Incidentul a avut loc duminică, în zona localității Șerbăuți, județul Suceava. Aparatul de zbor a fost găsit pe un câmp, fără a fi deocamdată clar dacă este vorba despre o dronă militară, una de supraveghere sau un dispozitiv folosit în alte scopuri, precum contrabanda sau activități civile.

Dronă prăbușită în județul Suceava, la 25 de km de graniţa cu Ucraina

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, imaginile indică faptul că drona s-a prăbușit în afara zonelor locuite și departe de infrastructura critică. Nu au fost înregistrate victime și nu s-au produs pagube materiale.

Autoritățile au intervenit rapid la fața locului, au securizat perimetrul și au demarat verificări. Zona a fost izolată, iar echipele competente analizează resturile aparatului pentru a stabili cu exactitate proveniența acestuia și condițiile în care a ajuns pe teritoriul României.

Citeste si MAE l-a convocat de urgență pe ambasadorul rus după ce o dronă a căzut Galați: „Federația Rusă a încălcat suveranitatea spațiului aerian al României!”. UPDATE: Ce a cerut România Moscovei

Specialiștii iau în calcul mai multe ipoteze, inclusiv posibilitatea ca drona să fie un aparat de supraveghere deviat de la traseu din cauza bruiajului electronic sau să aibă o altă destinație inițială. De asemenea, o altă variantă luată în calcul ar fi aceea că am putea avea de-a face cu o dronă pentru transport de țigări.

Dronă prăbuşită la Galaţi. Pagube materiale însemnate

Incidentul din judeţul Suceava are loc la o săptămână după ce o dronă rusească cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în municipiul Galați, după ce a deviat de la traseu.

La acel moment, autorităţile române au ridicat de la sol două avioane Eurofighter britanice după ce mai multe drone au fost detectate în apropierea graniței, în localitatea ucraineană Reni. Potrivit MApN, „se pare că una din drone a scăpat din acest roi” și a căzut în Galați.

Citeste si Cel mai grav incident de la izbucnirea războiului din Ucraina. DSU confirmă că drona căzută la Galaţi are încărcătură explozivă

Drona de la Galaţi a produs pagube însemnate: a fost „afectată o anexă dintr-o gospodărie, precum și un stâlp de electricitate”, marcând prima dată când sunt produse pagube din cauza unei drone rusești căzute în România. Nu au existat victime, iar încărcătura explozivă a fost detonată în siguranță.

În noaptea de 2 spre 3 mai a.c., polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung au fost sesizați cu privire la un eveniment rutier în care a fost implicat un singur autoturism, pe str. Târgoviște.

La locul evenimentului au intervenit polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, din cercetările preliminare rezultând că un autoturism care circula pe strada amintită, din direcția Mioarele spre Câmpulung, în împrejurări ce fac obiectul cercetărilor, pe un tronson în curbă la dreapta, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și a intrat în coliziune cu un cap de pod situat în partea stângă a sensului său de deplasare, după care s-a răsucit și a intrat în coliziune cu un stâlp din beton al rețelei electrice, situat pe aceeași parte.

În urma impactului, un ocupant al autovehiculului, identificat ca fiind un bărbat de 33 de ani, din Câmpulung, a fost găsit în afara autoturismului, celui în cauză fiindu-i aplicate manevre de resuscitare, însă fără rezultat.

De asemenea, în autoturism a fost identificat al doilea ocupant, poziționat între scaune, acesta fiind un tânăr de 22 de ani, din Câmpulung, care a fost preluat de un echipaj medical și transportat la spital.

În urma testării cu aparatul etilotest a celui de-al doilea ocupant al autoturismului a rezultat că acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice, rezultatul fiind sub limita de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, (0,24 mg/l), tânărul afirmând că nu își amintește cine se afla la volanul autoturismului în momentul accidentului. Celui în cauză i-au fost recoltate probe biologice de sânge.

Din verificările efectuate în bazele de date a rezultat că ambii ocupanți sunt deținători de permis de conducere, cu dreptul de a conduce valabil.

În urma cercetărilor desfășurare de polițiștii criminaliști, coroborate cu investigațiile efectuate de polițiștii rutieri, a rezultat că la momentul producerii accidentului, autoturismul ar fi fost condus de tânărul de 22 de ani.

Pentru asigurarea cadrului legal necesar verificărilor, în cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, iar cercetările continuă, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care evenimentul rutier a avut loc și luarea măsurilor legale care se impun.

Calendar ortodox 4 mai 2026. Există mărturii potrivit cărora Sfânta Muceniţă Mavra de pe Ceahlău ar fi vindecat oameni bolnavi după ce aceştia i s-ar fi rugat, ar fi salvat oameni aflaţi în primejdie pe munte, ar fi vindecat de boli precum infertilitate sau depresie.

La rândul său, Sfânta Muceniţă Pelaghia este considerată ocrotitoarea căsniciei şi dă ajutor grabnic atunci când există probleme în căsnicie. Rugăciunea către aceasta sfântă ajută la restabilirea înţelegerii şi armoniei în familie.

Sărbători religioase 4 mai 2026

Ortodoxe: Sfânta Muceniţă Mavra de pe Ceahlău; Sfânta Muceniţă Pelaghia

Greco-catolice: Sf. m. Pelaghia (sec. IV)

Romano-catolice: Sf. Florian, m.

Calendar ortodox 4 mai 2026. Cine a fost Sfânta Muceniţă Mavra de pe Ceahlău

Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Muntele Ceahlău a fost canonizată la 1 iulie 2025 de către Biserica Ortodoxă Română, alături de alte femei cu viață sfântă.

S-a născut spre sfârșitul secolului al XVII-lea într-un sat de pe Valea Bistriței, primind la botez numele Maria. A crescut într-o familie creștină şi încă de mică s-a dedicat rugăciunii, postului și faptelor bune.

La vârsta de 20 de ani, atrasă de viața ascetică, Maria a plecat în căutarea unei sihăstrii în zona masivului Ceahlău. După întâlnirea cu o pustnică, aceasta s-a retras la Schitul Silvestru, unde a fost tunsă în monahism și a primit numele Mavra.

Maica Mavra a ales să ducă o  viaţă aspră. Mânca o singură dată pe zi, dormea foarte puțin și petrecea mult timp în rugăciune și nevoință. Ulterior,  s-a retras într-o poiană de sub vârful Ceahlăului, la Ponoare, unde și-a construit o chilie modestă.

În jurul său s-a format treptat o mică comunitate monahală, iar locul a devenit cunoscut sub numele de „Poiana Maicilor”. Sfânta era adesea însoțită de o căprioară, iar numeroși credincioși veneau la ea să caute alinare şi rezolvare la necazurile lor, potrivit crestinortodox.ro

Înainte de moarte, Maica Mavra și-a cunoscut sfârșitul, s-a spovedit și împărtășit, apoi le-a oferit ultimele îndemnuri ucenicelor sale. A fost înmormântată în poiana de la Ponoare.

Chipul său a fost pictat încă din 1968 în biserica Schitului Vovidenia din cadrul Mănăstirea Neamț.

Calendar ortodox 4 mai 2026. Cine a fost Sfânta Muceniţă Pelaghia

Sfânta Pelaghia s-a născut în cetatea Tars într-o familie păgână. Când a auzit, pentru prima dată, învăţăturile lui Hristos, Pelaghia a simţit chemarea de a se converti la creştinism.

La acea vreme, a sosit în Tars împăratul Dioclețian (284-305) al cărui fiu se îndrăgosteşte de Pelaghia. Însă când află că tânăra s-a convertit la creştinism, acesta se sinucide.

Cucerit de frumusețea Sfintei Pelaghia, Diocleţian încearcă să o convingă să renunțe la Hristos, promiţându-i averi nemăsurate. Tânăra refuză, însă, spunându-i că L-a ales deja pe Hristos drept soţ.

Drept pedeapsă, împăratul a poruncit să fie băgată într-un viţel de metal care să fie aruncat în flăcări. Pelaghia şi-a făcut semnul sfintei cruci, a rostit rugăciuni de slavă lui Dumnezeu și, intrând în foc, s-a topit precum ceara, scrie crestinortodox.ro

Calendar ortodox 4 mai 2026. Rugăciune pentru bună înţelegere între soţi către Sfânta Muceniţă Pelaghia

Sfântă Muceniță, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

Moise in chip tainic a primit dumnezeiasca porunca a Legii Vechi, iar tu Sfântă Muceniță, petrecand pustniceste si vietuind in duhul de taina al cuviosilor, dumnezeiescul chip ai aflat.

Mana pogorandu-se din cer pe Israel l-a hranit, prisosindu-i, iar tu retragandu-te in singuratati te-ai nevoit neincetată rugandu-te; si, impartasindu-te tainic, vie ai ramas de-a pururea.

Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh

Soarele pe cer oprind oarecand Iisus al lui Navi a castigat biruinta vremelnica, dar tu in post si rugaciune te-ai smerit si priveghind adeseori, Domnul Cel Preacurat, s-a salasluit intru tine.

Si acum, şi pururea, şi-n vecii vecilor

Fara de samanta S-a intrupat din tine Maica Fecioara Cel fara de ani, Fiul si Cuvantul Cel din veci Nascut, care zidind din nou faptura Sa cu invierea cea sfanta a ridicat pe om la ceruri. Amin!

Accidentul montan de pe Valea Coștilei s-a soldat cu moartea unui salvator cu experiență din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Brașov. Victima a fost identificată ca fiind Dan Colniceanu, locotenent-colonel, în vârstă de 35 de ani.

Conform informațiilor transmise de Salvamont Prahova, prin șeful formației Bușteni, Sergiu Frusinoiu făcea parte dintr-un grup de trei persoane care practicau schiul off-piste. În urma evenimentului, două persoane au fost recuperate de salvamontiști și coborâte în siguranță.

Citește și: Tatăl fotbalistului Dragoș Huiban și-a dat ultima suflare în parcarea stadionului, după meciul Oțelul-Metaloglobus: „Eram cu toții acolo. Șocant!”

În cazul lui Dan Colniceanu, intervenția nu a mai avut un final fericit, acesta fiind surprins de masa de zăpadă. La scurt timp după confirmarea tragediei, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brașov a transmis un mesaj de condoleanțe și apreciere pentru activitatea profesională.

„Ne luăm rămas-bun, cu profund regret şi tristeţe, de la colegul nostru, locotenent-colonelul Dan Colniceanu, care şi-a pierdut viaţa în Munţii Bucegi, surprins de o avalanşă în zona Văii Coştilei, la doar 35 de ani. Absolvent al Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Pompieri, locotenent-colonelul Dan Colniceanu şi-a dedicat întreaga carieră salvării de vieţi, fiind încadrat timp de 12 ani în cadrul ISU Braşov. A fost unul dintre cei mai pricepuţi alpinişti ai inspectoratului, un profesionist desăvârşit şi un camarad respectat de toţi cei care au avut onoarea să îi fie alături”, a transmis, sâmbătă, ISU Brașov.

Colegii locotenentului au mărturisit că muntele reprezenta pentru Dan nu doar o pasiune, ci și un spațiu în care își găsea echilibrul și motivația. În mesajele transmise ulterior, acesta a fost descris ca un om profund legat de mediul montan, locul pe care îl considera esențial în viața sa.

Citește și: Doliu în lumea filmului. O cunoscută actriță americană s-a stins din viață: „Avea un mod de a-i face pe cei din jurul ei să se simtă sprijiniți”

Potrivit lui Ilie Bolojan, dacă s-ar fi montat pe fiecare baraj baterii de stocare, am fi avut „prețuri cu 20-30% mai mici pentru cetățeni”. Însă, conform spuselor premierului,  „s-a preferat acordarea unor bonusuri de performanță de 150.000–180.000 de euro, pe lângă salariile deja mari, în locul acestor investiții”.

„Hidroelectrica, în acești ani, a făcut puține investiții, preferând să obțină profituri. Dacă, lângă fiecare baraj aflat pe cursul apei, nu în zona montană, am fi montat, încă de acum unu-doi ani, baterii de stocare, astfel încât toată producția din orele de prânz să fie stocată și eliberată seara, acest lucru ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și prețuri cu 20–30% mai mici pe piața de energie din România pentru cetățeni”, a declarat premierul.

Citește și: Ilie Bolojan îl atacă dur pe Sorin Grindeanu, care a spus în martie că nu va colabora cu „forțele extremiste”: „E greu cu consecvența”

Ilie Bolojan dă cărțile pe față. Cum s-au cheltuit banii la Hidroelectrica: „Un alt exemplu de ce înseamnă să-ți bați joc de banul public prin lipsa investițiilor”

Bolojan a vorbit și despre sumele colosale pe care șefii Hidroelectrica le-ar fi încasat sub formă de bonusuri de performanță, în timp ce proiectele de infrastructură energetică au stat pe loc. Oficialul consideră că strategia a fost una deliberată pentru a lăsa loc speculațiilor pe piața energiei.

„Dacă aceste investiții ar fi fost realizate, ar fi rămas foarte puțin spațiu pentru tranzacționare pe piețe, iar cei care câștigă bani din operațiunile de pe piețele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de manevră, ceea ce ar fi dus la scăderea prețului energiei. Însă s-a preferat acordarea unor bonusuri de performanță de 150.000–180.000 de euro, pe lângă salariile deja mari, în locul acestor investiții. Un alt exemplu de ce înseamnă să-ți bați joc de banul public prin lipsa investițiilor”, a subliniat el.

Hidroelectrica a amintit recent de pașii făcuți pentru progrese. Pe 22 aprilie, compania a semnat un contract de finanțare nerambursabilă de peste 43 de milioane de lei prin Fondul pentru Monetizare pentru un proiect de stocare la Porțile de Fier II.

„Finanțarea pentru proiectul de la Porțile de Fier II ne permite să facem un pas firesc către un sistem energetic mai flexibil și mai corect balansat. Stocarea energiei nu mai este o opțiune, ci o necesitate, mai ales într-un context în care producția din surse regenerabile este tot mai mare, crescând totodată necesarul de servicii de echilibrare”, declara recent Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica, potrivit Antena 3.

Citește și: Ilie Bolojan explică toate scenariile posibile după moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă cu guvernul dacă moțiunea trece marți

O dronă a pătruns în noaptea de vineri spre sâmbătă, pentru scurt timp, în spaţiul aerian naţional, în zona Chilia, în contextul unor noi atacuri ale Rusiei în Ucraina, în apropierea frontierei cu România, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN).

”În dimineaţa zilei de sâmbătă, 2 mai, Federaţia Rusă a reluat atacurile asupra unor  obiective civile şi de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. Un grup de douăzeci de drone aeriene ale Federaţiei Ruse au fost detectate de radarele MApN, în evoluţie spre zona localităţii Ismail (Ucraina)”, au anunțat reprezentanții ministerului.

Două aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliţie Aeriană au fost ridicate de la sol, în jurul orei 2.00, de la Baza 86 Aeriană de la Feteşti.

Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din nordul judeţului Tulcea, fiind transmis, la ora 02.03, mesaj RO-Alert.

Citește și O altă dronă a căzut în România! Fragmente din aparatul de zbor au fost găsite duminică la Tulcea. UPDATE: Drona avea încărcătură explozivă

”Radarele de la sol au detectat pătrunderea unei drone, pentru scurt timp, în spaţiul aerian naţional, în zona Chilia, continuându-şi evoluţia spre Ismail”, precizează MApN.

Pe fondul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, au fost raportate numeroase explozii pe malul ucrainean al Dunării, transmite news.ro.

Alerta aeriană a încetat la ora 2.50.

”MApN informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea”, au mai precizat reprezentanții ministerului.

Citește și MAE l-a convocat de urgență pe ambasadorul rus după ce o dronă a căzut Galați: „Federația Rusă a încălcat suveranitatea spațiului aerian al României!”. UPDATE: Ce a cerut România Moscovei