Reacția Ioanei Ciocan vine în contextul în care regizorul se confruntă cu acuzații grave de hărțuire sexuală, decizia TNB fiind contestată public.

Citește și: Cine este Ioana Ciocan, propunerea pentru funcția de ministru al Culturii în Guvernul Niculescu

Ministrul Culturii intervine în cazul Felix Alexa

„În mandatul meu, vom aplica o politică de toleranţă zero faţă de orice formă de hărţuire sau abuz şi vom urmări respectarea obligaţiilor legale de prevenire şi combatere a acestor fapte.

Încurajez toate persoanele care se confruntă cu astfel de situaţii în cadrul acestor instituţii să le semnaleze la adresa [email protected]. Comisia dedicată va analiza fiecare sesizare cu promptitudine şi va propune măsurile prevăzute de lege. Nimeni nu trebuie să se teamă de consecinţe profesionale pentru că a vorbit.

Deciziile de personal aparţin managerilor instituţiilor, însă toate instituţiile publice de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii vor fi monitorizate în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor legale de prevenire şi combatere a hărţuirii. Fiecare sesizare va fi tratată cu seriozitate şi fermitate, cu respectarea drepturilor tuturor persoanelor implicate„, a transmis Ioana Ciocan pe Facebook.

Regizorul Felix Alexa pregătește o nouă montare pe scena Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, urmând să pună în scenă piesa „Tartuffe” de Molière. Spectacolul aduce pe scenă o distribuție remarcabilă, din care fac parte: Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Marius Manole, Emilia Popescu, Alexandru Potocean, Fulvia Folosea, Andrei Calu și Marcelo Cobzariu.

Lansată în 2024 de Asociația RISE Project, „Harta hărțuirii sexuale în sistemul de învățământ din România” surprinde doar o parte a abuzurilor din școlile românești. Acest demers continuă eforturile inițiate de „Catedra de Abuz” — primul proiect jurnalistic de amploare dedicat documentării acestui fenomen în mediul academic. Pe parcursul a doi ani de investigații, proiectul a scos la lumină mărturiile tulburătoare ale zecilor de studente care s-au confruntat în universități cu umilințe, hărțuire și abuzuri de natură psihică, fizică sau emoțională.

Printre anchetele publicate, una documentează în detaliu experiențele traumatizante a 14 studenți și studente în raport cu regizorul și profesorul Felix Alexa, întinse pe parcursul a aproape două decenii în cadrul UNATC.

Mărturiile descriu un tipar repetitiv: avansuri sexuale, mesaje insistente, urmăriri, amenințări și șantaj profesional. Deși acest articol a determinat universitatea  să interzică oficial relațiile intime între profesori și studenți, regizorul continuă să predea în instituție.

Actorul britanic Patrick Stewart, una dintre figurile emblematice ale cinematografiei și televiziunii mondiale, a murit la vârsta de 86 de ani. Celebru pentru rolul căpitanului Jean-Luc Picard din franciza „Star Trek” și pentru interpretarea profesorului Charles Xavier din seria „X-Men”, actorul s-a stins din viață miercuri, 28 octombrie, potrivit informațiilor publicate pe conturile sale oficiale de socializare.

Potrivit mesajului oficial, Patrick Stewart a murit înconjurat de grija și afecțiunea soției sale, Sunny, după o luptă cu boala Alzheimer și demența cu corpi Lewy. Vestea dispariției sale a fost relatată joi de publicații internaționale ca TMZ.

O carieră legendară, de la Shakespeare la „Star Trek”

Născut pe 13 iulie 1940, în Mirfield, Anglia, Patrick Stewart și-a construit o carieră impresionantă, care s-a întins pe mai bine de șase decenii. Înainte de a deveni un nume cunoscut la nivel mondial, actorul s-a remarcat pe scenele de teatru, interpretând numeroase roluri din repertoriul clasic, inclusiv în piese de William Shakespeare.

Consacrarea internațională a venit odată cu rolul căpitanului Jean-Luc Picard în serialul „Star Trek: The Next Generation”. Personajul său a devenit unul dintre cele mai îndrăgite din universul „Star Trek”, iar Stewart a revenit ulterior în acest rol în filme și în serialul „Star Trek: Picard”.

Un alt capitol important al carierei sale a fost interpretarea profesorului Charles Xavier, liderul X-Men, în seria de filme inspirate din benzile desenate Marvel. Alături de Ian McKellen și de alte nume importante ale distribuției, Stewart a contribuit la transformarea francizei într-un fenomen cinematografic internațional.

Un actor respectat pe scenă și pe ecran

De-a lungul carierei, Patrick Stewart a fost apreciat atât pentru rolurile sale din producții de succes, cât și pentru activitatea teatrală. A primit numeroase distincții și nominalizări, iar în 2010 a fost înnobilat de regina Elisabeta a II-a pentru contribuția sa la teatru.

Dispariția sa marchează, clar, sfârșitul unei epoci pentru generații de spectatori care l-au cunoscut drept căpitanul Picard sau profesorul Xavier, două personaje care au devenit repere ale culturii populare.

Patrick Stewart lasă în urmă o moștenire artistică remarcabilă, construită prin roluri care au traversat generații și au făcut din el unul dintre cei mai recognoscibili actori ai ultimelor decenii.

Decizia guvernului Bolojan de a transfera către primari puterea de a autoriza sau interzice funcționarea sălilor de jocuri de noroc începe să se reflecte și în veniturile statului. Proiectul rectificării bugetare, care urmează să fie adoptat vineri, arată o diminuare cu 749 de milioane de lei a încasărilor estimate din taxele aferente jocurilor de noroc. Pe lângă jocurile de noroc, bugetul este afectat și de reducerea accizei la combustibil, asta pentru că statul oferă reducere de 25%, în contextul creșterii fulminante a prețurilor.

Scad drastic veniturile din jocurile de noroc

Măsura prin care autoritățile locale au primit libertatea de a decide dacă permit sau nu funcționarea sălilor de jocuri de noroc a fost prezentată drept o modalitate de a reda comunităților controlul asupra acestui fenomen. Numai că efectele administrative și economice ale noilor reguli se văd acum și în calculele bugetare ale Guvernului.

Potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat de Ministerul Finanțelor, veniturile din taxele pentru jocurile de noroc sunt estimate să scadă cu aproximativ 749 de milioane de lei față de programul inițial. Este una dintre categoriile de venituri la care statul înregistrează o diminuare importantă.

Problemele au fost semnalate încă din vară, când datele privind autorizarea aparatelor de tip slot-machine indicau o scădere semnificativă a activității. În perioada februarie-mai 2025, taxele de autorizare pentru aceste aparate au însumat 485 de milioane de lei, în timp ce în aceeași perioadă din 2026 încasările au coborât la 300 de milioane de lei. Diferența este de 185 de milioane de lei, respectiv o scădere de aproximativ 38%.

Unul dintre motivele invocate pentru această situație este blocajul administrativ generat de noile reguli. Deși primăriile au primit dreptul de a decide dacă permit sau interzic jocurile de noroc pe raza localităților, foarte puține consilii locale adoptaseră hotărârile necesare. La momentul raportării din vară, doar 90 din aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale luaseră o decizie în acest sens.

Bugetul României este ca un ciur, cu găuri pe toate părțile

Diminuarea încasărilor din jocurile de noroc vine într-un context în care rectificarea bugetară indică probleme și la alte categorii importante de venituri.

Cele mai mari scăderi sunt înregistrate la sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, unde diminuarea este de 4,58 miliarde de lei, și la accize, cu 3,68 miliarde de lei mai puțin decât estimările inițiale.

Veniturile nefiscale scad cu 1,87 miliarde de lei, inclusiv pe fondul unor dividende mai mici încasate de la companii, în timp ce granturile PNRR sunt diminuate cu 638 de milioane de lei.

În total, aceste categorii însumează o reducere de peste 11,5 miliarde de lei față de estimările inițiale.

Rectificarea bugetară arată astfel că statul se confruntă cu încasări sub nivelul programat din mai multe surse, în timp ce trebuie să asigure în continuare finanțarea cheltuielilor publice.

În cazul jocurilor de noroc, rămâne de văzut dacă transferarea deciziei către primării va conduce la o reglementare mai eficientă a sectorului sau dacă blocajele administrative și închiderea unor locații vor continua să afecteze veniturile bugetare.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, afirmă, joi seară, că fiecare alocare din rectificarea bugetară este susţinută de o evaluare realistă a veniturilor şi a obligaţiilor de plată, scopul fiind de a acoperi nevoile urgente ale finalului de an fără a depăşi ţinta de deficit. Potrivit ministrului, per total, cheltuielile bugetului general consolidat scad cu 1,2 miliarde de lei faţă de programul anterior rectificării, informează News.ro.

Alexandru Nazare: Ţinta de deficit cash de 6,2% din PIB rămâne neschimbată

”Am publicat în transparenţă decizională proiectul primei rectificări bugetare din acest an. Rectificarea este construită pe un principiu simplu: alocările merg către nevoile urgente ale finalului de an şi către investiţiile care trebuie duse la capăt, iar fiecare alocare este susţinută de o evaluare realistă a veniturilor şi a obligaţiilor de plată. Ţinta de deficit cash de 6,2% din PIB rămâne neschimbată”, a scris, joi seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Acesta exlică ce este revizuit pe baza acestui principiu:

Sănătate – cea mai mare suplimentare netă: 3,22 miliarde de lei în plus pentru bugetul asigurărilor de sănătate, pentru medicamente, materiale sanitare şi servicii medicale.

”Separat, punem la dispoziţia CNAS aproximativ 3,9 miliarde de lei reţinute la începutul anului din bugetul deja aprobat. La Ministerul Sănătăţii, 774 de milioane de lei merg către salariile din serviciile de ambulanţă, către UPU/SMURD şi către programele de sănătate din spitale”, a transmis ministrul.

Pensii: 3,47 miliarde de lei în plus către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru plata pensiilor până la sfârşitul anului.

2,81 miliarde de lei în plus pentru comunităţile locale – susţinem asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav, protecţia copilului, îngrijirea persoanelor vârstnice şi şcolile. Din această sumă, 2 miliarde de lei sunt destinate stingerii plăţilor restante ale administraţiilor locale, pentru reducerea datoriilor către furnizori şi susţinerea funcţionării serviciilor publice.

Proiecte europene: 1,47 miliarde de lei suplimentar pentru proiectele derulate prin Ministerul Agriculturii

Investiţiile rămân prioritare: bugetul de investiţii creşte cu 900 de milioane de lei, la 170,1 miliarde de lei – 8,2% din PIB – şi acordăm ordonatorilor flexibilitatea de a muta resursele acolo unde proiectele din PNRR şi din fonduri europene se pot finaliza.

”Aceste alocări au fost posibile prin prioritizare, nu prin cheltuieli suplimentare. Echipele tehnice ale Ministerului Finanţelor au analizat execuţia bugetară a fiecărui ordonator principal de credite şi am discutat, împreună cu ordonatorii, fiecare solicitare. Solicitările urgente au fost onorate, iar ceea ce era fundamentat a intrat în rectificare. Plăţile care pot fi amânate vor fi abordate în momentul în care spaţiul bugetar şi fiscal le va permite şi vizăm în continuare menţinerea angajamentelor asumate, în limitele permisibile”, a mai explicat ministrul.

Scade deficitul bugetar al României

Potrivit acestuia, per total, cheltuielile bugetului general consolidat scad cu 1,2 miliarde de lei faţă de programul anterior rectificării.

”Execuţia la 9 luni confirmă direcţia managementului responsabil al finanţelor publice: deficit de 3,81% din PIB, faţă de 5,31% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Prioritatea principală este să asigurăm finanţarea serviciilor publice şi a investiţiilor, păstrând controlul asupra cheltuielilor. Reducerea deficitului şi respectarea obligaţiilor statului trebuie să funcţioneze împreună şi să se susţină reciproc”, a mai transmis ministrul.

Ministerul Finanţelor a publicat în transparenţă decizională proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2026. Rectificarea acoperă obligaţiile certe şi urgente ale acestui final de an – medicamente şi servicii medicale, pensii, drepturi salariale, asistenţă socială, dobânzi, plăţi restante – şi le finanţează din economiile identificate în execuţie, în limita anvelopei de cheltuieli şi a ţintei de deficit. Ministerul Finanţelor avertizează că nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanţare.

Locuitorii din județul Argeș vor plăti cu aproape 40% mai mult pentru serviciile de salubritate, după ce proiectele privind majorarea tarifelor la gunoi au fost adoptate în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Argeș. Decizia stârnește controverse aprinse, venind în contradicție directă cu declarațiile recente ale noului Guvern PSD, care a asigurat cetățenii că nu vor exista biruri suplimentare în anul următor.

Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Județean Argeș s-a aflat astăzi controversata inițiativă privind majorarea tarifelor la salubritate. Propunerea, susținută și promovată de PSD Argeș, a adus în discuție o scumpire substanțială a serviciilor de colectare și gestionare a deșeurilor.

În ciuda opoziției exprimate în plen și a apelurilor la prudență financiară, proiectul de majorare a trecut de votul majorității. Astfel, argeșenii se vor confrunta cu o creștere de aproximativ 40% la facturile pentru gunoi.

Promisiuni centrale versus realitatea locală

Măsura adoptată la nivelul județului Argeș vine pe fondul unui climat economic dificil, în care cetățenii sunt deja copleșiți de multiple taxe, impozite și scumpiri în lanț. Situația scoate în evidență un contrast puternic între retorica de la centru și aplicarea măsurilor în teritoriu:

• Poziția Guvernului: Noul Guvern PSD a anunțat recent în mod oficial că nu vor fi impuse taxe sau biruri suplimentare pentru cetățeni, cel puțin pe parcursul anului care urmează.
• Realitatea din Argeș: În contradicție flagrantă cu aceste asigurări, filiala județeană a PSD a impus o suprataxare semnificativă, punând o presiune financiară și mai mare pe umerii contribuabililor din județ.

„În timp ce la nivel guvernamental se promite protejarea veniturilor populației și menținerea taxelor la un nivel stabil, la nivelul județului Argeș cetățenii sunt puși să suporte o scumpire masivă de 40% pentru serviciile de bază”, semnalează criticii deciziei luate astăzi în Consiliul Județean.

Într-un podcast realizat de Recorder, fostul premier Ilie Bolojan a vorbit despre condițiile în care ar depune o moțiune de cezură. Acesta vorbește și despre partidul AUR, afirmând că în urma colaborării cu PSD, AUR funcționează ca o „cutie de rezonanță” a social-democraților, informează Mediafax.

În cadrul emisiunii, fostul premier a fost întrebat dacă PNL va depune o moțiune de cenzură în cazul în care taxele vor fi majorate de Guvernul Niculescu.

Descriind situația, liderul PNL Ilie Bolojan a declarat că „Guvernul Niculescu s-a angajat să vină un buget care păstrează ținta de deficit de maxim 5,3% care este angajată de România prin PNRR în 2027”. De asemenea, în acest an, sunt luate măsuri pentru a fi respectată ținta de 6,2 % asumată fost guvern Bolojan.

Bolojan: ne-am rezervat dreptul să depunem moțiunile de cenzură

„În aceste condiții, noi nu intenționăm să depunem moțiunile de cenzură. Dacă aceste lucruri nu se respectă, sau se sare peste cal într-o formulă sau alta, sau se vede că nu e o formulă de bună guvernare, ne-am rezervat dreptul să depunem moțiunile de cenzură”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a fost întrebat dacă ia în calcul să voteze o moțiune de cenzură alături de AUR, în contextul în care Bolojan a partidul drept unul „extremist”.

„Luăm în calcul să nu pregătim împreună, să nu semnăm împreună cu AUR o moțiune de cenzură, dar sunt situații în care, în Parlament, un proiect care care este inițiat de PNL; sau o moțiune de cenzură inițiată de PNL poate fi votată de alte partide, inclusiv de AUR”, a declarat Ilie Bolojan.

„Și sunt situații în care un proiect inițiat de AUR, dacă este un proiect bun, la un moment dat poate fi votat inclusiv de celelalte partide”, a continuat Bolojan.

Bolojan acuză un blat între PSD și AUR, în Parlament

Acesta a mai adăugat că PSD, tot ce a trecut prin Parlament în ultime perioadă și care nu a beneficiat de sprijinul coaliției din care social-democrații făceau parte, a fost trecut cu sprijinul AUR.

„PSD în toată această perioadă, tot ce și-a trecut prin Parlament – altceva decât, fără coaliția din care a fost partea, a trecut cu sprijinul AUR”, a spus Bolojan.

Acesta a precizat că, deși AUR se declară a fi un „partid antisistem”, a funcționat împreună cu PSD, partidul de sistem, „ca două fețe ale aceleași monede”.

„(…) dacă ne uităm ce s-a întâmplat în această perioadă, am văzut că, deși AUR se declară un partid antisistem, practic împreună cu PSD, cu partidul de sistem, au funcționat ca două fețe ale aceiași monede și, de multe ori, AUR a acționat în Parlament ca un fel de cutie de rezonanță a PSD”, a declarat Bolojan.

În luna mai, în urma moțiunii de cenzură inițiată de AUR și PSD, Guvernului Bolojan i-a fost retras votul de încredere, demers care a dus la declanșarea unei crize politice care a durat aproape șase luni, până la instaurarea Guvernului Niculescu.