Lizuca Bîgu, o concurentă în vârstă de 27 de ani, originară din Galați și stabilită în București, a reușit să întoarcă toate scaunele la audițiile pe nevăzute de la Vocea României 2026.

​Deși lucrează în publicitate și are trei joburi, artista nu a renunțat la pasiunea pentru muzică. Momentul său a impresionat-o profund pe Irina Rimes, care a ascultat-o cu lacrimi în ochi.

Tudor Chirilă a apelat chiar și la butonul de mute pentru a o împiedica pe antrenoare să vorbească, în încercarea de a o convinge pe concurentă să i se alăture.

Reacțiile antrenorilor de la Vocea României 2026
Tudor Chirilă: „Am folosit butonul de mute. Mi s-a părut că ești genul de voce care ar putea fi interesată de a se înscrie în echipa Irinei. Să nu o interpretezi ca o dorință a mea ticăloasă de a o îndepărta pe Irina, dar s-o vezi mai degrabă ca pe o dorință a mea de a te avea pe tine. Ești minunată! Nu știu cum faci să cânți după trei joburi”.

Horia Brenciu: „Ne-ai convins că ești făcută pentru scenă”.

Theo Rose: „Pare că tu îți construiești spațiul, vocea ta își construiește spațiul! Ai ceva!”.

În ciuda eforturilor lui Tudor Chirilă de a o convinge să intre în echipa sa, Lizuca a ales să-și urmeze instinctul.

„O să aleg cu inima și o să o aleg pe Irina Rimes!”, a spus concurenta.

Cine este Lizuca Bîgu de la Vocea României 2026
Lizuca Bîgu are 27 de ani, este originară din Galați și locuiește în București, unde lucrează în publicitate și se ocupă de proiecte pentru social media. Are trei joburi și recunoaște că programul încărcat îi lasă prea puțin timp pentru muzică, deși aceasta rămâne locul în care simte că se poate exprima cel mai sincer.

Pasiunea pentru cântat a apărut încă din copilărie. Nu a urmat drumul clasic al lecțiilor de canto, însă muzica a însoțit-o dintotdeauna. În copilărie fredona și memora piesele pe care le auzea la radio, iar mai târziu a făcut parte din numeroase coruri, inclusiv în perioada facultății. Deși visa să devină interpretă, la îndemnul părinților a ales să studieze limbi străine, rusa și germana, în căutarea unui viitor mai stabil.

A încercat ulterior să pună bazele unui proiect muzical alături de un prieten, însă planurile nu s-au concretizat în perioada pandemiei. În prezent, cântă ca backing vocalist într-o trupă, dar simte că nu a reușit încă să-și găsească direcția artistică. Spune că s-a implicat în numeroase activități și locuri de muncă, fără să simtă că acestea o împlinesc pe deplin. Muzica este, în schimb, spațiul în care se simte cu adevărat ea însăși.

Încurajările bunicii, ale prietenilor și ale profesoarei de canto au ajutat-o să facă pasul către Vocea României, în ciuda emoțiilor puternice.

Pentru Lizuca, participarea la concurs înseamnă mai mult decât o apariție pe o scenă importantă. Își dorește să întâlnească oameni cu care să împărtășească aceeași pasiune, să-și descopere identitatea artistică și să capete încrederea de care simte că are nevoie pentru a-și urma visul.

„Scena este o eliberare! Acolo unde pot fi eu”, spune Lizuca, pentru care muzica reprezintă locul în care își poate lăsa deoparte temerile și se poate exprima liber.

Odată cu apropierea Halloween-ului, pe rețelele de socializare s-a format un trend numit Ghost Prank (Farsa cu fantome), prin care unii părinți se amuză speriindu-și copiii datorită unui efect vizual de pe telefon, iar apoi postează reacțiile celor mici pe rețelele de socializare.

Mecanismul acestei farse este următorul:

• Părintele așază copilul în fața ecranului de telefonul (uneori, lăsându-l singur într-o cameră sau în baie) și activează efectul vizual numit ”Ghost filter”
• Pe ecran apare brusc un personaj horror, care creează impresia că s-ar afla în spatele copilului
• Copilul este îngrozit de ceea ce vede. Reacția sa este filmată și postată pe rețelele de socializare

Poliția Română avertizează cu privire la acest trend, subliniind că ”Farsa cu fantome” este abuz emoțional asupra copilului, și nu divertisment.

Citește și Ministrul Culturii reacționează la angajarea lui Felix Alexa de către TNB. Ioana Ciocan: „Vom aplica o politică de toleranță zero la hărțuire”

@vo.huong54 Ghost filter prank #funnykids #funnybaby #funny #funnyvideo ♬ original sound – Vo Huong

”Dacă cel care filmează râde, iar cel care plânge de groază este un copil, nu e o farsă, este abuz emoțional. Trendul «Ghost Prank» de pe rețelele sociale, în care un filtru cu o fantomă apare brusc în spatele copilului, pe ecran, nu produce amuzament, ci panică pură. La vârste mici, nu înțelege ce este un filtru. Pentru copil pericolul este real, chiar lângă el. În spatele a câteva secunde de video rămân atacuri de panică, frica de întuneric și o încredere distrusă în părinți”, spun reprezentanții Poliției Române.

Oamenii legii reamintesc, în același context, că rolul părinților este de a-și proteja copiii, nu de a le provoca intenționat momente de groază, pentru divertisment și like-uri pe ”rețele”:

”Datoria adultului este să protejeze copilul de monștri, nu să-i aducă în cameră pentru câteva vizualizări. Ne adresăm părinților să nu încurajeze și să nu transforme reacțiile de teamă ale copiilor în surse de divertisment pentru mediul online și nu numai. Nicio provocare virală nu ar trebui să fie mai importantă decât siguranța și echilibrul emoțional al unui copil”.

(sursa foto: pentrupatrie.mai.gov.ro)

Citește și Accident grav în Craiova! O șoferiță a lovit trei pietoni aflați pe trotuar, apoi a intrat cu mașina în standurile de flori

Andreea Esca a surprins momentul sosirii pe aeroportul din Mumbai într-un filmuleț postat pe Instagram. În imagini se vede cum Iulia Vântur le aștepta pe ea și pe Alexia Eram cu o hârtie pe care scria „Bine ați venit!”.

Jurnalista a afirmat că nu este pentru prima dată în India: „Am decis să-i mai dau o șansă Indiei, după 32 de ani. Deși și acum merg cu treabă! Prima dată am fost reporter, cu ocazia primului zbor direct București – New Delhi, de după Revoluție. Acum particip, ca în fiecare an, la lansarea iconicului calendar Pirelli.

India este țara marilor contraste în continuare! Nu-mi pare nimic schimbat față de acum 30 de ani. Un miliard si jumătate de cetățeni care trăiesc între case de sute de milioane de euro, palate istorice cu arhitecturi deosebite, bijuterii cu pietre prețioase, mătăsuri, cașmir și o masă caldă oferită de către un templu religios. Are însă farmecul ei! Iar pentru noi cred că este un motiv în plus să fim recunoscători pentru tot”.

Citește și: Câte case dețin, de fapt, Andreea Esca și Alexandre Eram la Porumbacu de Sus: „Din pasiune am făcut asta, am tot salvat”

Ce spune Andreea Esca despre plecarea de la Pro TV

După 30 de ani la pupitrul Știrilor PRO TV, Andreea Esca nu ia în calcul să schimbe domeniul și să prezinte o emisiune de divertisment.

„Nu. Îmi place foarte mult ceea ce fac. Cred că e bine să faci lucrul la care ești cel mai bun, iar eu cred că asta fac cel mai bine. Drept urmare, nu, nu mă gândesc. Mă gândesc doar cum să fac și mai bine, să fie diferit, să găsesc tot felul de idei, dar pentru același proiect”, a spus Andreea Esca.

Prezentatoarea a vorbit și despre felul în care își analizează munca. Andreea Esca a recunoscut că este atentă atât la propriile greșeli, cât și la lucrurile pe care le-ar putea îmbunătăți.

„Tot timpul sunt atentă la mine. Așa cum sunt atentă și la alții, sunt atentă și la mine. Și dacă observ orice lucru care mi se pare că nu este în regulă, încerc să-l fac să fie bine”, a explicat știrista.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că alegerile anticipate au fost o posibilitate constituțională în perioada negocierilor pentru formarea actualului Guvern, însă nu ar fi reprezentat o soluție pentru criza politică.

„Eu personal am fost de acord cu el (n.r. Nicușor Dan), fiindcă anticipatele nu ar fi schimbat nimic”, a spus Kelemen Hunor, referindu-se la poziția președintelui, care s-a opus de la început organizării unui astfel de scrutin.

Kelemen Hunor se opune reformei administrative prin asumarea răspunderii: „Nu poți să sari peste comunități, trebuie referendum”

Kelemen Hunor estimează că, în cazul unor alegeri anticipate, AUR ar fi obținut între 35% și 40% din voturi, în timp ce PNL și PSD ar fi avut rezultate mai slabe.

„Ar fi fost un PNL mai mic, un PSD mai mic… nu puteai să nu dai șansa sau posibilitatea formării Guvernului primului partid”, a spus Hunor.

„AUR ar fi câștigat între 35 – 40%, eu zic spre 40”, a afirmat Kelemen Hunor.

Acesta a susținut că anticipatele ar fi afectat echilibrul parlamentar și ar fi îngreunat formarea unui guvern și a pledat pentru o politică rațională și sinceră față de cetățeni.

„Să fii sincer cu cetățenii și când e rău și când e bine și după aceea să fii rațional. În politică, sigur că e mai ușor să fii irațional și să apelezi tot timpul la sentimente, la frică, la tot felul de mijloace, sau prin tot felul de mijloace, dar la sfârșitul zilei, soluțiile tot raționale vor fi”, a spus Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor vrea ca Guvernul Niculescu să reziste până în 2028: „Avem nevoie de stabilitate guvernamentală”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că își dorește ca Guvernul condus de Luca Niculescu să rămână în funcție până la alegerile parlamentare din 2028.

Întrebat la B1 TV dacă Guvernul Niculescu poate rămâne în funcție până la alegerile parlamentare din 2028, Kelemen Hunor a explicat că situația politică este dificil de anticipat.

Kelemen Hunor: Fără AUR nu poți să dai jos Guvernul. Va rămâne până în 2028 cu toate provocările

„În mod normal, dacă ținem cont de dinamica politică românească, atunci nu. Dar dacă ținem cont de realitatea din Parlament, atunci chiar are șanse să meargă până în 2028”, a declarat liderul UDMR.

Kelemen Hunor a subliniat că România are nevoie de stabilitate politică. „Eu aș vrea să dureze până în 2028 acest guvern, fiindcă avem nevoie de această stabilitate guvernamentală. Oricum, nu are cine să dea jos”, a afirmat Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor explică în ce condiții ar putea fi demis Guvernul

Președintele UDMR a explicat că partidele din opoziție nu dispun de voturile necesare pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură fără sprijinul AUR. „Noi cu PNL și cu USR nu avem majoritate. Nu avem 233 de voturi. Nici ei (AUR – n.r.) nu au singuri. Deci ar trebui să facem chestia asta cu AUR”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR nu a exclus posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură, dar a avertizat că adoptarea acesteia ar crea problema formării unui nou guvern.

„Asta nu înseamnă că la un moment dat nu o să fie o moțiune de cenzură. Că și PNL cu USR și PNL cu noi, noi cu USR, în diferite combinații, putem să depunem moțiune de cenzură. Dar asta înseamnă că, de fapt, tu aduci în dezbatere ceva, o anumită decizie sau direcție guvernamentală, decizie politică, dar n-o să ai 233 de voturi fără AUR. Dar s-ar putea să te trezești că votează și AUR. Și atunci pică guvernul. Nu este, din punctul meu de vedere, de dorit, fiindcă a doua zi ar trebui să pui ceva la loc”, a explicat Kelemen Hunor, potrivit B1 TV.

Acesta consideră că actualul Executiv va rezista cel puțin până în mai sau iunie 2027, datorită capacității premierului de a negocia cu partidele parlamentare.

Kelemen Hunor: Lipsa controlului parlamentar asupra serviciilor de informații alimentează teoriile conspirației

Președintele UDMR Kelemen Hunor spune că lipsa unui control parlamentar riguros asupra serviciilor de informații și nediscutarea rapoartelor acestora de mai mulți ani alimentează neîncrederea în instituții și teoriile conspirației.

Kelemen Hunor a spus vineri seara că nu poate confirma eventuale implicări ale serviciilor în viața politică, în formarea și dărâmarea Guvernelor, dar admite că lipsa unui control parlamentar riguros naște suspiciuni.

„Nu pot confirma, dar problema care e, nu există un control parlamentar cum ar trebui să fie și atunci se nasc legende urbane, se nasc teorii conspiraționiste”, a spus liderul UDMR.

El admite că un serviciu de informații nu poate fi transparent în totalitate, dar spune că „un control parlamentar te ajută enorm de mult să ai mai multă încredere în aceste instituții”.

Kelemen Hunor: Raportele nu au fost dezbătute în Parlament de ani de zile

Kelemen Hunor a atras atenția că rapoartele serviciilor nu au fost dezbătute în parlament de ani de zile: „Sunt închise undeva și nu se dezbat”.

Liderul UDMR a vorbit și de raportul anulării alegerilor din 2024. „Nu există acel raport de care toată lumea se vorbește și toată lumea așteaptă acel raport. Lipsa acelui raport și a dezbaterii în Parlament cresc enorm de mult gradul de neîncredere”.

Președintele UDMR a precizat că nu a discutat cu președintele României despre numirile la conducerea SRI și că nu a avut discuții cu reprezentanții serviciilor despre formarea majorităților sau a Guvernului.

Kelemen Hunor: Trebuie o indexare a pensiilor de la 1 ianuarie, nu aprilie, mai, iunie, de la 1 ianuarie

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri seară, că nu cunoaşte discuţiile din guvern privind indexarea pensiilor, însă consideră că trebuie făcută o astfel de indezare chiar de la 1 ianuarie 2027.

Kelemen Hunor a vorbit, vineri seară, la B1 TV despre indexarea pensiilor, dar a precizat că nu cunoaşte discuţiile concrete din interiorul guvernului. ”Habar nu am, nu ştiu ce au discutat ei, că noi n-am participat la discuţiile lor înainte de formarea Guvernului, fiindcă nu facem parte din guvern. Avem şi noi, şi liberalii, un acord politic. În acordul politic scrie că nu este un acord de coaliţie. Este doar un acord politic pentru învestirea guvernului şi pentru a susţine punctual când cere guvernul. Intenţia asta era, fiindcă şi noi am spus şi spunem în continuare, şi PSD-ul când era în opoziţie sau, mă rog, după ce a plecat de la guvernare permanent au zis că e nevoie de o indexare. Şi când eram împreună în coaliţie, înainte să fie dat jos guvernul, noi am discutat în coaliţie că în 2027 trebuie să se întâmple o indexare conform legii”, a declarat Kelemen Hunor.â

El consideră că ”nu se mai poate” prelungi această situaţie, deoarece populaţia a fost afectată.

”Vorbim de indexarea pensiilor, indexarea în sistemul bugetar pentru salarii, pentru salariaţi, pe inflaţia din 2025, că asta spune legea. Şi au fost amânate aceste indexări încă din 2023, dacă nu mă înşel. Deci nu se mai poate, mai ales că şi în 2025, şi în 2026 a fost o inflaţie mare, TVA-ul a crescut, preţul energiei a crescut, puterea de cumpărare a fiecărui om şi mai ales a celor cu venituri mici a fost afectat şi atunci trebuie să faci o indexare. Asta a fost discuţia şi sunt convins că se va face sau ar trebui să se facă. Eu sunt convins că asta este aşteptarea”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a precizat că rămâne de văzut care este decizia Guvernului, însă, după părerea sa, indexarea ar trebui să aibă loc la 1 ianuarie 2027.

”Ce va face Guvernul, nu ştim, că încă aşteptăm primele decizii ca să ne dăm seama care va fi direcţia şi care va fi intenţia, care va fi ritmul guvernării, dar, din punctul meu de vedere, trebuie o indexare de la 1 ianuarie, nu aprilie, mai, iunie, de la 1 ianuarie. Trebuie făcut şi trebuie făcut ţinând cont de inflaţia din 2025, pe de o parte, pe de altă parte, la salariaţi, la angajaţi, eu aş fi mers mai degrabă pe o nouă lege a salarizării”, a adăugat Kelemen Hunor.

Informația a fost confirmată pentru Economedia de Direcția Națională Anticorupție (DNA). „Confirmăm, este un dosar în rem, momentan se fac verificări, este într-adevăr pe subiectul licitației”, a transmis Biroul de presă al DNA.

Verificările au loc în contextul disputelor privind atribuirea contractului, câștigat inițial de asocierea condusă de Danlin XXL, deși oferta acesteia era cu aproximativ 600 de milioane de lei mai mare decât cea depusă de asocierea condusă de Precon Transilvania.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a transmis pentru Economedia că procedura de achiziție este în derulare.

„Este o procedură de achiziție în derulare, legea ne interzice să furnizăm detalii până nu devine publică, adică la finalizarea ei, deci nu avem cum să dăm detalii despre ofertele depuse”, a declarat Alexandru Lancuzov, purtătorul de cuvânt al CNIR.

În ceea ce privește oferta Precon, acesta a precizat: „Se reevaluează oferta, conform deciziei CAB din 1.10.2026”.

Contractul pentru proiectarea și construirea Drumului Expres Bacău – Piatra Neamț prevede realizarea a aproximativ 51 de kilometri de drum de mare viteză, care va asigura legătura dintre Piatra Neamț și Autostrada Moldovei A7.

În decembrie 2025, CNIR a desemnat câștigătoare asocierea condusă de Danlin XXL, cu o ofertă de aproximativ 5,17 miliarde de lei fără TVA. Oferta asocierii conduse de Precon Transilvania, de aproximativ 4,57 miliarde de lei fără TVA, era cu aproape 600 de milioane de lei mai mică.

Disputa privind prețul ofertei Precon

Precon și asocierea condusă de UMB au fost eliminate din procedură, iar rezultatul atribuirii a fost contestat. În cazul Precon, Curtea de Apel București a dispus reevaluarea ofertei, iar la 1 octombrie 2026 a respins definitiv plângerea Danlin XXL împotriva deciziei CNSC care obliga CNIR să continue reevaluarea.

Oferta Precon fusese considerată de CNIR aparent neobișnuit de scăzută, reprezentând aproximativ 67,5% din valoarea minimă estimată a contractului.

Grevă spontană la ferma lui Fănel Bogos, omul de afaceri care l-a dus pe Ilie Bolojan la DNA

În urma evaluării inițiale, compania a respins oferta, invocând o necorelare între propunerea tehnică și cea financiară, legată de costurile unor grinzi de 27 de metri necesare pasajului peste DJ 159.

Precon a susținut că prețul ofertat includea costurile acestor elemente, explicând că grinzile de 27 de metri urmau să fie prefabricate direct în șantier, cu resurse proprii, în timp ce grinzile de 40 de metri urmau să fie achiziționate de la un furnizor specializat. După ce Curtea de Apel București a dispus reevaluarea ofertei, CNIR a cerut clarificări suplimentare privind tehnologia de producție, echipamentele, personalul și resursele necesare fabricării grinzilor.

Asocierea a contestat această solicitare, considerând că depășește limitele reevaluării stabilite de instanță. Disputa privind clarificările s-a adăugat astfel contestațiilor care au marcat procedura de atribuire, în care oferta Precon, cu aproximativ 600 de milioane de lei mai mică decât cea a asocierii Danlin XXL, fusese eliminată inițial.

Danlin XXL, vizată de controverse într-un alt contract verificat de DNA

Danlin XXL a mai fost implicată într-o controversă privind un contract de infrastructură rutieră, care a ajuns în atenția procurorilor anticorupție.

La 30 ianuarie 2026, DNA Bacău a efectuat percheziții la sediul Consiliului Județean Bacău, într-o anchetă privind un contract pentru modernizarea a aproximativ 34 de kilometri de drumuri județene.

Contractul anchetat de DNA a fost semnat în martie 2025 de conducerea CJ Bacău cu firma Danlin XXL, controlată de antreprenorul Dan Amurăriţei din Neamţ, în valoare de 235 de milioane de lei. Acordul viza reabilitarea a trei sectoare de drum județean: DJ 119D Valea Seacă – Cucova – Orbeni – Drăgușani – Parava, DJ 206B Parava și Rădoaia – Dumbrava, și DJ 119 Dumbrava – Temelia – Gura Văii – Onești.

Potrivit informațiilor publicate de Ziarul de Bacău, suspiciunile vizau posibile nereguli în derularea contractului, inclusiv probleme legate de documentația tehnică și de finanțarea proiectului.

UMB și dosarul exploziei de pe Autostrada Moldovei, soldată cu patru morți

Și grupul UMB, controlat de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, a fost implicat într-un caz controversat, după tragedia produsă pe șantierul Autostrăzii Moldovei A7.

La 21 septembrie 2023, patru muncitori au murit și alți cinci au fost răniți în urma unei explozii produse la o magistrală de gaze, în zona localității Călimănești, județul Vrancea.

Fermier din Brașov, reținut de DNA după ce a mințit că deține peste 480 de oi și capre pentru a obține fonduri europene. În realitate, avea 151 de oi și nicio capră

Trei dintre persoanele decedate erau angajate ale companiei Tehnostrade, parte a grupului UMB, iar cea de-a patra lucra pentru o altă societate, potrivit informațiilor comunicate atunci de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vrancea.

În urma tragediei, autoritățile au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere și încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă.

La mai bine de trei ani de la tragedie, dosarul continuă să stagneze, fără progrese semnificative în stabilirea responsabilităților.

România, campioana creșterii de prețuri din UE la curent electric și gaze în ianuarie-iunie 2026.

Potrivit datelor Eurostat, în primul semestru din 2026, preţul mediu la electricitatea livrată gospodăriilor din UE a scăzut cu 2,2 la sută, până la 0,28 euro per kilowatt-oră (kWh), de la 0,29 euro per kWH în a doua jumătate a anului trecut.

Tot la nivelul UE, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici variază foarte mult – de la 0,11 euro per kWh în Ungaria şi până la 0,39 euro per kWh în Irlanda.

În primul semestru al anului, comparativ cu prima jumătate din 2025, preţurile la electricitate în moneda naţională au crescut cel mai mult în România, cu un avans de 51,6 la sută. Creşteri semnificative au fost înregistrate în Irlanda (19,8 la sută) şi Finlanda (18,4 la sută). În schimb, în alte ţări au fost înregistrate scăderi importante, în special în Danemarca (minus 31,7 la sută) şi Luxemburg (minus 24,1 la sută).

Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), preţurile la electricitate sunt cele mai mari pentru gospodăriile din Romania (46,9 per 100 kWh), Polonia (41,1) şi Cehia (34,3). Cele mai mici preţuri exprimate în PPS au fost înregistrate în Malta (13,8), Ungaria (14,7) şi Luxemburg (15,5).

Citește și Salarizarea bugetarilor se schimbă din temelii. O lege nou-nouţă pregătită pentru 2027

Situaţia este similară la gaze naturale. În prima jumătate a acestui an, preţurile medii plătite de gospodăriile din UE au scăzut până la 0,11 euro per kilowatt-oră (kWh). Preţurile s-au redus cu 10,2 la sută comparativ cu a doua jumătate a anului 2025 şi cu 3,5 la sută comparativ cu primul semestru al anului trecut.

În rândul statelor membre, preţurile la gaze pentru consumatorii casnici variază foarte mult, de la 0,03 euro per kWh în Ungaria, 0,05 euro per kWh în Croaţia şi 0,06 euro per kWh în România şi până la 0,22 euro per kWh în Suedia.

În primul semestru al acestui an, comparativ cu prima jumătate a anului 2025, preţurile la gaze au scăzut în 12 state membre, au crescut în şapte ţări şi au rămas stabile în patru state. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în România (9,3 la sută), Croaţia (8,9 la sută) şi Slovacia (6,6 la sută). De cealaltă parte, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Bulgaria (minus 14,5 la sută), Grecia (minus 11,3 la sută) şi Spania (minus 10 la sută), notează agenția Agerpres.

Citește și Ghişeul.ro: Românii vor putea plăti amenzile după ce fotografiază procesul-verbal