Asigurații din sistemul public de sănătate din România beneficiază de acces la analize de sânge, urină și alte teste paraclinice fără a plăti nimic, cu condiția să dețină o recomandare medicală validă. Pentru ca decontarea să fie posibilă, atât medicul care emite trimiterea, cât și laboratorul ales trebuie să se afle în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Cum se obține trimiterea?

Orice persoană asigurată în sistemul public poate efectua investigații decontate. Primul pas presupune obținerea unui bilet de trimitere, care poate fi eliberat de medicul de familie.

Trimiterea nu se emite la simpla solicitare a pacientului. Recomandarea trebuie să fie justificată medical, fiind stabilită în funcție de simptome, diagnostic sau suspiciune de diagnostic, antecedente și necesitatea monitorizării unei afecțiuni sau a unui tratament.

Câte analize se pot face pe un singur bilet?

Pachetul de bază al CNAS nu impune un număr maxim fix per bilet. Medicul poate include atât investigații uzuale, cât și teste pentru funcția renală, hepatică sau markeri inflamatori, în funcție de nevoile medicale.

Pacienții cronici, cum sunt cei cu diabet, hipertensiune, boli renale sau oncologice, primesc trimiteri mai des, conform schemei stabilite de medic.

În cazul apariției unor simptome noi sau al modificării stării de sănătate, trimiterea se poate elibera oricând, independent de investigațiile efectuate anterior, notează ghidului realizat de CNAS.

Valabilitatea biletului de trimitere

Perioada în care poți folosi biletul de trimitere variază în funcție de context. Termenul standard este de 30 de zile de valabilitate de la data emiterii. Acesta se extinde până la 60 de zile în cazul consultațiilor preventive și poate ajunge până la 90 de zile în situații speciale, cum sunt bolile cronice.

Ce faci dacă laboratoarele au epuizat fondurile?

Dacă laboratorul rămâne fără fonduri pentru luna respectivă, te poate programa pentru o dată ulterioară sau te poți îndrepta spre un alt laborator partener CNAS. Vestea bună este că există anumite investigații care se fac indiferent dacă s-au epuizat sau nu fondurile, fiind garantate pentru monitorizarea pacienților cu boli oncologice, diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, cerebrovasculare, neurologice sau boală cronică renală.

Tot ce trebuie să faci este ca medicul să scrie clar pe bilet că analizele sunt pentru monitorizare, iar CNAS stabilește ca acestea să fie efectuate în maximum cinci zile.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete a anunţat duminică seară, la Antena 3, că în câteva săptămâni vrea să lanseze în transparenţă decizională un program dedicat reducerii infecţiilor nosocomiale, care va finanţa direct în unităţile sanitare tot ce ţine de dezinfectanţi, echipamente de protecţie pentru medici, dar şi pentru aparţinătorii care intră în spital, conform News.ro.

”Am tot avut discuţii constructive cu societăţi profesionale, cu colegi de-ai mei din alte ţări care profesează, am preluat de acolo modele şi îmi doresc ca în curând, şi estimez 2-3 săptămâni din acest moment, să lansăm în transparenţă decizională un nou program de acţiuni prioritare dedicat infecţiilor asociate a activităţii medicale. Aşa cum avem finanţare dedicată pentru secţiile de ATI, pentru secţiile de traumă, de AVC, şi lista poate continua, cred că este oportun să avem un program dedicat reducerii infecţiilor asociate activităţii medicale, aşa cunoscutele infecţii nosocomiale”, a spus ministrul Sănătăţii.

El a precizat că acest program va finanţa direct în unităţile sanitare tot ce ţine de dezinfectanţi, echipamente pentru sterilizare, echipamente de protecţie pentru medici, dar şi pentru aparţinătorii care intră în spital, astfel încât să putem reduce cât de mult se poate şi să putem controla acest lucru.

”După incidentul de anul trecut de la Floreasca, unde eu am închis Centrul de arşi, care acum se află în reabilitare şi sper că în primăvară să fie finalizat şi să-l dăm în folosinţă, am făcut multe modificări legislative. De exemplu, am introdus obligativitatea ca tot personalul medical, o dată la 2 ani, să parcurgă un curs deloc scurt despre noutăţi în combaterea şi controlul infecţiilor nosocomiale. Registrul Naţional al Infecţiilor Nosocomiale a fost un proiect pilot la Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu, s-a finalizat. Îmi doresc să-l extindem. Şi sigur, multe alte modificări în modul de funcţionare şi gestionare a secţiilor de arşi”, a menţionat Rogobete.

”Să nu uităm, totuşi, că un partid s-a născut şi a crescut pe acest subiect, pe drama Colectiv şi pe infecţiile nosocomiale. Este vorba despre Uniunea Salvaţi România care împreună cu Ilie Bolojan au reuşit să scufunde România, în doar 10 luni”, a mai spus Rogobete.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat duminică seară, la Antena 3, că va face tot ce ţine de el ca rezidenţii să fie incluşi în liniile de gardă plătite și ca medicii să poată primi mai mulți bani pentru gărzile efectuate. Ministrul a precizat că a vorbit deja cu ministrul Finanţelor şi impactul bugetar este aproximativ la jumătate de miliard de lei pe an.

„Dacă discutăm despre resursa umană din sănătate, din punctul meu de vedere, cea mai mare urgenţă astăzi, şi lucrăm deja pentru a reuşi să o rezolvăm până la finalul 1 decembrie acestui an, este plata gărzilor la valoarea salariului aflat în plată”, a declarat ministrul Sănătății, citat de News.ro.

Ministrul s-a declarat nemulțumit de faptul că tariful de gardă se calculează la salariul din anul 2018:

„Aici este o mare inechitate pentru cei care efectuează gardă în spital şi aici apare tensiunea şi problemele pe care le cunoaştem cu toţi, linii de gardă neacoperite. (..) Eu cred că odată cu această actualizare şi indexare a tarifelor la valoare anului 2026, aşa cum este normal până la urmă, tensiunea din gardă o să scadă”.

Propunere: Tariful de gardă să crească progresiv

Rogobete a adăugat că pe lângă această actualizare a tarifelor de gard își dorește să apară și „un mecanism de plată progresiv”.

El a explicat că acest lucru înseamnă că cine face o gardă pe lună primeşte tariful de gardă la valoarea anului 2026, însă de la următorile gărzi efectuate să se adauge un bonus.

”De la a doua, a treia, a patra gardă în plus pe lună, îmi doresc să adăugăm un bonus, tariful de gardă să crească progresiv, pentru că gradul de epuizare al unui medic care face 5, 6, 7 gărzi pe lună este unul foarte mare comparativ cu cel care face doar o garda. Ori eu consider că este etic, că este echitabil să recompensăm dacă doriţi această muncă suplimentară, care nu este deloc uşoară în gardă şi mai ales în spitalele mari de urgenţă”, a subliniat ministrul Sănătăţii.

Alexandru Rogobete a precizat că săptămâna viitoare va începe întâlnirile oficiale cu sindicatele.

”Mă voi întâlni pe rând cu reprezentanţii lor şi am avut deja o întâlnire cu Colegiul Medicilor din România, cu doamna profesor Poiană, i-am expus gândirea pentru gardă. Pare că suntem toţi alineaţi pe această discuţie. Sigur, ne întâlnim pentru cosmetizări, adaptări, optimizări administrative, dar îmi doresc ca până la finalul acestui an să rezolvăm gărzile odată, pentru că este nedrept, de atât de mulţi ani, medicii din ţara asta să facă gărzi voluntar”, a menţionat ministrul Sănătăţii.

Gărzile efectuate de medicii rezidenți ar putea fi și ele recompensate

Ministrul Sănătăţii a mai afirmat că ţine foarte mult la tânăra generaţie, la medicii rezidenţi.

”Astăzi, în România, rezidenţii de anul 1, 2 şi 3 nu sunt plătiţi pentru gardă şi nu fac o garda, fac de la 5 gărzi în sus şi în programul de guvernare, dar şi în obiectivele mele, ca ministru al sănătăţii, sunt incluse inclusiv plata gărzilor pentru medicii rezidenţi, indiferent de anul de studiu. Şi îmi doresc să se aplice deodată cu creşterea tarifelor pentru toate categoriile profesionale”, a completat ministrul Sănătăţii.

Rogobete a discutat scenariul cu ministrul Finanțelor

Rogobete a precizat că a discutat informal cu ministrul Finanţelor.

”Impactul bugetar este aproximativ la jumătate de miliard de lei, pe an. Nu este o sumă atât de mare, ţinând cont că bugetul sistemului de sănătate este de 130 de miliarde pe an”, a mai spus Alexandru Rogobete.

”Voi face tot ce ţine de mine, ca până la finalul anului gărzile să fie plătite corespunzător şi rezidenţii să fie incluşi în liniile de gardă plătite”, a subliniat ministrul.

Temperaturile scăzute ar putea avea un rol important în prelungirea vieții, iar oamenii de știință au identificat un mecanism molecular care explică, cel puțin parțial, acest fenomen. Un studiu publicat în revista Nature arată că expunerea la frig stimulează producerea unei molecule numite dihidrobiopterină (BH2), care ajută la menținerea sănătății țesuturilor și la protejarea celulelor împotriva acumulării proteinelor deteriorate.

Descoperirea aparține unei echipe de cercetători de la Universitatea din Köln, Germania, coordonată de biologul molecular David Vilchez. Experimentele au arătat că temperaturile moderat scăzute activează o cale metabolică ce pornește din țesutul muscular și produce efecte benefice în mai multe zone ale organismului, potrivit Science Alert.

Cercetătorii consideră că mecanismul ar putea deschide noi direcții pentru dezvoltarea unor tratamente care să reproducă efectele benefice ale frigului, fără ca organismul să fie nevoit să suporte temperaturi scăzute.

Ce se întâmplă în organism atunci când este expus la frig

De mai bine de un secol, oamenii de știință observă că temperaturile scăzute pot prelungi durata de viață la mai multe specii, inclusiv viermi, muște, pești și rozătoare. Mult timp, explicația a fost legată de încetinirea proceselor metabolice. Cercetările recente indică însă un mecanism mult mai complex, în care organismul activează în mod deliberat anumite căi biologice pentru a-și proteja celulele.

În noul studiu, cercetătorii au folosit viermi din specia Caenorhabditis elegans, un organism frecvent utilizat în cercetările despre îmbătrânire.

Expunerea acestora la o temperatură de 15 grade Celsius, despre care se știe că le prelungește viața, a determinat creșterea producției unei enzime numite CAT-4, în special la nivelul mușchilor. Enzima stimulează, la rândul ei, producerea metabolitului BH2.

Odată sintetizată în țesutul muscular, molecula este transportată către alte țesuturi, unde este transformată în tetrahidrobiopterină (BH4). Aceasta permite unei alte enzime, PAH-1, să producă tirozină, un aminoacid important pentru funcționarea organismului.

Potrivit cercetătorilor, această succesiune de procese contribuie la menținerea echilibrului proteinelor și la protejarea țesuturilor pe măsură ce organismul îmbătrânește.

Molecula care ar putea proteja celulele împotriva îmbătrânirii

Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării este legătura dintre BH2 și proteostazie, procesul prin care organismul menține proteinele într-o stare funcțională și elimină acumulările anormale.

Atunci când proteinele deteriorate se adună în celule și formează aglomerări, funcționarea acestora poate fi afectată. Fenomenul este asociat cu mai multe boli neurodegenerative.

În experimente, cercetătorii au constatat că activarea căii metabolice identificate a redus acumularea proteinelor dăunătoare într-un model de viermi utilizat pentru studierea bolii Huntington.

Mai mult, întreruperea acestui mecanism a diminuat efectele pozitive ale temperaturilor scăzute asupra longevității. Rezultatul sugerează că frigul nu prelungește viața doar prin încetinirea metabolismului, ci și prin activarea unor procese biologice specifice.

Beneficiile frigului ar putea fi reproduse fără scăderea temperaturii corpului

O altă descoperire importantă este că temperaturile scăzute nu sunt neapărat necesare pentru activarea mecanismului.

Cercetătorii au crescut artificial, prin modificări genetice, nivelul enzimei CAT-4 în mușchii viermilor. În urma intervenției, durata de viață a acestora a crescut inclusiv în condiții de temperatură normală sau mai ridicată.

„Am fost cu adevărat surprinși să constatăm că suplimentarea a prelungit semnificativ durata de viață, chiar și la temperaturi standard și mai ridicate”, a explicat David Vilchez.

Descoperirea este importantă deoarece sugerează că unele dintre efectele benefice ale frigului ar putea fi reproduse prin intervenții asupra metabolismului, fără expunerea organismului la temperaturi scăzute.

Ce au arătat testele pe celule umane

Cercetătorii au verificat apoi dacă mecanismul identificat ar putea avea relevanță și pentru celulele umane.

În experimente realizate pe celule modificate pentru a produce proteine asociate bolii Huntington și sclerozei laterale amiotrofice (SLA), suplimentarea cu BH2 a redus acumularea proteinelor anormale.

Un alt experiment a arătat că administrarea de BH2 și tirozină a diminuat semnele morții celulare programate în neuronii motori umani care prezentau o mutație asociată cu SLA.

Aceste rezultate indică un posibil rol protector al moleculei și în cazul unor procese de neurodegenerare. Totuși, ele nu demonstrează că BH2 poate preveni sau trata aceste boli la oameni.

Cât de aproape suntem de un tratament care imită efectele frigului

Autorii studiului consideră că identificarea acestei căi metabolice ar putea deschide noi perspective în cercetarea îmbătrânirii și a bolilor asociate degradării proteinelor.

Deocamdată, efectele asupra longevității au fost demonstrate la viermi, iar rezultatele obținute pe celule umane reprezintă o etapă preliminară. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă mecanismul poate fi valorificat în siguranță în organismul uman.

Prin urmare, descoperirea nu înseamnă că expunerea la frig prelungește automat viața oamenilor și nici că suplimentele cu BH2 pot reproduce aceste efecte.

Studiul publicat în Nature oferă însă o explicație moleculară pentru un fenomen observat de multă vreme și conturează o posibilă direcție de cercetare: în loc să expună organismul la frig, viitoarele terapii ar putea încerca să activeze direct mecanismele celulare prin care temperaturile scăzute contribuie la menținerea sănătății țesuturilor.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat duminică seară, la Antena 3, despre fostul şef al CNAS, Horaţiu Moldovan, că a fost un fel de slugă politică a premierului demis Ilie Bolojan şi a pus în aplicare tăieri „fără cap şi fără viziune” şi drept dovadă, din august, pacienţii cu cancer nu mai aveau acces la chimioterapie şi toate programele naţionale gestionate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate erau în mare dificultate la începutul lunii august.

„Situaţia financiară din sistemul de sănătate, criza financiară din sistemul de sănătate a fost, şi vorbesc la trecut, deja, pentru că rectificarea a rezolvat mare parte din probleme, a fost una dintre cele mai mari din ultimii 10 ani. Eu nu mi-aduc aminte în ultimii 10 ani de zile, la nivel naţional, generalizat, unităţile de primiri urgenţe, sau ambulanţele, sau secţiile de ATI, să rămână fără materiale sanitare şi medicamente. Acest lucru e un fapt”, a spus Rogobete, conform News.ro.

Ministrul a arătat că cel mai bun lucru întâmplat sănătăţii în ultima perioadă este că Horaţiu Moldovan şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

”Domnul Horaţiu Moldovan, în toată această perioadă, a fost un fel de slugă politică a premierului demis Ilie Bolojan şi a pus în aplicare aceste tăieri, fără cap şi fără viziune. Drept dovadă că, din august începând, pacienţii cu cancer nu mai aveau acces la chimioterapie, drept dovadă că toate programele naţionale gestionate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate erau în mare dificultate la începutul lunii august şi, respectiv, în luna septembrie”, a spus Rogobete.

Cercetătorii americani au dezvoltat o tehnologie care utilizează mici implanturi magnetice pentru a urmări mişcările musculare şi a le transforma în comenzi destinate protezelor bionice. Sistemul a fost testat la trei persoane cu amputaţii ale membrului inferior şi a demonstrat că poate înregistra cu precizie contracţiile musculare, permiţând controlul unor mişcări simulate pe calculator. Rezultatele ar putea contribui la dezvoltarea unor proteze robotice care să răspundă mai precis intenţiilor de mişcare ale utilizatorilor.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), în colaborare cu Brigham and Women’s Hospital, din Statele Unite, prezintă o nouă metodă de înregistrare a mişcărilor musculare prin intermediul unor implanturi magnetice.

Rezultatele, publicate joi, în revista ştiinţifică Nature Sensors, arată că tehnologia poate măsura modificările musculare cu o precizie sub un milimetru, inclusiv atunci când implanturile se află la o adâncime de până la şase centimetri sub suprafaţa pielii.

Sistemul, denumit MuSE, a fost evaluat la trei persoane cu amputaţii sub nivelul genunchiului, care aveau implantate permanent mici sfere magnetice în musculatura rămasă după intervenţia chirurgicală.

Potrivit unui comunicat publicat de MIT, tehnologia ar putea depăşi unele dintre limitările metodelor utilizate în prezent pentru controlul protezelor bionice, oferind informaţii directe despre modificările mecanice ale muşchilor.

Cum funcţionează implanturile magnetice

Protezele bionice sunt dispozitive artificiale care pot utiliza semnalele provenite de la muşchii sau nervii rămaşi după amputaţie pentru a controla mişcările unor articulaţii robotice.

În mod obişnuit, aceste dispozitive folosesc electromiografia, o metodă care înregistrează activitatea electrică a muşchilor prin intermediul unor electrozi amplasaţi pe piele sau implantaţi în ţesutul muscular.

Semnalele electrice sunt apoi prelucrate şi transformate în comenzi pentru proteză. Totuşi, activitatea electrică nu reflectă întotdeauna cu precizie lungimea muşchilor, viteza de contracţie sau modificările mecanice necesare pentru controlul articulaţiilor.

În plus, electrozii de suprafaţă pot înregistra semnale provenite de la muşchii învecinaţi, iar transpiraţia poate afecta calitatea măsurătorilor, potrivit News.

Noua tehnologie utilizează o metodă numită magnetomicrometrie, bazată pe urmărirea poziţiei unor mici magneţi implantaţi în muşchi.

Fiecare sferă magnetică are un diametru de aproximativ trei milimetri şi este fabricată dintr-un aliaj de neodim, fier şi bor. Implanturile sunt acoperite cu aur şi un material polimeric numit parilenă C, pentru a asigura compatibilitatea cu ţesuturile biologice.

Atunci când muşchiul se contractă sau se relaxează, distanţa dintre magneţi se modifică. Un dispozitiv extern, prevăzut cu senzori magnetici şi amplasat deasupra pielii, detectează aceste schimbări şi permite calcularea lungimii şi vitezei de mişcare a muşchiului.

Sistemul funcţionează fără conexiuni fizice între implanturi şi dispozitivul extern, iar magneţii nu necesită alimentare electrică.

Testele realizate la trei persoane cu amputaţii

Participanţii aveau amputaţii ale membrului inferior sub nivelul genunchiului şi beneficiaseră de o procedură chirurgicală specială, prin care anumite perechi de muşchi au fost reconectate pentru a păstra comunicarea mecanică dintre acestea.

Procedura, denumită interfaţă mioneurală agonist-antagonist, urmăreşte conservarea propriocepţiei, capacitatea organismului de a percepe poziţia şi mişcarea propriilor membre.

Participanţii aveau implanturi magnetice în până la patru muşchi implicaţi în mişcările articulaţiei gleznei.

În aceiaşi muşchi au fost implantaţi şi electrozi, ceea ce a permis cercetătorilor să compare trei metode de înregistrare: sistemul magnetic, electromiografia cu electrozi implantaţi şi electromiografia cu electrozi amplasaţi pe piele.

În timpul experimentelor, participanţii au efectuat diferite contracţii musculare pentru a controla mişcarea unui cursor pe ecranul unui calculator.

Cursorul reprezenta mişcările care ar putea fi controlate ulterior într-o proteză robotică de gleznă şi picior.

Semnalele înregistrate prin fiecare dintre cele trei metode au fost transformate în comenzi pentru deplasarea cursorului către anumite ţinte afişate pe ecran.

Rezultatele au arătat că sistemul magnetic a oferit performanţe comparabile sau superioare celor obţinute prin electromiografie, pentru majoritatea parametrilor evaluaţi.

Cercetătorii au demonstrat astfel că modificările mecanice ale muşchilor pot furniza informaţii suficient de precise şi stabile pentru controlul unor mişcări virtuale, inclusiv al celor care implică mai multe direcţii de mişcare.

Ce ar putea schimba noua tehnologie în utilizarea protezelor bionice

Controlul unei proteze robotice necesită informaţii precise despre mişcarea pe care utilizatorul intenţionează să o efectueze.

În cazul protezelor membrelor inferioare, aceste informaţii sunt importante pentru coordonarea mişcărilor articulaţiilor, menţinerea echilibrului şi adaptarea mersului.

Profesorul Hugh Herr, coordonatorul studiului şi codirector al K. Lisa Yang Center for Bionics de la MIT, explică limitele metodelor convenţionale de control al protezelor:

„De patru decenii, metoda standard de control al protezelor prin intermediul sistemului nervos utilizează electrozi amplasaţi pe piele pentru a măsura activarea musculară. Însă, pentru controlul unei proteze, trebuie controlate poziţia articulaţiei, cuplul mecanic sau rezistenţa la mişcare, iar aceşti parametri mecanici nu pot fi determinaţi direct doar din activitatea electrică a muşchilor”, a explicat cercetătorul, citat în comunicatul MIT.

Prin urmărirea directă a modificărilor musculare, implanturile magnetice ar putea oferi informaţii suplimentare pentru coordonarea protezelor.

Un alt avantaj potenţial este caracterul relativ puţin invaziv al metodei de înregistrare, comparativ cu unele sisteme care necesită implantarea unor componente electronice mai complexe.

Cercetătorii au demonstrat şi posibilitatea detectării activării musculare prin intermediul inducţiei magnetice, ceea ce ar putea reprezenta o alternativă la anumite măsurători electromiografice.

Următoarea etapă a cercetării: testarea tehnologiei în controlul protezelor bionice

Studiul reprezintă o etapă iniţială de evaluare a sistemului la oameni.

În experimentele raportate, participanţii nu au utilizat proteze robotice pentru mers sau pentru alte activităţi cotidiene. Evaluările au urmărit capacitatea implanturilor de a înregistra mişcările musculare şi de a controla sarcini virtuale.

De asemenea, cercetarea a inclus numai trei persoane, toate beneficiind anterior de un anumit tip de reconstrucţie musculară la nivelul membrului amputat.

Rezultatele nu permit, în această etapă, stabilirea beneficiilor asupra mersului, mobilităţii sau utilizării protezelor în viaţa de zi cu zi.

Sunt necesare evaluări suplimentare privind funcţionarea implanturilor pe termen lung, siguranţa acestora şi performanţele sistemului la un număr mai mare de persoane cu diferite tipuri de amputaţii.

Echipa MIT desfăşoară în prezent o cercetare mai amplă, în care urmăreşte modul în care informaţiile furnizate de implanturile magnetice pot fi utilizate pentru controlul efectiv al protezelor.

Dacă performanţele observate în experimentele virtuale vor fi confirmate în utilizarea dispozitivelor robotice, această abordare ar putea contribui la dezvoltarea unor proteze bionice cu un control mai precis şi mai apropiat de mişcările naturale.