Guvernul intenționează să comaseze localitățile cu o populație de maximum 1.500 de locuitori, derulând procesul în două etape majore: mai întâi pe bază de voluntariat, până la data de 1 martie 2027, iar ulteorior prin procedură obligatorie, cu aplicare directă de la alegerile locale din 2028. Inițiativa reprezintă cea mai amplă reformă a structurii administrative din România din ultimii 58 de ani, de la reorganizarea din 1968.

Măsura vizează 429 de localități, iar unele județe riscă să piardă peste 20 de primării. Ministerul Dezvoltării estimează o economie anuală de 250 de milioane de lei, însă planul întâmpină o opoziție fermă din partea primarilor, în timp ce experții consideră impactul financiar nesemnificativ, iar eliminarea referendumurilor ridică probleme majore de legalitate.

România este administrată, în mare, după harta trasată în 1968. De atunci, țara a pierdut milioane de locuitori, satele s-au golit, iar economia s-a mutat în jurul marilor orașe. Structura primăriilor a rămas însă aproape neschimbată: 3.181 de unități administrativ-teritoriale, dintre care 41 de județe, 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune, potrivit unui studiu publicat în octombrie de organizația Funky Citizens.

Guvernul condus de Luca Niculescu, învestit pe 20 octombrie, susținut de PSD și cu miniștri aproape exclusiv PSD, a anunțat că vrea să schimbe această hartă. Programul de guvernare vorbește despre „asocierea și comasarea voluntară a comunelor mici”. La zece zile de la învestire, planul a devenit mai ambițios: comasarea va deveni obligatorie.

Calendarul reformei administrative prezentat de Ministerul Dezvoltării

Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a prezentat vineri, 30 octombrie, calendarul reformei la Palatul Victoria:

Etapa 1 – comasarea voluntară, până la 1 martie 2027. Vizează localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori. Comunele mai mari, de 2.000 sau 3.000 de locuitori, se pot comasa și ele, dacă vor. Fiecare primărie care dorește comasarea inițiază un referendum local prin hotărâre de consiliu local. Cei care acceptă primesc un program de investiții și facilități fiscale. Ministrul a vorbit despre un fond care să acopere taxele locale timp de 3–5 ani și despre scutiri de impozit pe clădiri, fără să dea sume.

Etapa 2 – comasarea obligatorie, după 1 martie 2027. „A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie”, a spus Stoica. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit despre posibilitatea ca reforma să treacă prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament. Întrebat de Adevărul dacă vor mai fi necesare referendumuri în această etapă, ministrul a răspuns: „Nu. Automat vor fi excepții de la referendum.”

Intrarea în vigoare: „La următoarele alegeri din 2028, ea va fi pusă în aplicare”, a declarat ministrul.

Ce rămâne în comunele desființate: potrivit ministrului, fiecare localitate comasată păstrează un birou cu un funcționar care să rezolve problemele locuitorilor. Concedierile nu vor fi generalizate, a mai spus Stoica, iar mulți angajați vor pleca prin pensionare.

Ce nu face încă parte din plan: județele. O eventuală reorganizare a lor necesită, spune ministrul, „o analiză mult mai profundă”. Stoica a recunoscut și că nu există deocamdată un plan detaliat privind pragurile de populație sau lista finală a localităților din etapa obligatorie.

Județele cele mai afectate de desființarea primăriilor mici

Ministerul Dezvoltării numără 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori, pe baza datelor privind populația din 2023. Ministrul a explicat că a ales un singur an de referință ca să evite confuziile, pentru că circulă și alte cifre, de 434 sau 466 de localități.

Cele mai afectate județe, potrivit datelor prezentate de ministru la Antena 3 CNN:

• Alba: 27 de localități

• Caraș-Severin: 26

• Hunedoara: 26

• Cluj: 25

• Mehedinți: 23

• Olt: 23

• Dolj: 21

• Teleorman: 20

• Arad: 18

• Buzău: 16

De ce susține Guvernul comasarea comunelor: argumentele economice și demografice

1. Multe comune nu se pot întreține singure. Potrivit studiului Funky Citizens, în 2025, 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu își puteau plăti nici măcar salariile din venituri proprii. Doar 462 de primării, sub 15% din total, își acopereau din banii proprii salariile, bunurile și serviciile. Fostul premier Ilie Bolojan spunea în 2025 că cel puțin o treime dintre comune nu își pot plăti salariile din banii încasați de la cetățeni. Studiul subliniază și că o comună are nevoie de un aparat administrativ minim care costă cam la fel, indiferent dacă are 800 sau 5.000 de locuitori.

2. Populația scade aproape peste tot. Între 2016 și 2025, populația a scăzut în 2.490 de unități administrativ-teritoriale, aproape 8 din 10. În județul Teleorman, 96 din 97 de localități au pierdut locuitori. Localitățile care cresc se află, în proporție de 77%, la cel mult 35 de kilometri de un oraș reședință de județ.

3. Presiunea deficitului. România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6,2% din PIB în 2026 la 5,1% în 2027, o ajustare estimată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la până la 1% din PIB, aproximativ 20 de miliarde de lei. Reforma administrației este una dintre măsurile cerute de mult timp și de agențiile de rating.

4. Primării mai mari, mai capabile. Susținătorii reformei spun că o primărie mai mare poate angaja specialiști, ca urbaniști, ingineri sau experți în fonduri europene, pe care o comună mică nu și-i permite. Ar putea astfel accesa mai ușor fonduri pentru investiții.

Motivele pentru care primarii și experții se opun desființării comunelor

1. Economia e prea mică. Ministrul estimează o economie de aproximativ 250 de milioane de lei pe an. Raportată la ajustarea de 20 de miliarde de lei de care are nevoie bugetul, suma e modestă. Elena Calistru, președinta Funky Citizens, numește economia „mărunțiș într-un deficit de 9%” și spune că probabil va fi mai mică decât cred oamenii. Consultantul economic Adrian Negrescu atrage atenția, într-o analiză pentru Ziare.com, că negocierile, referendumurile, stimulentele și costurile de tranziție înseamnă că economiile ar apărea, în cel mai bun caz, spre finalul lui 2027.

2. „Dacă unești un sărac cu un sărac…”. „Dacă unești un sărac cu un sărac, ce avem? Un sărac și mai sărac”, avertizează Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR) și primar al comunei Vulcana-Băi (Dâmbovița). Comasarea nu creează automat venituri. În unele județe, mai multe comune vecine sunt la fel de sărace.

3. Distanțele și lipsa transportului. Primarul comunei Roșcani (Iași), Ginovel Gheorghiu (PSD), a explicat pentru DeFapt.ro că o unire cu comuna Trifești i-ar obliga pe locuitori să parcurgă aproximativ 14 kilometri până la centrul administrativ, fără transport public, ceea ce i-ar afecta mai ales pe vârstnici. Roșcani a redevenit comună abia în 2004, după ce s-a desprins de Trifești.

4. Identitatea comunităților. Pentru primarul comunei Cucuteni (Iași), Pamfilică Brânză (PSD), localitatea, cunoscută în toată lumea pentru cultura arheologică Cucuteni, nu poate dispărea administrativ: „Nu cred că e ceva bun (…) ca localitatea Cucuteni să dispară. Este un brand de țară.”

5. Doar populația, criteriu insuficient. Mai mulți primari cer să se țină cont de distanțe, de relief, de transport și de specificul fiecărei comunități. „Fiecare caz trebuie tratat în parte”, spune Ilie Chitez, primarul comunei Bobicești și șeful filialei ACoR Olt.

6. Reorganizare fără investiții. Studiul Funky Citizens avertizează că o reorganizare fără investiții e doar o tăiere de costuri sub alt nume. Organizația propune ca reforma să urmărească în primul rând capacitatea administrativă, nu economiile bugetare.

Probleme juridice și tensiuni politice majore în interiorul PSD

Referendumul: obligatoriu sau nu? Legea referendumului (Legea nr. 3/2000) prevede, la articolul 13, că proiectele de lege privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se supun aprobării locuitorilor prin referendum local și că „în acest caz organizarea referendumului este obligatorie”. Și Carta europeană a autonomiei locale, ratificată de România, cere ca modificările limitelor teritoriale să nu se facă fără consultarea prealabilă a comunităților locale, eventual prin referendum. Afirmația ministrului că, în etapa obligatorie, vor exista „excepții de la referendum” ar presupune deci modificarea legii. Riscul unor contestații, inclusiv la Curtea Constituțională, e real.

Voluntar sau obligatoriu? Programul de guvernare votat pe 20 octombrie vorbește despre comasarea „voluntară” a comunelor mici. Zece zile mai târziu, ministrul anunță o etapă obligatorie.

PSD contra propriilor primari. Multe dintre localitățile vizate sunt conduse de primari PSD, iar unii dintre ei sunt printre primii critici ai reformei propuse de propriul partid. Primarul Comunei Cucuteni spune că a aflat de intenția Guvernului din presă. Un primar PSD cu două decenii de mandat, citat anonim de Ora de Sibiu, spune că, dacă Guvernul insistă cu metoda aceasta, „o să ajungem să-l regretăm pe Bolojan”.

Cifrele care nu se potrivesc. Datele despre câte comune nu își pot plăti salariile diferă de la o sursă la alta: aproape o treime, potrivit lui Bolojan și Funky Citizens, sau aproximativ 63% dintre comune, într-o altă analiză. Diferențele țin, în principal, de ce cheltuieli sunt incluse. Iar numărul exact al localităților sub prag variază și el între 429 și 466, în funcție de sursa datelor despre populație.

Alternativa propusă de Asociația Comunelor din România

Asociația Comunelor din România nu respinge complet ideea de reformă, dar cere altă metodă. Ion Geară, primarul comunei Islaz și șeful filialei ACoR Teleorman, spune că micile comune „nu ar trebui desființate, ci reduse”, adică personalul tăiat „la strictul necesar”. ACoR a cerut consultări în fiecare județ cu primarii comunelor vizate și a înființat o ligă a comunelor cu sub 1.500 de locuitori. „Reforma trebuie făcută cu cap și pentru cetățeni”, spune Emil Drăghici.

Dan Cârlan, președintele sindicatului SCOR, avertizează că reforma „nu trebuie să fie doar un demers contabil”.

Modele europene și pașii următori până la alegerile din 2028

Comasarea comunelor nu e o idee nouă în Europa. Danemarca a redus, prin reforma din 2007, numărul municipalităților de la 271 la 98. Grecia, prin programul „Kallikratis” din 2011, a redus numărul municipalităților de la peste 1.000 la 325. În ambele cazuri, reforma a fost pregătită ani de zile și a fost însoțită de transferuri de competențe și resurse către noile autorități locale.

Ministrul Dezvoltării spune că propunerile vor fi prezentate în noiembrie. ACoR se întâlnește cu ministerul și anunță că vor urma și alte obiecții din partea comunelor. Până la 1 martie 2027, comunele care vor să se unească voluntar trebuie să organizeze referendumuri. Apoi, Guvernul va decide cum va arăta etapa obligatorie, care ar urma să intre în vigoare la alegerile locale din 2028.

Sfârșitul de săptămână aduce vești excelente pentru două zodii care se vor bucura de o perioadă plină de energie bună, șanse neașteptate și clipe pline de romantism. Astrele le susțin din plin pe plan amoros, ușurează comunicarea și le dau o mână de ajutor în atingerea unor dorințe mai vechi. Fie că vorbim despre o poveste de dragoste care devine mai puternică, o întâlnire surprinzătoare sau un proiect personal care începe să ia formă, acești nativi au toate motivele să fie optimiști.

Pentru unii nativi, următoarele zile pot aduce exact schimbările de care aveau nevoie. Contextul astral favorizează inițiativele, apropierea de persoanele dragi și deciziile care pot deschide noi drumuri. În timp ce unele zodii vor prefera liniștea și odihna, două semne zodiacale se bucură de o perioadă în care lucrurile par să se așeze mai ușor.

Norocul nu se manifestă doar în plan sentimental, ci și în ceea ce privește obiectivele personale. Discuțiile importante pot avea rezultate favorabile, iar ocaziile apărute pe neașteptate le pot ajuta să facă pași înainte.

Leul strălucește pe toate planurile: pasiune și claritate în dragoste

Pentru nativii Leu, weekendul poate fi unul dintre cele mai frumoase momente ale perioadei. Energia pozitivă îi ajută să își recapete încrederea în propriile forțe și să privească mai optimist lucrurile care până acum păreau complicate.

În dragoste, Leii au șansa să se apropie de persoana iubită și să clarifice anumite aspecte care au provocat tensiuni. Cei aflați într-o relație pot avea parte de momente romantice, conversații sincere și planuri comune. Pentru nativii singuri, weekendul poate aduce o întâlnire interesantă sau începutul unei povești care merită explorată.

Succese personale și susținere pentru nativii din zodia Leu

Nici planurile personale nu sunt neglijate. Leii pot descoperi că unele obiective devin mai ușor de atins atunci când au curajul să facă primul pas. O veste bună sau sprijinul unei persoane apropiate le poate oferi impulsul de care aveau nevoie.

Peștii sunt răsfățații astrelor: armonie în cuplu și surprize romantice

A doua zodie favorizată în acest weekend este Pești. Sensibili și intuitivi, acești nativi pot traversa câteva zile în care emoțiile pozitive, apropierea sufletească și surprizele plăcute ocupă un loc important.

În plan sentimental, Peștii pot avea parte de gesturi frumoase și declarații care le confirmă că sunt apreciați. Cei care sunt deja într-o relație pot redescoperi armonia și pot petrece timp de calitate alături de partener. În cazul nativilor singuri, o persoană apărută în cercul lor social le-ar putea stârni interesul.

Visuri devenite realitate: intuiția îi ghidează pe Pești spre succes

Pe lângă veștile bune din dragoste, weekendul le oferă ocazia să se concentreze asupra unor dorințe mai vechi. Un proiect personal, o schimbare pe care o amânau sau o decizie importantă poate începe să capete contur. Intuiția îi poate ajuta să aleagă direcția potrivită, iar lucrurile se pot desfășura mai simplu decât se așteptau.

Sfaturi de la astrologi pentru un sfârșit de săptămână memorabil

Pentru Lei și Pești, următoarele zile pot reprezenta un prilej de bucurie, apropiere și progres. Dragostea le poate aduce emoții intense, în timp ce planurile personale au șanse să avanseze.

Chiar dacă astrele sunt favorabile, rezultatele depind și de alegerile fiecăruia. Curajul de a comunica, disponibilitatea de a accepta oportunități noi și încrederea în propriile decizii pot transforma acest weekend într-unul memorabil.

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a raportat vineri un profit de 19,1 miliarde de franci elveţieni (23,3 miliarde de dolari) în trimestrul al treilea din 2026, datorită câştigurilor obţinute din rezervele de aur şi activele denominate în valută, transmite CNBC. Profitul cumulat pentru primele nouă luni ale anului a ajuns la 44,2 miliarde de franci, echivalentul a aproximativ 53,8 miliarde de dolari.

Rezultatul trimestrial reprezintă totuşi o scădere de aproape 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Câştigurile din deţinerile de aur au totalizat 7,6 miliarde de franci, comparativ cu 14,3 miliarde de franci în trimestrul al treilea din 2025, în timp ce investiţiile în active denominate în valută au generat un profit de 11,6 miliarde de franci, în scădere cu aproximativ 15%.

Evoluţia reflectă fluctuaţiile pieţelor financiare şi ale cursurilor valutare. După o apreciere de aproximativ 12% faţă de dolar în 2025, francul elveţian s-a depreciat cu circa 3,6% de la începutul acestui an. În acelaşi timp, aurul, care se scumpise cu aproximativ 66% anul trecut, a pierdut peste 7% din valoare în 2026.

Structura portofoliului de investiții și expunerea pe acțiuni internaționale

Portofoliul de investiţii al băncii centrale este concentrat în active internaţionale. La sfârşitul trimestrului al treilea, 61% din rezervele valutare erau plasate în obligaţiuni guvernamentale şi depozite la instituţii financiare internaţionale, 28% în acţiuni şi 11% în alte obligaţiuni. Din punctul de vedere al monedelor, euro reprezenta 39% din portofoliu, iar dolarul american 37%.

Spre deosebire de Rezerva Federală americană sau Banca Angliei, SNB deţine un portofoliu important de acţiuni internaţionale. Instituţia investeşte pasiv, urmărind indici bursieri, fără să selecteze individual companiile, iar deţinerile sale sunt concentrate în principal în societăţi mari şi mijlocii din economiile dezvoltate.

Perspective privind dividendele și mandatul băncii centrale

Profitul acumulat în primele nouă luni creşte perspectiva distribuirii unor sume către guvernul federal şi autorităţile cantonale elveţiene. O eventuală plată depinde însă de rezultatul financiar pentru întregul an şi de regulile privind distribuirea profitului, pierderile din investiţii putând împiedica efectuarea transferurilor.

Banca Naţională a Elveţiei subliniază că obiectivul său principal nu este maximizarea profitului, ci menţinerea stabilităţii preţurilor, cu o ţintă a inflaţiei cuprinsă între 0% şi 2%. Pentru îndeplinirea acestui mandat, instituţia utilizează atât dobânzile, cât şi politica valutară, chiar dacă deciziile de politică monetară pot afecta negativ rezultatele sale financiare.

Un experiment medical uluitor, realizat complet de un sistem de inteligență artificială, a avut loc în noaptea de 27 spre 28 octombrie. Un ac ghidat exclusiv de deciziile unui algoritm a coborât direct în creierul unui șoarece care suferea de epilepsie, pentru a-i administra un tratament genetic complex.

Relatarea spectaculoasă a fost făcută de Gabriel Ocana-Santero, cofondatorul și șeful mici firme Biotech Exin Therapeutics din San Francisco. Evenimentul ridică o dilemă uriașă pentru întreaga comunitate științifică: cât de multă libertate putem oferi unui algoritm atunci când fiecare mișcare pe care o face este definitivă și ireversibilă?

Mica companie din California are doar 9 angajați și își propune să descopere terapii genetice pentru boli cerebrale grave. Pentru această intervenție în premieră, algoritmului i-au fost puse la dispoziție un tabel cu 19 tratamente posibile, un șoarece bolnav și un dispozitiv chirurgical motorizat dotat cu camere. Misiunea IA a fost clară: să reducă crizele epileptice ale animalului.

Cum a ales algoritmul tratamentul genetic fără intervenție umană

Potrivit relatării, nimeni nu i-a spus agentului ce să injecteze, unde sau cum. Un singur pas i-a scăpat: deschiderea craniului, efectuată de un chirurg uman, pentru că inteligența artificială nu are încă dreptul să o facă.

Dintre cei 19 candidați, agentul a selectat un tratament care întărește GABA, principala moleculă care calmează activitatea creierului. Setarea aleasă limitează efectul la neuronii care produc ei înșiși GABA.

Pe hârtie, logica are sens: o criză de epilepsie este o creștere a activității neuronale, iar GABA joacă rolul de frână.

Pentru a afla unde să injecteze, agentul și-a calculat ținta pe baza a trei articole științifice. Conform rezumatelor secundare ale discuției, acesta a vizat cortexul entorinal lateral, 3,90 mm posterior față de bregma, un reper pe craniu, 4,00 mm spre dreapta și 4,30 mm în adâncime.

Aceste cifre nu provin dintr-o publicație de echipă și nu au fost confirmate în altă parte. Volumul injectat este mic: 250 nanolitri. O picătură de apă obișnuită are un volum de aproximativ 200 de ori mai mare. Injecția a durat 5 minute, conform acestor rezumate.

În acest timp, operatorul a observat punctul de intrare prin camera dispozitivului pentru a urmări eventuale sângerări. Echipa a numărat 32 de astfel de observații în timpul sesiunii. Agentul nu avea mână liberă.

Măsurile de siguranță și refuzul neașteptat al inteligenței artificiale

Un om a validat fiecare gest ireversibil, fără întoarcere posibilă, iar limitele fixe guvernau parametrii, de exemplu volumul injectat. Un om ținea și un buton fizic de oprire de urgență, capabil să oprească toate motoarele simultan.

Ultima regulă, și asta este ceea ce contează pentru ce urmează: agentului i s-a interzis să depășească aceste protecții. Apoi conexiunea s-a întrerupt. Când conexiunea a revenit, agentul a calculat o țintă la 34 mm pe axa Y, în timp ce dispozitivul poate avansa doar până la 30 mm.

A refuzat să se miște, explicând că acul nu și-a părăsit punctul zero și că nu va mai încerca. Cercetătorii au resetat punctul zero: același calcul, un nou refuz. „Nu voi încerca a treia oară”, a răspuns agentul, în timp ce șoarecele era încă sub anestezie, în mijlocul operației.

Depășirea a atins 4 mm, adică mai mult de 13% din cursa disponibilă. Gabriel Ocana-Santero recunoaște că agentul a avut dreptate. Cu toate acestea, echipa sa a văzut problema și soluția ei, fără a putea convinge agentul să o rezolve singur, deoarece regula îi interzicea să facă acest lucru.

A trebuit să fie reparat manual. Alte două versiuni ale aceluiași model au refuzat sarcina. Una a refuzat imediat. Cealaltă a efectuat mai întâi un test martor cu apă, pe hârtie milimetrică, înainte de a se opri.

Starea animalului și concluziile cercetătorilor din San Francisco

Șoarecele și-a revenit bine în urma intervenției. Aceasta este singura veste bună măsurată în această poveste. Efectul asupra convulsiilor rămâne însă necunoscut: nu a fost măsurat și nu au fost publicate date.

Prin urmare, este imposibil de afirmat că inteligența artificială a vindecat sau a redus ceva. Nu există nici prepublicare, nici relatări în presa națională, ceea ce face ca povestea să se bazeze doar pe cuvintele echipei.

Autorul ei o vede ca pe o premieră mondială, o judecată personală pe care nimic nu ne permite să o confirmăm. Rămâne o cifră de reținut: din 19 tratamente candidate, doar unul a fost injectat, într-un singur șoarece.

O astfel de sesiune arată că un agent poate lua o serie de decizii de laborator și se poate opri atunci când se confruntă cu o inconsecvență. Nu spune nimic despre eficacitatea tratamentului ales, iar doar măsurarea crizelor, dacă echipa o va publica, va putea lămuri acest aspect.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că invitarea Poloniei la reuniunile G20 este contraproductivă şi contravine practicii diplomatice de a căuta consensul la astfel de reuniuni, relatează Reuters, citat de news.ro.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat reporterilor din Atlanta că SUA au înaintat o moţiune pentru ca Polonia să devină membru permanent al G20, iar Varşovia face lobby în acest sens.

„Desigur, acest lucru încalcă principiile diplomaţiei, şi în special ale diplomaţiei multilaterale, în care membrii unor asociaţii precum G20 acţionează pe baza consensului”, a declarat Lavrov reporterilor în marja unei reuniuni a miniştrilor de externe ai G20 care a avut loc la Atlanta, în SUA, potrivit agenţiilor de ştiri ruseşti.

„Este vorba despre ordinea de zi şi despre trimiterea de invitaţii către noi participanţi”, a precizat el.

Acuzele Moscovei la adresa Varșoviei: „Nu aduce nimic la reuniune”

Polonia, a susţinut Lavrov, „nu aduce nimic” la reuniune. El a spus că Varşovia nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a participa la reuniune, deoarece economia sa nu este suficient de mare, iar descrierea acesteia ca reprezentantă a „Europei de Est” este eronată, întrucât exista deja o reprezentare suficientă din partea NATO şi a Uniunii Europene.

Lavrov a ţinut să precizeze că Rusia nu a fost supusă niciunei presiuni în ceea ce priveşte invitarea Poloniei la reuniunea de la Atlanta. „Americanii pur şi simplu l-au invitat pe ministrul polonez, acesta a venit şi s-a aşezat pe scaunul care i-a fost pus la dispoziţie”, a declarat Lavrov.

Propunerea Poloniei pentru un armistițiu în Marea Neagră

Sikorski, în declaraţiile sale făcute presei, solicitase între altele un armistiţiu rapid în Marea Neagră, care să permită transportul în condiţii de siguranţă al încărcăturilor de cereale atât din Ucraina, cât şi din Rusia.

Lavrov nu a dat niciun semn de flexibilitate la reuniunea G20 din SUA, potrivit şefei diplomaţiei europene

Nimeni nu se aştepta la un progres în ceea ce priveşte războiul din Ucraina în timpul reuniunii ţărilor din G20 care a avut loc vineri, la Atlanta, în Statele Unite, unde ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, s-a arătat, ca de obicei, intransigent. Diplomatul rus nu a dat niciun semn de flexibilitate în cadrul reuniunii, a declarat pentru AFP şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas.

„Nu”, a răspuns ea la întrebarea dacă ministrul rus a dat vreun indiciu cu privire la dorinţa Moscovei de a negocia. „Desigur, a spus multe minciuni, multe teze false pe care le-am putut, de asemenea, respinge ulterior”, a adăugat Kallas.

Lavrov a luat cuvântul în faţa G20, reuniunea desfăşurându-se sub patronajul secretarului de stat american Marco Rubio, cu care, a declarat el presei, a avut o scurtă discuţie în particular. O sursă diplomatică europeană a declarat jurnaliştilor că ministrul rus s-a arătat „în mod clar provocator” în timpul intervenţiei sale.

Cu Marco Rubio, „am avut o conversaţie destul de plăcută, scurtă, din motive evidente (…) Am discutat despre unele aspecte din relaţiile noastre bilaterale, precum şi despre cooperarea noastră în cadrul organizaţiilor multilaterale”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă.

Această întâlnire nu a fost confirmată de partea americană.

Discuţiile pentru a pune capăt războiului din Ucraina sunt în impas de la începutul anului. O întâlnire între ruşi, ucraineni şi americani ar putea avea loc în noiembrie în Emiratele Arabe Unite pentru a relansa eforturile de pace, dar Washingtonul nu a confirmat încă acest lucru.

La Atlanta nu a avut loc nici tradiţionala fotografie de grup, aceasta fiind anulată. Europenii nu au dorit să apară alături de ministrul rus de externe. Un oficial american a afirmat că Statele Unite au preferat să anuleze această sesiune fotografică decât să rişte să creeze „o distragere a atenţiei diplomatice” în faţa jurnaliştilor din întreaga lume.

Moment decisiv

În deschiderea reuniunii G20, secretarul de stat american a vorbit vineri despre un „moment decisiv” pentru lume, în contextul în care conflictele din Iran şi Ucraina rămân într-un impas, iar preţurile petrolului sunt în creştere vertiginoasă.

Această reuniune, care se desfăşoară până sâmbătă, are loc cu câteva zile înaintea alegerilor pentru Congres de la jumătatea mandatului prezidenţial, programate pentru marţi. Aceasta are rolul de a pregăti terenul pentru summitul de la jumătatea lunii decembrie, pe care preşedintele american Donald Trump îl va găzdui la clubul său de golf din Florida.

În discursul său introductiv, Marco Rubio a declarat: „Ne confruntăm cu o serie de crize economice şi geopolitice interdependente, dintre care multe constituie ameninţări grave la adresa fundamentelor esenţiale ale ordinii economice mondiale”.

G20 reuneşte marile economii mondiale (Statele Unite, China, India, Japonia, Franţa, Brazilia), precum şi Rusia, dar se arată divizat în privinţa marilor mize. Administraţia Trump, care deţine preşedinţia grupului înainte de a preda ştafeta Regatului Unit, consideră că această instanţă s-a abătut de la obiectivele sale iniţiale şi s-a străduit să „reorienteze” G20, susţinând că securitatea mondială şi prosperitatea economică „sunt indisolubil legate”.

La Atlanta, discuţiile abordează provocările legate de energie şi de lanţul de aprovizionare, precum şi libertatea de navigaţie îngrădită, în special în strâmtoarea Ormuz, a subliniat Marco Rubio.

Nu se aşteaptă nicio „declaraţie finală” negociată între ţări, ci mai degrabă „concluzii” ale preşedinţiei americane.

Reuniunea are loc pe fondul acumulării semnalelor privind o nouă escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu. Potrivit Wall Street Journal, Statele Unite au solicitat mai multor ţări din Golf să se pregătească pentru o campanie scurtă şi intensă împotriva Iranului după alegerile americane programate la 3 noiembrie.

„Poate vom mai face o mică «Furie epică»”, a declarat preşedintele american săptămâna trecută, făcând referire la numele ofensivei militare a Statelor Unite în Iran, care a început pe 28 februarie.

În acest sens, Kaja Kallas a afirmat că europenii „solicită o soluţie diplomatică, deoarece nimeni nu are de câştigat de pe urma unei escaladări”.

Marea absentă la Atlanta a fost Africa de Sud, care, potrivit unei surse diplomatice, a primit vineri sprijinul mai multor ţări, dar nu a fost invitată la Atlanta, fiind pusă la zid de Washington, care îi reproşează o pretinsă persecuţie a descendenţilor coloniştilor albi europeni, afrikanerii.

În schimb, Washingtonul a invitat Polonia, dorind ca această ţară să devină membru cu drepturi depline, lucru la care Moscova se opune cu vehemenţă.

Curtea Constituţională a Poloniei a anunţat vineri pe site-ul său că preşedintele instanţei, Bogdan Swieczkowski, a fost suspendat, după ce o dispută politică de lungă durată a paralizat efectiv instituţia. Criza politică din jurul Curţii Constituţionale s-a accentuat însă vineri seara: poliţia a fost desfăşurată în incinta celei mai înalte instanţe judecătoreşti a ţării, în mijlocul unei confruntări între dreapta naţionalistă şi actualul guvern de centru. Preşedintele Republicii, naţionalistul Karol Nawrocki, a anunţat că îşi întrerupe zborul spre Senegal, către care se îndrepta pentru o vizită oficială, şi se întoarce de urgenţă la Varşovia, relatează AFP şi Reuters, citat de news.ro.

„Într-un moment ca acesta, preşedintele trebuie să se afle în Polonia. Îmi întrerup zborul spre Senegal. Mă întorc”, a anunţat Karol Nawrocki pe X.

Vineri seara, zeci de poliţişti anti-revoltă împiedicau accesul în clădirea Tribunalului Constituţional al numeroşilor susţinători ai partidului naţional-conservator Dreptate şi Justiţie (PiS, opoziţie) adunaţi în faţa instituţiei, a constatat un jurnalist AFP.

Aceşti simpatizanţi ai PiS protestează de câteva săptămâni pentru a-i susţine pe judecătorii celei mai înalte instanţe din ţară, numiţi de dreapta naţionalistă pe vremea când aceasta se afla la guvernare. Executivul condus de centristul Donald Tusk doreşte plecarea acestora, în timp ce preşedintele Nawrocki îi apără.

Poliţia a anunţat că a arestat trei persoane după ce acestea au încercat să pătrundă în incinta clădirii.

„Tusk trădător”, scandau susţinătorii PiS. Unii rosteau rugăciuni, mânuind un rozariu sau fluturând icoane.

Poliţia a înconjurat incinta tribunalului şi a declarat că ofiţerii au pătruns în perimetrul Tribunalului Constituţional în urma unor incidente petrecute în faţa clădirii, printre care aruncarea de obiecte periculoase asupra poliţiştilor.

Adresându-se susţinătorilor săi în faţa porţilor, liderul PiS şi fostul prim-ministru (2006-2007) Jaroslaw Kaczynski l-a îndemnat pe şeful statului – la a cărui alegere în 2025 PiS a contribuit – să „facă tot ce-i stă în putinţă pentru ca această situaţie să înceteze”.

Restabilirea statului de drept

Considerată de Uniunea Europeană ca fiind prea dependentă de puterea politică, Curtea Constituţională a fost unul dintre motivele de dispută între Bruxelles şi naţionalişti pe durata mandatului acestora (2015-2023), deoarece ei susţin că legislaţia poloneză prevalează asupra celei a UE.

Încă din 2015, guvernul PiS numise în cadrul acestui tibunal judecători cu orientare politică declarată, pe care nici Donald Tusk, nici Uniunea Europeană nu îi recunosc.

De la revenirea sa la putere în 2023, Donald Tusk, fostul şef al Consiliului European, promite să rezolve criza. Fără succes până acum, întrucât numirile de judecători la instanţa supremă făcute de guvernul său şi de Dietă (camera inferioară a parlamentului) nu au fost ratificate de şeful statului, care le blochează.

„Restabilirea statului de drept este datoria noastră”, a declarat Donald Tusk pe reţeaua socială X după intervenţia poliţiei. „După ani de ilegalitate sub guvernarea PiS, acesta este un proces dificil, uneori dureros, care necesită o acţiune hotărâtă. Nu există altă cale”, a transmis premierul.

Confuzie totală la vârful justiției poloneze

Una dintre judecătoarele numite de actualul guvern, Anna Korwin-Piotrowska, a anunţat suspendarea din funcţie a controversatului preşedinte al Curţii, Bogdan Swieczkowski. Anna Korwin-Piotrowska a justificat această destituire prin necesitatea restabilirii statului de drept. „Un stat democratic nu poate funcţiona, în Europa modernă, fără o curte constituţională (…) care să garanteze drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, a declarat ea.

Totuşi, domnea confuzia. Curtea a negat plecarea lui Bogdan Swieczkowski, denunţând în acelaşi timp „o lovitură de stat” pe contul său oficial de X.

Postarea afirmă că preşedintele Swieczkowski rămâne în funcţie şi că Anna Korwin-Piotrowska nu poate asigura interimatul, întrucât nu a depus jurământul în faţa preşedintelui Republicii.

Site-ul web al tribunalului nu era accesibil vineri seara.

O dispută politică de lungă durată

O dispută politică de lungă durată privind Tribunalul Constituţional a paralizat efectiv instituţia.

La începutul acestui an, Nawrocki, un aliat al fostului guvern naţionalist polonez al partidului Lege şi Justiţie (PiS), a refuzat să-i investească în funcţie pe trei dintre cei şase judecători nominalizaţi de parlament, în timp ce Swieczkowski, care a fost ministru adjunct al justiţiei în guvernul PiS, a refuzat să permită judecătorilor aleşi de actuala majoritate parlamentară să-şi preia atribuţiile.

Ministrul justiţiei, procurorul general Waldemar Zurek, a anunţat într-o conferinţă de presă că a solicitat ridicarea imunităţii lui Swieczkowski, precum şi a adjunctului său, Bartlomiej Sochanski, pentru că nu şi-au îndeplinit atribuţiile, împiedicând judecătorii să-şi desfăşoare activitatea. „Această curte a devenit o proprietate privată, trebuie să restabilim buna sa funcţionare”, a subliniat el.

Politicienii din PiS, inclusiv liderul Jaroslaw Kaczynski, au afirmat că guvernul lui Tusk pune la cale o lovitură de stat împotriva tribunalului.