lire) și 3.000 de euro (aproximativ 2.600 de lire) pentru cei care încalcă regulile.

Vânzarea alcoolului în magazinele de tip off-licence a fost restricționată între orele 21.30 și 08.00 în zonele desemnate, ca măsură suplimentară pentru combaterea consumului pe stradă și a comportamentului antisocial.

„Regulile pot părea stricte, dar scopul lor este să mențină echilibrul între localnici, care își continuă viața de zi cu zi, și turiștii care își petrec vacanța. Dacă ar fi să dau un singur sfat, ar fi acesta: distrați-vă, dar cu măsură”, a spus Simon.

Nicușor Dan a legat semnificația Zilei Europei de Ziua Independenței României, afirmând că ambele simbolizează orientarea occidentală și democratică a statului român.

„Sărbătorim azi Ziua Europei, mâine Ziua Independenței. Sunt două momente legate între ele, sunt legate de destinul occidental al României. Și e util în momente ca astea să ieșim puțin din logica momentului și să avem o privire de ansamblu, în perspectivă, pe istoria recentă a României”, a spus Nicușor Dan.

„Pacea nu este garantată”

Președintele a subliniat că principalul câștig al proiectului european rămâne pacea, pe care a descris-o drept fundament al prosperității și stabilității economice. Nicușor Dan a făcut referire și la războiul din apropierea granițelor României, afirmând că pacea nu trebuie considerată un lucru garantat.

„Uniunea Europeană a însemnat, în primul rând, pace în Europa. Și pacea aduce prosperitate. Și pacea nu este de la sine înțeleasă, așa cum vedem în războiul care se desfășoară lângă noi”, a mai afirmat șeful statului.

Citeşte şi: Sorin Grindeanu, atac la coaliţia PNL-USR de Ziua Europei. „Construcție și prosperitate, nu tăieri haotice și pauperizare”

Totodată, acesta a susținut că aderarea la Uniunea Europeană a contribuit semnificativ la modernizarea României și la creșterea nivelului de trai, chiar dacă persistă probleme precum inegalitățile sociale și corupția.

„E de asemenea adevărat că există o corupție care îi sfidează pe români și mai ales pe românii cu venituri mici. Însă, dacă tragem linie, după 20 de ani românii o duc mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”, a spus Nicușor Dan.

Beneficiile financiare ale apartenenței la UE

Președintele a prezentat și bilanțul financiar al relației României cu Uniunea Europeană, afirmând că țara a beneficiat de fonduri importante pentru infrastructură, agricultură, dezvoltare rurală și restaurarea patrimoniului cultural. Potrivit acestuia, investițiile europene au contribuit la modernizarea drumurilor, la susținerea comunităților rurale și la finanțarea unor obiective istorice și culturale importante.

În ultimii 20 de ani, România a plătit 36 de miliarde de euro la bugetul european și a încasat 110 miliarde de euro, rezultând un câștig net de 74 de miliarde de euro.

„Din acestea, 45 de miliarde s-au dus în agricultură și în dezvoltarea satelor românești. Avem 4.000 de kilometri de drumuri care au fost sau construite, sau modernizate cu bani europeni. Avem sute de milioane de euro care s-au dus pe simboluri identitare românești: biserici, mănăstiri, cetăți, castele, Sarmizegetusa, muzee, toate astea cu bani europeni”, a declarat Nicușor Dan.

Critici la adresa unor politici europene

În discursul său, Nicușor Dan a afirmat că Uniunea Europeană a făcut și greșeli strategice în ultimii ani, menționând politicile energetice, dependența de gazele rusești, slăbirea industriei de apărare și anumite măsuri de mediu considerate prea agresive pentru industrie. Şeful statului a susținut că unele decizii au fost influențate excesiv de abordări ideologice și a cerut o dezbatere mai realistă și mai pragmatică asupra viitorului Europei.

„Europa a făcut greșeli. Când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală. Când și-a neglijat industria de apărare, asta a fost o greșeală. Când în politica de mediu, evident justificată, a fixat niște ținte mult prea ambițioase și a afectat industria grea, și asta a fost o greșeală. Când pe mai multe subiecte a acționat ideologic, a fost de asemenea o greșeală”, a spus președintele României.

Citeşte şi: Ilie Bolojan, mesaj dur de Ziua Europei. „Vrem o țară a șanselor egale, pentru fiecare dintre noi, sau o țară dominată de ură și dezinformare?”

România trebuie să fie mai influentă în UE

Șeful statului a declarat că România nu și-a apărat întotdeauna eficient interesele în interiorul Uniunii Europene și că statul român trebuie să devină mai activ și mai coerent în negocierile europene: „România a fost de multe ori slabă în interiorul Uniunii Europene, în discuțiile care au avut loc acolo. România nu și-a apărat de multe ori în mod coerent obiectivele, pentru că, din nou, e politică, nu este cenaclu. În interiorul Uniunii Europene, țările europene își promovează interesele naționale”.

În opinia sa, toate statele membre își promovează propriile interese, iar România trebuie să procedeze la fel, prin alianțe și politici clare.

„Suntem în momentul în care România e credibilă, știe să acționeze în cadrul Uniunii Europene, știe să facă alianțe pentru a-și susține politicile și știe să-și apere interesele așa cum alte țări din Uniune o fac. Deci să spunem că liderii români se duc la liderii europeni ca să primească ordine de acolo, asta nu e altceva decât o lozincă”, a mai afirmat Nicușor Dan.

Primul Cod galben este valabil sâmbătă, între orele 10:00 și 22:00, și vizează județele: Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Argeș, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și parțial Hunedoara și Alba.

Meteorologii avertizează că în cea mai mare parte a Olteniei și Transilvaniei, în nord-vestul Munteniei, nordul și vestul Moldovei, dar și local în Carpații Meridionali și Orientali, vor apărea episoade de instabilitate atmosferică accentuată.

Potrivit ANM, fenomenele se vor manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și, izolat, grindină.

„În cea mai mare parte a Olteniei şi a Transilvaniei, nord-vestul Munteniei, nordul şi vestul Moldovei şi local în Carpaţii Meridionali şi Orientali vor fi perioade cu instabilitate atmosferică, ce se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, izolat intensificări ale vântului (rafale de 40…50 km/h) şi grindină. În intervale scurte de timp (3 ore) sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 15…25 l/mp şi izolat de 30…50 l/mp”, au transmis meteorologii.

Citește și: Rupere de nori, este cod galben de inundații. Avertismentul ANM pentru aceste județe, orașul acaparat deja de ploi torențiale

ANM precizează că fenomene de instabilitate atmosferică vor apărea și în restul țării, însă pe arii mai restrânse.

Meteorologii au emis și o a doua avertizare Cod galben, valabilă de sâmbătă, ora 22:00, până duminică la ora 10:00.

Aceasta vizează județele Botoșani, Suceava, Neamț, Iași, Bacău și parțial Harghita.

În aceste zone sunt așteptate ploi importante cantitativ.

„În nordul şi vestul Moldovei şi local în Carpaţii Orientali vor fi averse ce vor acumula cantităţi de apă de 20…40 l/mp”, au precizat specialiștii ANM.

Citește și: Primăvara vine cu surprize! Unde ninge începând de mâine, conform meteorologilor Accuweather

Meteorologii anunță schimbări și pentru București, unde vremea se va răci semnificativ.

Cerul va fi mai mult noros, iar temporar va ploua slab. Vântul va sufla slab și moderat.

Temperatura maximă va ajunge la aproximativ 19 grade Celsius, în timp ce minima nopții va coborî la 12–13 grade.

Sorin Grindeanu a afirmat că pentru partidul său proiectul european înseamnă rezultate concrete, investiții și măsuri care să aducă beneficii directe cetățenilor.

„Social-democrații români au fost forța politică determinantă pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Pentru noi, Europa înseamnă muncă și rezultat, nu discursuri sterile”, a transmis Sorin Grindeanu pe pagina sa de Facebook.

Liderul PSD a acuzat existența unor forțe politice care se declară pro-europene, dar care, în opinia sa, ar împiedica dezvoltarea României și stabilitatea economică: „Rămânem consecvenți acestui obiectiv, indiferent de piedicile pe care anumite forțe politice, care se pretind pro-europene, încearcă, în prezent, să le pună României”.

Citeşte şi: Ilie Bolojan, mesaj dur de Ziua Europei. „Vrem o țară a șanselor egale, pentru fiecare dintre noi, sau o țară dominată de ură și dezinformare?”

Potrivit liderului social-democrat, direcția europeană trebuie susținută prin politici care promovează solidaritatea, creșterea economică și protejarea nivelului de trai, nu doar prin declarații politice.

„Construcția europeană se bazează pe solidaritate și prosperitate pentru toți cetățenii, iar guvernările PSD s-au axat mereu pe măsuri care au servit acestor deziderate”, a mai transmis Sorin Grindeanu.

Sorin Grindeanu a enumerat mai multe realizări pe care le atribuie guvernărilor PSD, printre care creșterea veniturilor populației, susținerea economiei în perioade dificile și utilizarea fondurilor europene pentru investiții și dezvoltare. Acesta a susținut că aceste rezultate reprezintă dovezi concrete ale direcției asumate de partid în raport cu proiectul european.

„Am crescut veniturile românilor, am protejat economia în momente dificile și am susținut investițiile. Am folosit fondurile europene pentru dezvoltare și am insistat ca România să aibă o voce respectată la nivel european”, a afirmat președintele PSD.

Citeşte şi: PSD începe negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare. Sorin Grindeanu, posibil premier

Sorin Grindeanu a prezentat și prioritățile partidului pentru perioada următoare, menționând negocierea unui buget european post-2027 favorabil României, aderarea la OCDE și pregătirea pentru intrarea în Zona Euro.

„Pentru România, parte integrantă a Uniunii Europene, avem în continuare obiective clare: un buget european post-2027 care finanțează măsurile și investițiile de care are nevoie România, integrarea în OCDE și pregătirea pentru Zona Euro”, a transmis liderul PSD.

În finalul mesajului, Sorin Grindeanu a criticat ideea unor politici economice bazate pe reduceri de venituri și măsuri de austeritate, pledând pentru stabilitate economică, investiții și politici orientate spre creștere și prosperitate.

„Construcție, măsuri lucide și prosperitate, nu tăieri haotice de venituri, aventuri economice și pauperizare!”, a conchis președintele PSD.

În mesajul publicat pe Facebook cu ocazia Zilei Europei, Ilie Bolojan a vorbit despre direcția în care ar trebui să meargă România și despre conflictul dintre reformă și vechile structuri de influență.

Premierul interimar susține că în România a funcționat ani la rând un sistem bazat pe relații și privilegii, nu pe competență.

„Ani la rând, în România a supravieţuit un mecanism de putere cu rădăcini adânci în comunism, un sistem în care unii avansau prin relaţii, nu prin competenţă, în care resursele statului serveau reţele de influenţă, nu oamenii. Astăzi, acest sistem reacţionează. Pentru că reformele îi taie privilegiile şi sursele de putere. De aceea, modernizarea României este o luptă grea”, a transmis Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan, mesaj de Ziua Europei

Șeful Executivului a afirmat că apartenența României la Uniunea Europeană reprezintă mai mult decât o alianță economică sau politică și a vorbit despre valorile pe care le consideră esențiale pentru funcționarea statului.

Potrivit lui Bolojan, modelul european înseamnă instituții puternice, respect pentru lege și pentru banul public.

„Europa înseamnă exact opusul: instituţii puternice, lege egală pentru toţi, respect pentru banul public şi şanse câştigate prin muncă”, a subliniat premierul interimar.

În mesajul său, Ilie Bolojan a insistat și asupra ideii că România trebuie să își păstreze parcursul european și să continue colaborarea cu statele occidentale.

„Astăzi este Ziua Europei. E şi ziua noastră. Un proiect construit în timp, cu efort şi sacrificii, care azi face parte din realitatea noastră. Europa înseamnă parteneriate puternice, încredere şi solidaritate între ţări care au ales acelaşi drum. Înseamnă că România nu este singură, ci lucrează alături de oameni şi state care cred în aceleaşi valori şi care construiesc împreună un viitor mai sigur şi mai prosper”, a transmis acesta.

Ilie Bolojan a comparat modelul european cu ceea ce el numește un sistem bazat pe obediență și privilegii.

„Ne dorim o ţară care parte dintr-o comunitate a regulilor, a muncii şi a libertăţii sau întoarcerea la un sistem bazat pe privilegii, obedienţă şi nedreptate?”, a spus premierul interimar.

Mesajul vine într-un context politic tensionat, cu doar câteva zile înainte de votul asupra moțiunii de cenzură depuse împotriva Guvernului.

În finalul mesajului, Bolojan le-a mulțumit celor care au participat la manifestațiile pro-europene și de susținere a reformelor.

„Le mulţumesc tuturor celor care ies astăzi în stradă pentru valorile democratice. Chiar dacă nu sunt în Bucureşti, sunt alături de ei şi de toţi cei care cred într-o Românie europeană, modernă şi dreaptă. Democraţia nu se apără o dată la câţiva ani. Se apără în fiecare zi. La mulţi ani, România! La mulţi ani, Europa!”, a transmis Ilie Bolojan.

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, anchetatorii s-au autosesizat după ce o femeie de 38 de ani, membră a familiei victimei și aflată sub măsuri de protecție, a reclamat o discuție avută cu fratele lui Emil Gânj.

Incidentul ar fi avut loc pe 27 aprilie 2026, în apropierea unui magazin din localitate. Potrivit femeii, aceasta ar fi fost abordată de fratele inculpatului, care i-ar fi făcut afirmații legate de declarațiile pe care urma să le dea în procesul penal.

„La data de 27 aprilie 2026, o femeie de 38 de ani, membră a familiei victimei şi beneficiară a unor măsuri de protecţie, a informat poliţiştii că, în timp ce se afla în proximitatea unui magazin din localitate, ar fi fost abordată de fratele persoanei urmărite, care i-ar fi adresat afirmaţii referitoare la declaraţiile pe care aceasta urma să le ofere în cadrul procesului penal”, a transmis IPJ Mureş.

Citește și: Criminalul elevei din Bihor a fost prins. Bóné Jozsef-Zsolt și-a recunoscut fapta odioasă. Cum a murit Alice: „I-am dat cu cuțitul în gât de 2-3 ori”

Deși femeia le-a spus anchetatorilor că nu s-a simțit în pericol și nu a depus plângere pentru amenințare, polițiștii au decis să continue verificările din oficiu.

Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș, iar cazul este analizat sub suspiciunea infracțiunilor de influențarea declarațiilor și amenințare.

Autoritățile spun că situația este monitorizată constant, iar polițiștii au reluat discuțiile cu persoana vizată pentru a evalua eventualele riscuri.

În baza unor încheieri penale emise de Tribunalul Mureș, autoritățile asigură protecție permanentă pentru trei imobile în care locuiesc rude ale victimei.

Totodată, trei persoane considerate aflate în risc beneficiază de însoțire și măsuri speciale de siguranță.

IPJ Mureș a anunțat că polițiștii Secției 13 Poliție Rurală Zau de Câmpie desfășoară activități permanente de pază, supraveghere și prevenire pentru a evita apariția unor conflicte sau tensiuni în zonă.

„Chiar şi în absenţa unei plângeri prealabile, poliţiştii au continuat verificările, au reluat discuţiile cu persoana vizată şi au monitorizat permanent situaţia operativă din zonă. În cadrul măsurilor instituite, poliţiştii Secţiei 13 Poliţie Rurală Zau de Câmpie desfăşoară activităţi de pază, supraveghere şi prevenire, pentru a identifica şi aplana orice posibilă stare tensionată sau conflictuală. Zona se află sub control operaţional, iar prezenţa poliţiştilor este adaptată evoluţiei situaţiei din teren”, a transmis instituţia.

Citește și: Declarațiile cutremurătoare ale tatălui Aliciei, tânăra ucisă cu sânge rece în Bihor: „Un cioban, recidivist criminal, mi-a executat fiica!”. Ce spun medicii

Anchetatorii au stabilit că fratele lui Emil Gânj merge periodic la locuința părinților, aflată în apropierea uneia dintre casele aflate sub protecția poliției.

Potrivit IPJ Mureș, acesta desfășoară activități gospodărești și are asupra sa unelte specifice, însă zona este monitorizată continuu pentru prevenirea oricăror incidente.

Emil Gânj, din Miheșu de Câmpie, este judecat pentru omor calificat cu premeditare, distrugere, profanare de cadavre, violare de domiciliu și încălcarea unui ordin de protecție.

Potrivit procurorilor, bărbatul ar fi mers înarmat cu un topor la locuința concubinei sale, ar fi spart geamurile și ușa casei, după care ar fi lovit-o mortal în zona capului.

Anchetatorii susțin că ulterior ar fi incendiat atât cadavrul femeii, cât și locuința, folosind benzină.

Bărbatul, condamnat anterior pentru o altă crimă, este arestat preventiv în lipsă și figurează în continuare pe lista persoanelor urmărite general.