Alexandru Rogobete, ministrul desemnat al Sănătății, i-a răspuns marți premierului interimar Ilie Bolojan, după ce acesta l-a criticat, în conferința de bilanț de mandat, pentru modul în care au fost alocate fondurile pentru spitale. Rogobete susține că bugetul pentru zona de urgență a fost redus cu peste 20% și lansează un atac dur la adresa premierului interimar, afirmând că acesta nu a înțeles „macroeconomia”.

Ministrul desemnat al Sănătății a fost întrebat, după audierea în comisiile din Parlament, despre acuzațiile lui Ilie Bolojan potrivit cărora nu ar fi alocat corespunzător sumele necesare pentru spitale, fiind invocat inclusiv cazul Spitalului Floreasca.

Rogobete, atac la Bolojan: „Nu cred că le-a spus din reavoinţă, ci din neştiinţă”

Rogobete a respins criticile și a pus declarațiile premierului interimar pe seama lipsei de înțelegere a datelor economice.

”Îmi este greu să critic neapărat spusele domnului Bolojan. Nu cred că le-a spus din reavoinţă, ci din neştiinţă. Este greu să înţeleagă un tabel macroeconomic şi macroeconomia în general n-a înţeles-o, drept dovadă că am ajuns unde am ajuns”, a afirmat Rogobete.

Explicațiile privind bugetul Spitalului Floreasca

Ministrul desemnat al Sănătății a explicat că Spitalul Floreasca a avut anul trecut o alocare inițială de 5,1 milioane, iar la rectificarea bugetară din septembrie a mai primit încă 5 milioane.

”Aşa a ajuns spitalul Floreasca cu un buget executat în anul 2025 de 10 milioane. De ce nu i-am dat 10 milioane de la începutul acestui an? Pentru că bugetul Sănătăţii pe zona de urgenţă a fost redus cu peste 20%. Aduceţi-vă aminte că singurul obiectiv al guvernului Bolojan a fost reducerea deficitului cu orice preţ, acum plătim preţul”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ce spune despre contribuția la sănătate pentru pensionari

Întrebat despre contribuția la sănătate pentru pensionari, Rogobete a evitat să avanseze deocamdată o concluzie și a anunțat că va discuta subiectul cu ministrul Finanțelor.

”În perioada imediat următoare voi avea o întâlnire cu Ministrul Finanţelor pentru că sunt mai multe de reglat în zona aceasta. Nu vreau să mă antepronunţ până nu am o discuţie cu Ministrul Finanţelor şi până nu văd cifrele aşa cum sunt”, a spus el.

Când ar urma să fie gata spitalele din PNRR

Ministrul desemnat al Sănătății a fost întrebat după audierile din comisiile parlamentare și despre stadiul spitalelor finanțate prin PNRR.

”Sunt şase, dacă nu greşesc, care au deja pacienţi în ele, urmează încă două pentru care inaugurarea va fi în câteva săptămâni. Cel de la Craiova este cel mai avansat, termenul lui este 2028, dar eu cred că va fi finalizat puţin mai repede. 2028-2029 este termenul pentru spitalele regionale, este termenul iniţial”, a subliniat Alexandru Rogobete.

Audierea lui Alexandru Rogobete, propus pentru funcția de ministru al Sănătății, s-a transformat într-un schimb de replici și jigniri între deputatul USR Emanuel Ungureanu și Clement Sava, reprezentantul grupului parlamentar PACE. Disputa a izbucnit pe tema banilor cheltuiți pentru vaccinurile Pfizer, iar în conflictul verbal a intervenit și Rogobete.

Tensiunile au apărut marți, în timpul audierilor din comisiile parlamentare de specialitate, după ce Clement Sava a ridicat problema achizițiilor de vaccinuri din perioada pandemiei, potrivit Antena 3 CNN.

„Câte spitale puteam face cu banii din vaccinul de la Pfizer risipiți de USR?”, a întrebat Clement Sava.

Alexandru Rogobete a răspuns că realizarea unui spital, inclusiv dotările necesare, costă în medie 300 de milioane de euro.

Schimb dur de replici între Ungureanu și Rogobete

În discuție a intervenit deputatul USR Emanuel Ungureanu, care a criticat afirmațiile făcute în timpul audierii.

„Toate mesajele astea au omorât milioane de români în pandemie. Sunteți niște papagali ai PSD”, a spus Ungureanu.

Replica lui Alexandru Rogobete nu a întârziat să apară.

„Sunteți în sevraj că nu ați mai făcut nicio plângere penală?”, i-a răspuns ministrul propus al Sănătății.

Ulterior, Emanuel Ungureanu a susținut că dosarul instrumentat de DNA îl vizează pe Alexandru Rafila, pe care l-a acuzat că nu a negociat.

„Slugă slabă” și „slugă grasă”, jignirile schimbate în Parlament

Discuția a degenerat într-un schimb de atacuri personale între Emanuel Ungureanu și Clement Sava.

„Sunteți o slugă slabă. Sunteți o slugă”, i-a spus deputatul USR.

Clement Sava i-a răspuns imediat, folosind la rândul său o formulare jignitoare.

„Dumneavoastră sunteți o slugă grasă”, a replicat acesta.

Andrei Caramitru a declarat că  măsurile adoptate până acum nu au rezolvat problemele de fond ale economiei, iar presiunile asupra bugetului ar putea deveni și mai mari în perioada următoare. Analistul consideră că reducerea deficitului nu este suficientă dacă nu este însoțită de schimbări structurale în funcționarea statului și în modul în care sunt administrate cheltuielile publice.

„Situația e foarte clară și foarte simplă. Noi suntem cu dobânzi colosale, deci multe țări care sunt deja în Junk plătesc dobânzi mai mici. Suntem într-o situație în care deficitul a scăzut și a scăzut foarte bine, dar fără reforme structurale, pentru că PSD-ul a blocat. Deci noi n-am schimbat mecanismele, ci doar am blocat creșterea de salarii și pensii și am încasat mai bine banii, pentru că orice altă măsură structurală a fost blocată”, a declarat analistul economic la B1TV.

Citeşte şi: Probleme la Revolut. Clienţii din România întâmpină dificultăți la accesarea aplicației și efectuarea plăților

Andrei Caramitru a folosit o comparație medicală pentru a descrie situația economică, afirmând că România ar fi trecut printr-o perioadă dificilă de ajustare, fără să rezolve însă cauzele profunde ale problemelor, şi estimează că anul 2027 va aduce presiuni suplimentare asupra bugetului și că statul nu va dispune de resurse suficiente pentru a susține cheltuieli suplimentare fără măsuri compensatorii. Printre factorii invocați se numără costurile de finanțare ridicate, reducerea sumelor disponibile prin PNRR și evoluția prețurilor la energie.

„Am trecut printr-un fel de chimioterapie, dar n-am făcut operația, ca să explicăm oamenilor. Și acum ce se întâmplă anul viitor va fi mai greu decât anul ăsta. Nu o să fie subit creșteri economice, bani de aruncat în stânga-dreapta, în niciun caz. Deci avem așa, doar ca să-i luăm pe rând: avem suma asta, care este o bătaie de joc inimaginabilă, care trebuie plătită la magistrați. Este enormă. O să fie bani mai puțini pe PNRR, deci PNRR-ul nu mai e, deci banii europeni intră mai puțini, dobânzile sunt mai mari decât la începutul acestui an, prețul la energie crește și e mai mare decât la începutul anului. Deci pe toate indicatoarele posibile e mai rău, ca să luăm așa, dar deficitul e mai mic și suntem obligați să-l scădem în continuare”, a spus Andrei Caramitru.

Citeşte şi: Cum îți poți deconta concediul prin angajator fără să plătești taxe la stat. Ce condiții trebuie să îndeplinești

O posibilă gaură bugetară de 70-80 de miliarde de lei

Unul dintre principalele argumente prezentate de analist se referă la diferența dintre resursele bugetare disponibile și cheltuielile pe care statul ar trebui să le acopere în anul următor. Andrei Caramitru a estimat că România s-ar putea confrunta cu un deficit de finanțare de aproximativ 70-80 de miliarde de lei în 2027, chiar și în ipoteza unor creșteri reduse ale pensiilor și salariilor din sectorul public. În această estimare, nu a inclus toate costurile pe care le-ar presupune plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați.

„De unde vin banii ăștia? Din taxe mărite? Reformele nu le văd! Cine va împrumut acest guvern dacă încep scandalurile în interiorul guvernului? Că se va întâmpla și asta foarte curând. Nu o să mai fie bani!”, a afirmat Andrei Caramitru.

În opinia lui Andrei Caramitru, presiunile economice ar putea genera neînțelegeri în interiorul viitoarei coaliții de guvernare: „Deci o să fie un scandal între Ministerul de Finanțe și prim-ministru și cei care sunt puși acolo de MArcel Ciolacu și de alții să dea mai jos, nu? La poporul PSD. E inevitabil. Gândiți-vă că omul simplu din PSD, baron, primar, el l-a dat jos pe Bolojan ca să intre iar banii. Deci el nu poate să accepte că sunt mai puțini bani”.

Citeşte şi: Conduci o mașină de 30.000 de euro, dar ai un salariu de 4.000 de lei? Ce poate verifica ANAF și cum îți justifici banii

Ce spune despre ajutoarele sociale și sprijinul pentru persoanele vulnerabile

Andrei Caramitru nu a exclus acordarea unor ajutoare suplimentare persoanelor cu venituri mici, însă consideră că acestea ar trebui direcționate mai eficient.

„Evident că se pot da un pic mai mulți bani pentru oamenii vulnerabili și ar trebui încurajat asta. În perioadele catastrofale, e foarte greu să faci asta dacă nu faci niște reforme. Eu n-aș avea nici cea mai mică problemă să se spună așa: „Dom’le, ești într-un cartier de lux, ai casă de lux, nu mai ai subvenția aia la încălzire! Dacă poți să stai în Primăverii sau poți să stai, știu eu, în Cotroceni, în Dorobanți, în alte zone, zonele astea care sunt zone foarte scumpe….”. Și banii în plus să se ducă în ajutor pentru oamenii mai amărâți cărora le e frig în casă. Asta are sens, dar statul român e atât de inept încât nu poate face nimic din toate astea”, a transmis analistul economic.

Andrei Caramitru consideră că România ar putea ajunge la FMI în 2027

Cel mai important avertisment lansat de analist privește posibilitatea ca România să fie nevoită să apeleze la sprijinul creditorilor internaționali: „Eu nu văd cum putem evita să ajungem anul viitor cu Troica (credintorii internaționali UE – BCE – FMI) și cu FMI, pentru că situația e atât de gravă încât ești obligat să faci niște măsuri de genul ăsta!”.

Florin Manole, aviz favorabil în Parlament pentru ministerul Muncii. Una dintre prioritățile menționate de Manole vizează respectarea țintelor bugetare asumate de România, în special în ceea ce privește cheltuielile cu pensiile și salariile din sistemul public.

Manole a subliniat că măsurile din domeniul muncii trebuie să țină cont de plafonul cheltuielilor raportat la produsul intern brut.

O altă direcție importantă privește sprijinul acordat persoanelor vulnerabile în fața costurilor cu energia. Manole a spus că legislația din acest domeniu trebuie îmbunătățită până la sfârșitul anului, în acord cu angajamentele asumate de România față de Banca Mondială.

Printre soluțiile propuse se află dezvoltarea unor comunități energetice solidare, după modele folosite în țări precum Franța, Spania și Portugalia. Acestea ar presupune investiții, de exemplu în panouri fotovoltaice, în zone cu mulți consumatori vulnerabili. Energia produsă ar putea reduce parțial facturile acestora și ar diminua presiunea asupra bugetului de stat.

Ministrul desemnat a vorbit și despre salariul minim, pentru care România trebuie să respecte legislația națională și directiva europeană în următoarele 12 luni.

În privința salarizării unitare din sectorul public, Manole a indicat anul 2027 drept reper pentru proiect, cu accent pe consultarea sindicatelor, patronatelor și ministerelor de resort.

Reforma Inspecției Muncii și combaterea muncii la negru
Manole a susținut că reforma Inspecției Muncii trebuie să înceapă prin schimbări la nivelul conducerii și al personalului, astfel încât instituția să recapete credibilitate. El a făcut referire la ancheta DNA legată de situația apărută recent în instituție.

Testul parlamentului pentru guvernul Luca Niculescu. Votul de învestitură începe la ora 14:00. LISTĂ miniştri şi PROGRAM de guvernare

Combaterea muncii la negru rămâne o altă prioritate. Potrivit lui Manole, acest fenomen îi privează pe angajați de asigurări de sănătate și de contribuțiile necesare pentru pensie. În același timp, statul pierde venituri fiscale, iar firmele care își plătesc corect taxele sunt dezavantajate în raport cu cele care recurg la muncă nedeclarată.

Fond dedicat persoanelor cu dizabilități și continuarea programului FIV
Florin Manole a propus ca sumele colectate de la companiile private în domeniul dizabilității să fie direcționate către un fond destinat investițiilor pentru persoanele cu dizabilități.

Banii ar putea finanța măsuri de integrare pe piața muncii, tehnologii asistive și alte servicii publice. De asemenea, ministrul desemnat a susținut continuarea și finanțarea adecvată a programului național de fertilizare in vitro (FIV).

El a arătat că valorile financiare ale programului ar trebui revizuite, deoarece costurile procedurilor au crescut, iar sumele nu au mai fost actualizate de mai mulți ani.

Manole a insistat asupra dialogului cu partenerii sociali. El a afirmat că sindicatele, patronatele, angajații din sectorul public și privat și antreprenorii trebuie consultați, iar propunerile lor trebuie luate în considerare la elaborarea și implementarea politicilor Ministerului Muncii.

Ultimele audieri în comisii ale miniștrilor Guvernului Niculescu: Marinescu, Manole și Rogobete şi-au prezentat prioritățile

Manole a mai deținut funcția de ministru al Muncii în perioada 23 iunie 2025 – 25 aprilie 2026, în cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan. Mandatul său s-a încheiat în primăvara anului 2026 în urma demisiei sale din funcție.

Florin Manole vorbeşte despre ”datoria morală”pe care o are statul faţă de pensionarii militari: Nu există niciun proiect de creştere a vârstei de pensionare şi nu va exista / Sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensii mici

Ministrul propus al Muncii, Florin Manole, afirmă că nu există şi nici nu va exista un proiect de creştere a vârstei de pensionare pentru militari şi afirmă că sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensii mici, de aceea nu este corectă asocierea lor cu pensionarii speciali.

”Nu aş vrea să egalez situaţia de la sistemul de pensii militare cu situaţiala de la sistem de pensii publice din simplu motiv că, din păcate, datoria morală pe care statul român o are faţă de militar este mai veche şi mai consistentă pentru că acele pensii sunt blocate de mult mai mult. Şi este injust şi pentru că au fost două lucruri care s-au vehiculat în mod nedrept în ultimul an şi jumătate raportat la această temă”, a afirmat, marţi, Florin Manole, după audierile din PArlament.

În primul rând ministrul propus s-a referit la ”nevoia clamată de unii în mod greşit de a creşte vârsta de pensionare”.

”Asta este greşit pentru că avem jalon PNRR îndeplinit deja. Avem lege în vigoare din 2023, în legătură cu acest subiect, care prevede inclusiv creşterea etapizată a vârstei de pensionare (…) Cei care urmează să se pensioneze nu trebuie să se teamă nicio secundă, nu există niciun proiect de creştere a vârstei de pensionare şi nu va exista niciun project de creştere a vârtii de pensionare în acest domeniu”, a mai afirmat Manole.
Potrivit acestuia, ”o a doua nedreptate care se face de mulţi ani pensionarilor militari este blamarea lor în spaţiu public ca pensionari speciali”.

”Sunt foarte mulţi, sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensii sub 3.000 de lei, sub 4.000 de lei, adică departe de ceea ce societatea ar putea să perceapă ca fiind un exces”, a mai declarat Florin Manole.

Candidatul propus la Ministerul Muncii, Florin Manole, avizat faborabil de comisiile de specialitate din Parlament

Petre Florin Manole (42 de ani) are un parcurs atipic în politica românească. El a trecut de la activismul pentru drepturile omului la conducerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Manole este considerat unul dintre reprezentanţii noii generaţii de lideri PSD.

Cariera sa nu a fost lipsită de controverse. Presa a semnalat mai multe sume cash trecute în declaraţiile de avere, inclusiv 100.000 de lei şi 30.000 de euro menţionaţi în 2025, fără explicaţii detaliate din partea ministrului.

A atras atenţia şi un împrumut de 225.000 de lei acordat PSD în 2019, sumă despre care Manole a spus că provine din economiile sale din indemnizaţia de parlamentar.

O altă vulnerabilitate mediatică este relaţia cu naşul său de cununie, omul de afaceri Gruia Stoica, condamnat penal pentru corupţie.

Manole a spus că legătura dintre ei este una „etnică, nu politică, nu business”, însă tema continuă să apară în dezbaterea publică. Numele său este, de asemenea, legat de zborul către Mykonos din vara acestui an.

În presă au apărut informaţii despre două zboruri cu avioane private care au transportat, la începutul lui iulie 2026, la doar câteva zile distanţă, un judecător constituţional, politicieni şi oameni de afaceri – unii dintre ei cu probleme penale. Operate de Toyo Aviation, cele două zboruri au avut destinaţii exclusiviste: Nisa şi Mykonos.

Alocații 2027.  În 2027, majorarea alocațiilor va depinde de Guvern și de construcția viitorului buget. Conform vechilor prevederi legislative ar fi trebuit ca alocațiile să fie indexate cu 8,2%, alocația de 292 de lei ar putea ajunge la aproximativ 316 lei, iar cea de 719 lei ar putea urca spre 778 de lei.

În prezent, copiii cu vârsta de până la doi ani primesc în prezent 719 lei pe lună. În cazul copiilor cu dizabilități, acest cuantum se acordă până la împlinirea vârstei de trei ani. Pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 și 18 ani, alocația este de 292 de lei lunar.

Citește și: Trafic oprit la metrou, pe magistrala M2. Un tânăr de 20 de ani s-a aruncat pe șine în stația Constantin Brâncoveanu

Copiii cu dizabilități care au între 3 și 18 ani beneficiază de cuantumul majorat, respectiv 719 lei pe lună.

În cazul unei indexări cu 8,2%, o alocație de 292 de lei ar crește cu aproximativ 24 de lei lunar. Noul cuantum ar ajunge astfel la aproximativ 316 lei pe lună.

Citește și: A fost lansat ”Domnul Pensionescu”, asistentul AI care le răspunde românilor la întrebări despre pensia privată

Pentru alocația majorată, în prezent de 719 lei, o indexare cu același procent ar însemna un plus de aproximativ 59 de lei. Valoarea ar ajunge astfel în jurul pragului de 778 de lei lunar.

Angajatorul îți poate suporta cheltuielile cu concediul fără ca sumele respective să fie impozitate ca venituri salariale, dacă sunt respectate condițiile prevăzute de Codul fiscal, scrie Newsweek.

În locul unui bonus salarial obișnuit, pentru care se datorează impozit și contribuții sociale, angajatorul poate acorda, în anumite condiții, servicii turistice și de tratament cu un regim fiscal favorabil, fără impozit pe venit, fără contribuții la sănătate (CASS) și fără contribuții la pensii (CAS). De exemplu, atunci când un angajator acordă un bonus în bani, acesta este supus regulilor obișnuite de impozitare a veniturilor salariale. În schimb, decontarea unor servicii turistice eligibile poate reprezenta o alternativă avantajoasă atât pentru companie, cât și pentru salariat.

Facilitatea nu presupune însă că orice vacanță poate fi plătită de firmă fără taxe. Sunt necesare documente justificative, iar sumele trebuie să se încadreze în plafoanele legale.

Ce cheltuieli de vacanță poate suporta angajatorul

Facilitatea fiscală vizează serviciile turistice și de tratament, inclusiv transportul aferent, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul fiscal. În funcție de serviciile contractate și de documentele prezentate, pot fi eligibile mai multe categorii de cheltuieli:

• Cazare și masă: Nopți de cazare la hoteluri, pensiuni sau complexe turistice, inclusiv pachetele all Inclusive.
• Transport: Bilete de avion, autocar sau alte servicii de transport, legate direct de sejur.
• Pachete integrate: Puncte de atracție turistice sau pachete de tratament/spa rezervate prin agenții de turism.
• Servicii pentru familie: Facilitatea se extinde și asupra membrilor familiei tale (soț, soție, copii), cu condiția ca pachetul turistic să fie contractat pe numele tău.

Care este plafonul anual pentru decontarea concediului

Unul dintre aspectele importante este limita valorică anuală. Potrivit regulilor fiscale prezentate în material, serviciile turistice și de tratament pot beneficia de un regim neimpozabil în limita unui plafon anual raportat la valoarea unui salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru fiecare salariat. De asemenea, faptul că există un plafon legal nu înseamnă că angajatorul este obligat să deconteze suma maximă. Compania poate stabili un buget mai mic pentru acest beneficiu sau poate decide să nu îl acorde deloc. Prin urmare, valoarea pe care o poate primi efectiv un angajat depinde atât de limitele fiscale, cât și de politica de beneficii a firmei.

Citeşte şi: Conduci o mașină de 30.000 de euro, dar ai un salariu de 4.000 de lei? Ce poate verifica ANAF și cum îți justifici banii

Pe lângă limita anuală, există și o condiție importantă referitoare la cumulul beneficiilor extrasalariale. Conform regulilor prevăzute de Codul fiscal, anumite beneficii acordate salariaților se încadrează într-un plafon lunar cumulat de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. În acest calcul intră mai multe categorii de beneficii, în condițiile stabilite de lege. Prin urmare, plafonul nu este rezervat exclusiv decontării vacanțelor.

Dacă un angajat primește deja alte beneficii extrasalariale care intră în acest calcul, suma disponibilă pentru serviciile turistice poate fi mai mică. Pentru ca angajatorul să poată justifica plata în cazul unui control fiscal, este important ca documentele să reflecte serviciile achiziționate și persoanele pentru care au fost contractate.

Citeşte şi: Moneda mai valoroasă ca metal decât în magazine. Cuprul din compoziția valorează de trei ori mai mult

Cum poți solicita angajatorului decontarea concediului

Decontarea concediului nu este o obligație legală a firmei, ci o alegere de politică salarială. Mulți angajatori nu o aplică pur și simplu pentru că nu le-a fost propusă direct, ca alternativă la măririle salariale clasice. Dacă vrei să beneficiezi de această facilitate, poți discuta cu departamentul de resurse umane sau cu angajatorul în timpul negocierii salariului ori al evaluării anuale.O variantă ar fi să întrebi dacă firma poate include decontarea serviciilor turistice în pachetul de beneficii extrasalariale, cu respectarea limitelor prevăzute de Codul fiscal: „În loc de o mărire brută, puternic taxată, putem introduce decontarea sejurului de vacanță, în limita pachetului neimpozabil?”.

Dacă angajatorul este dispus să acorde acest beneficiu, iar serviciile turistice respectă condițiile legale, decontarea poate fi mai avantajoasă decât acordarea aceleiași sume sub forma unui bonus salarial supus impozitării obișnuite. Pentru companie, efortul financiar este identic sau chiar mai mic, iar pentru tine valoarea reală rămasă în buzunar este maximă.